7,311 matches
-
lui de pregătire. În sistemul modularizat al pregătirii agronomice, fiecare modul trebuie să se înscrie în itinerarii logice ale meseriei/specializării, aducându-și contribuția proprie la „edificiul“ proiectat. Capacitatea modulului de a se integra în itinerarii logice ale învățării dezvăluie coerența organizării modulare, raportul acesteia cu cerințele pieței muncii, pentru o meserie sau alta destinate agriculturii. În consecință, un modul trebuie gândit încă din start nu ca un element al unei structuri unice și definitiv alcătuite, ci în perspectiva multiplelor conexiuni
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sunt întrebați spre a se vedea dacă au înțeles, cum au înțeles și cât au înțeles; dacă răspunsul este nesatisfăcător, predarea se reia, folosind aceleași metode sau, mai bine, altele. La urmă se face și o fixare generală, care asigură coerența conținutului. Varianta 3 este recomandată numai în cazul unor colective de elevi cu potențial intelectual ridicat și cu o motivare a învățării bine determinată. O asemenea lecție este profund interactivă și o pot folosi cu succes numai profesorii experimentați. Varianta
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
o semnificație pedagogică. Deci pentru realizarea obiectivelor generale trebuie ca activitatea fiecărei lecții să fie centrată pe obiective operaționale clar formate. După Gilbert de Landshure caracteristica esențială în formularea unui obiectiv operațional este corelația lui. El adefinit următoarele criterii de coerență: - să se precizeze un comportament observabil, măsurabil, folosind verbe active relevante, în raport cu conținutul de învățare, respectiv cu subiectul lecției(ex. verbe active: a recunoaște, a identifica, a utiliza, a aplica, a distinge, a reda, a produce, a rezolva
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
avut o viață minunată.»“138 Ce ar fi putut avea în vedere Wittgenstein atunci când a numit propria sa viață „minunată“? Am putea oare da un sens ultimelor sale cuvinte? 139 Cred că da. Convingeri statornice și de neclintit conferă o coerență excepțională vieții sale. Wittgenstein a crezut că cel care are cu adevărat o înzestrare (și puțini oameni sunt cei care o au) este dator să o cultive fără a precupeți nici o sforțare, nici un sacrificiu. Cel cu adevărat talentat nu are
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
analize întreprinse cu instrumente specializate vor putea fi controversate sau chiar contestate. Nu însă și utilitatea acelor activități care ne ajută „să vedem mai bine“ lucruri care influențează în mod semnificativ orientarea gândirii și acțiunii noastre. Ceea ce conferă unitate și coerență demersurilor pe care le-a întreprins Wittgenstein după 1930 nu sunt, până la urmă, nici subiectele tratate, nici metodele utilizate, ci străduințele mereu reluate de a aduce o contribuție la schimbarea orientării gândirii și, prin aceasta, un spor de înțelegere. 1
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
viața curentă și pentru a distinge opinii care sunt în acord cu tot ceea ce este unanim acceptat într-o anumită comunitate. De la intuiția legată de această folosire a cuvântului adevărat s-a plecat în elaborarea unei teorii a adevărului, teoria coerenței. Atenția unor filozofi s-a concentrat asupra unei folosiri diferite a cuvântului adevărat în viața de fiecare zi, aceea în care adevărate sunt calificate toate ideile care funcționează bine, care ne orientează cu succes, care asigură eficiența acțiunilor noastre. Acești
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
rezervate doar celor care se țin departe de agitația vieții și a disputelor publice. În ciuda marii varietăți a înzestrărilor, a spectrului foarte larg al intereselor și preocupărilor, a configurației proteice a activităților sale, Russell a fost o minte de o coerență excepțională. Coerența i-a fost dată de încrederea neclintită în rațiune, în care el a văzut instanța supremă de evaluare a ideilor, formelor de viață și a opțiunilor oamenilor. Este o încredere care îl apropie de gânditori ai epocii luminilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
celor care se țin departe de agitația vieții și a disputelor publice. În ciuda marii varietăți a înzestrărilor, a spectrului foarte larg al intereselor și preocupărilor, a configurației proteice a activităților sale, Russell a fost o minte de o coerență excepțională. Coerența i-a fost dată de încrederea neclintită în rațiune, în care el a văzut instanța supremă de evaluare a ideilor, formelor de viață și a opțiunilor oamenilor. Este o încredere care îl apropie de gânditori ai epocii luminilor, ca Voltaire
