3,278 matches
-
săi de religie mozaică. Mai întâi, ciobanilor le-a fost interzisă intrarea în regat, dar cum nu au putut fi împiedicați să înainteze, James i-a avertizat pe toți nobilii să protejeze evreii de pe fiefurile lor. Așa cum era de așteptat, ciobanii au atacat câteva comunități de evrei, la Montclus fiind uciși peste 300. Fiul lui Jaime cel Drept, Alfonso să instaureze ordinea. Cei găsiți vinovați de uciderea evreilor au fost executați. Cruciații s-au împrăștiat și incidentele au încetat. Această "cruciadă
Cruciada ciobanilor () [Corola-website/Science/306832_a_308161]
-
Drept, Alfonso să instaureze ordinea. Cei găsiți vinovați de uciderea evreilor au fost executați. Cruciații s-au împrăștiat și incidentele au încetat. Această "cruciadă" poate fi considerată mai degrabă o revoltă împotriva monarhiei franceze, oarecum asemănătoare cu prima cruciadă a ciobanilor din 1251. Evreii erau ținte ale furiei ciobanilor fiind considerați legați intim de puterea regală, deoarece evreii se bazau mai mult decât alte populații pe protecția regilor Franței și Aragonului, fiind văzuți în rândurile țăranilor împovărați de taxe ca favorizați
Cruciada ciobanilor () [Corola-website/Science/306832_a_308161]
-
de uciderea evreilor au fost executați. Cruciații s-au împrăștiat și incidentele au încetat. Această "cruciadă" poate fi considerată mai degrabă o revoltă împotriva monarhiei franceze, oarecum asemănătoare cu prima cruciadă a ciobanilor din 1251. Evreii erau ținte ale furiei ciobanilor fiind considerați legați intim de puterea regală, deoarece evreii se bazau mai mult decât alte populații pe protecția regilor Franței și Aragonului, fiind văzuți în rândurile țăranilor împovărați de taxe ca favorizați din punct de vedere economic. Cu numai câțiva
Cruciada ciobanilor () [Corola-website/Science/306832_a_308161]
-
comunități în care au fost uciși evrei. Această măsură a generat o nouă revoltă, de această dată a populației urbane, deși cronicarii de mai târziu au denumit această nouă tulburare "cruciada văcarilor", considerând-o un al doilea val al cruciadei ciobanilor.
Cruciada ciobanilor () [Corola-website/Science/306832_a_308161]
-
Iordache, pe care textul îl descrie ca pe un bețiv, noul învățător moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid să-și trimită fiul afară din sat. Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp, sub pretextul că nu ar mai dispune
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
pe care le cunosc. Rasa descinde, ca multe alte rase de pază, din câinii de pază persani („Persian Sheepdog”). Rasa datează aproximativ de la 1700, deși nu a beneficiat de actualul nume pană în 1915. Collie au însoțit sute de ani ciobanii care erau cantonați la granița dintre Scoția și Anglia, fiind crescuți în mod special numai pentru abilitățile lor de a munci. Unii crescători au încercat să se concentreze mai mult pe frumusețea lor, dar calitățile rasei au început să scadă
Border Collie () [Corola-website/Science/307972_a_309301]
-
vremii istoricii și cei care au cercetat originile construției au oferit diferite datări și variante de construcție a edificiului. Astfel unii cercetători vorbesc de o construcție într-un stil specific secolului XVIII, alții, conform legendei, consideră că biserica este ctitoria ciobanului Bucur, de numele acestuia fiind legată și etimologia numelui București. Biserica este consemnată într-o hartă întocmită între anii 1844-1846 cu numele biserica Bucur. În trecut biserica se afla pe același deal împreună cu mănăstirea Radu Vodă. La mijlocul secolului XVIII dealul
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
lucrări edilitare astfel că în prezent cele 2 lăcașuri de cult se află pe două ridicături de pământ despărțite de o stradă. Deși biserica este pomenită în textele mai multor autori români și străini ca fiind construită de întemeietorul Bucureștilor, ciobanul Bucur, unele cercetări ulteriore au concluzionat că edificiul este construit în secolul al XVII-lea, fiind refăcută în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Alte cercetări au stabilit că biserica a fost construită în prima jumătate a secolului XVII
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
unele modificări la exterior. În lucrarea "Istoria fondarei orașului București - capitala Regatului Român - de la 1330 până la 1850 - culeasă după mai mulți scriitori vechi", întocmită în 1891 de Dimitrie Papazoglu, sunt consemnate mai multe texte care confirmă varianta construirii bisericii de către Ciobanul Bucur. Papazoglu însuși se îndoiește de exactitatea acestor date, autorul fiind convins că în realitate biserica a fost ridicată în 1568 de Alexandru Vodă, zis Ciobanu, fiul lui Mircea Vodă pe locul cimitirului mănăstirii Radu Vodă. În 1938 Grigore Ionescu
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
biserica a fost refăcută și i s-a creat o nouă identitate mai veche cu 300 de ani decât în realitate. Până în anul 1974 mulți dintre cei care au studiat istoria bisericuței au considerat că ctitorul edificiului nu poate fi ciobanul Bucur, aceștia apreciind relatările care susțin această variantă ca simple legende, apărute pentru prima dată într-o monografie a Principatelor, întocmită de consulul britanic William Wilkinson, publicată la Londra în 1820. În 1835 această variantă este susținută și în Manualul
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
Sf. Sava”. În urma unor cecetări recente a fost descoperit un manuscris al misionarului catolic Blasius Kleiner, scris la 1761, care confirmă spusele legendei. Kleiner nota în textul amintit următoarele: Se spune că acest oraș își trage numele de la un oarecare cioban sau, după cum spun alții, haiduc vestit, care se chema Bucur. Acesta își păștea oile în acea câmpie de pe marginea râului Dâmbovița și poate că pe acolo își făcea și haiduciile lui. În urmă a clădit o biserică (...) și a început
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
case pentru el și pentru alții". În prezent, profesorul Marcel Dumitru Ciuca, cel care a îngrijit republicarea lucrării lui Dimitrie Papazoglu, consideră că acesta a greșit datarea bisericii, prezentată în cartea din 1891. Marcel Dumitru Ciuca consideră că legenda despre ciobanul Bucur ar putea fi adevărată și nu vede un inconvenient în acceptarea existenței unui strămoș întemeietor al Bucureștiului cu numele de Bucur. Biserica, închinată sfinților Atanasie și Chiril, are dimensiuni mai puțin impunătoare, dar bine proporționate. Fațadele construcției sunt liniștite
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
În limba română, această constelație mai este cunoscută și sub numele de Văcarul. Cel mai simplu mod de recunoaștere este prelungirea cozii constelației Ursei Mari. Constelația este situată între 0° și +60° declinație. Numele provine de la grecescul Βοώτης, Boōtēs, însemnând cioban sau plugar (literal: „conducător de boi”). Această constelație este una dintre cele 48 de constelații descrise de către astronomul Ptolemeu în preajma secolului al II-lea și face parte, azi, din grupa celor 88 de constelații moderne. "Constelația Boarului" conține a treia
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
Fecioara și Boarul, la sud de Boar. Din păcate, aceasta nu a fost prea populară și nici nu a existat mult timp, deoarece era o constelație formată din stele foarte palide și greu de văzut cu ochiul liber. În trecut, ciobanii români care se uitau la cerul înstelat considerau constelația Boarului ca fiind "Ucigă-l Toaca" sau "Dracul", și adevărul este că, într-adevăr se aseamănă (Boarul conține și două coarne; o pereche este formată din Coroana Boreală, iar cealaltă dintr-
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
cadoul de retur trebuia să fie o bezea sau cioco albă, de unde și numele de Ziua albă. Însă acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. În cultura chineză, există un omolog al Zilei Îndrăgostiților numită Ziua Saptelor, potrivit legendei "Ciobanului și Țesătoarei Menajeră" care s-au găsit în Rai în ziua a șaptea a lunei a șaptea a calendarului lunar. Odată era un împărat român al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a
Ziua îndrăgostiților () [Corola-website/Science/303227_a_304556]
-
România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Privind atestarea istorică a comunei Vișina, Arhivele Naționale păstrează un document în limba slavă, scris pe pergament și cu pecete, datat 1 iunie 1545. Documentul, întocmit de un anume Mircea Ciobanul, atestă donarea satelor Vișina și Siliștoara mănăstirii Bistrița. Într-un alt document, datat 13 mai 1573, satul Vișina era menționat alături de Potelu, Vădastra, Izbiceni, Gârcov, ca hotar de moșie. În iulie 1550, satele Vișina și Brastavățu sunt trecute ca limită
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
Șirul pribegirilor spectuaculoase nu a încetat însă, și în cursul anului 1548 importante figuri politice ca Staico stolnicul, fiul lui Vintilă vornicul din Cornățeni, marele logofăt Radu din Dragoiești și fratele său Pîrvul postelnicul au îngroșat rîndurile dușmanilor lui Mircea Ciobanul, trecînd munții în Transilvania. Era firesc în aceste condiții să se producă o nouă confruntare armată. Și ea a avut loc , într-adevăr, în același an - 1548. Boierii și-au unit iarași forțele, au strâns bani si au năimit vreo
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
voievodul întărește moșii la mulți moșneni, între care și lui Diicu cu fiii săi: "Să le fie Suteștii jumătate, pentru ca le este bătrână și dreaptă moșie moșteneasca". Alt document privitor la Șutești este din 3 iunie 1548, cănd Mircea Vodă Ciobanul întărește lui Boicu din Zlătărei două ogoare cumpărate “de la Ioana din Șutești” cu 160 de aspri" (DRH, IV, p.305). În istoria de veacuri a comunei Șutești, bravii săi locuitori au participat la evenimentele istorice ce au avut loc pe
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
mai este numit și de locuitorii satelor vecine, fiind constituit pe moșia Mânăstirii Glavacioc cu ocazia împroprietăririlor realizate în anii 1880 - 1881. Atunci, țăranilor veniți din diverse zone, mai ales din comunele limitrofe (Scurtu, Negreni, Fierbinți, județul Vlașca), dar și ciobani și alte categorii venite de pe alte meleaguri mai îndepărtate (comunele Malu cu Flori și Rucăr, județul Muscel), oameni tineri, care au primit câte 0,50 ha loc de casă în intravilan și ceva pământ la câmp, pentru agricultură. Populația unei
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
Mircea al V-lea Ciobanul a fost domnitor în Țara Românească de trei ori: ianuarie 1545 (intră în București la 17 martie) - 16 noiembrie 1552;mai 1553 - 28 februarie 1554 (în martie părăsește Bucureștiul); ianuarie 1558 - 25 septembrie 1559. Era al cincilea fiu al lui
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
ianuarie 1558 - 25 septembrie 1559. Era al cincilea fiu al lui Radu cel Mare. După numele de botez se chema Dumitru și a fost căsătorit cu Chiajna, fiica lui Petru Rareș, al cărei nume era de fapt Ana. Se numea "Ciobanul" probabil pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. A fost numit de Poartă în ianuarie 1545 în locul fratelui său vitreg Radu Paisie și a intrat în București ca să-și ia tronul în 17 martie 1545. Prin primul
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
domnitor devotat cauzei lor în Țara Românească, noul guvernator al Transilvaniei, generalul imperial Castaldo îl sprijină pe Radu Ilie, care înconjurat și de pribegi, a trecut hotarul în noiembrie 1552. În timp ce Radu Ilie avea cam 15 mii de oameni, Mircea Ciobanul a strâns circa 8-9 mii. Cu două zile înainte de luptă, de frică să nu fie trădat, Mircea a pus să fie uciși 47 de boieri chiar la masa sa. Lupta decisivă s-a dat la Mănești în 16 noiembrie 1552
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
pus să fie uciși 47 de boieri chiar la masa sa. Lupta decisivă s-a dat la Mănești în 16 noiembrie 1552. Radu Ilie a câștigat, iar Mircea s-a refugiat cu familia la Giurgiu. La 11 mai 1553, Mircea Ciobanul sprijinit de domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu personal, și-a recâștigat tronul. Domnia a fost scurtă, deoarece același Alexandru Lăpușneanu, bănuindu-l de rea credință, l-a trimis pe Nădăbaico, marele vornic, să-l scoată de pe tron. Apoi, a obținut de la
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
Nădăbaico, marele vornic, să-l scoată de pe tron. Apoi, a obținut de la Poartă domnia pentru Pătrașcu, iar Mircea a fost nevoit să plece la Constantinopol. După moartea lui Pătrașcu în ianuarie 1558, sultanul îi acordă din nou domnia lui Mircea Ciobanul. Numirea lui a provocat un exod al boierilor peste Carpați. Mircea le-a promis acestora că dacă se întorc și i se închină, îi va ierta. Primirea are loc la curtea domnească din București, în prezența dregătorilor turci. Însă, după
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
din București, în prezența dregătorilor turci. Însă, după plecarea turcilor, Mircea i-a ucis pe boieri în frunte cu Stănilă vornicul. În aceeași zi, 3 februarie 1558, a fost pentru prima dată când au pierit și reprezentanți ai clerului. Mircea Ciobanul a murit la 25 septembrie 1559, și a fost înmormântat în biserica de la Curtea Veche din București, care a fost reclădită de el. În urma sa, energica Doamnă Chiajna îl ajută pe fiul lor Petru să obțină domnia. Pe plan cultural
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]