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fac posibilă acea interacțiune cooperativă și evaluare critică obiectivă a rezultatelor ce disting știința modernă de speculația incontrolabilă. Pentru inițiatorii acestei reorientări, nici îndrăzneala ideilor capabile să schimbe perspectiva noastră asupra lumii, nici monumentalitatea, verticalitatea construcției ideatice, atributele ei de coerență și simetrie considerate în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pregnanță unei stranii rețele de corespondențe (obsesie preluată de la marii simboliști), de relații între condiția umană și cea cosmică, între aparențele și esențele fie ele biologice, neurologice ori pur naturale din universul ce ascultă, orice s-ar spune, de o coerență universală: "zăpada/ și creșterea vertiginoasă a maselor celulare/ în plămâni sau inimă sau tegumente / un roz violaceu (inconfundabilă culoare!)/ invadându-te dinăuntru// Întoarcerea, graba materiei în sine însăși / fascinantele găuri negre ale Universului pictate/ de ochiul Marelui Arhitect// Sistolă diastolă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și să înțeleagă Geometria deșertului (Editura Junimea, Iași, 2002), învățăcelul i-a urmat sfatul, dar a uitat să își disciplineze impulsurile atitudinale și scripturale datoare, în mod firesc, influențelor (orfice!) ale maeștrilor locului, surselor poeziei moderniste și formației filosofice proprii. Coerența internă a operei sale suferă tocmai din cauza unei pendulări constante între nevoia de simplitate (postulată, undeva, drept principiu fundamental al poesis-ului: "visez și acum scrierea poemului/ în cele mai simple cuvinte/ în cele mai cunoscute litere") și un anume vertij
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau de atmosferă. De la un capăt la altul, aceleași sonuri, aceleași principii structurale ordonează textele, după cum același decor sumbru, aceeași figurație expresionistă umplu paginile, contorsionate într-un teribil spectacol al spasmelor fiziologice și psihologice, al dramei demențiale de a trăi. Coerența de perspectivă, de construcție și limbaj nu trebuie în acest caz inventată, căci nu este reperabilă, vorba criticului, doar la analiza în retortă. Fiecare bucată scrisă de Aruștei poartă în sine, indubitabil, mărcile poeticității specifice, putând, la rigoare, să fie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Beauvoir despre faptul ca literatura nu reușește niciodată să descrie femeile "misterioase"; "ele pot apărea numai la începutul românului ca fiind ciudate, enigmatice; însă, daca nu cumva povestea rămâne neterminata, sfârșesc prin a-și descoperi secretul și atunci devin personaje coerențe și translucide. (...) niciodată nu poți ghici cum se vor purta, dejoacă orice calcule; de fapt, imediat cum resorturile actelor lor sunt dezvăluite cititorilor, ele apar ca niște simple mecanisme; (...) oricât de abila ar fi intrigă, există întotdeauna o cheie și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Stăpânitorul gând, v. 46); pururi invocată, / frumoasă moarte (...) de te-am slăvit vreodată (...) nu zăbovi (Dragoste și moarte, vv. 97-98).376 Viziunea leopardiană despre clipă morții, dorită, invocată și așteptată întrucât marchează sfârșitul suferințelor, s-a dovedit a fi deosebit de coerență și constantă în conotația să pozitivă; ea se regăsește, parțial, si in versurile poetului sicilian, mai cu seamă în primă perioadă de creație unde seninătatea promisă de somn și moarte, privită că armistițiu acordat tumultului vieții, este destul de prezență: senitătatea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în preajmă. (Fragmentul XXXVII, vv. 3-16).401 Personajul poemului vede într-o succesiune firească de scene mai întâi desprinderea lunii din cer, apoi căderea acesteia pe pajiște, în final, stingerea ei apocaliptica. Spre deosebire de tablourile quasimodiane, cel leopardian se bucură de coerență narativa și de continuitate tonala ce se regăsesc și în Visul, unde viziunea onirica se destramă treptat și lasă să apară nemiloasa realitate. Nu mai puțin dramatice, dar foarte diferite din punct de vedere structural, viziunile quasimodiene sunt când punctuale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un sistem de colectare, procesare și prezentare a datelor și informațiilor necesare elaborării Inventarului național de emisii de gaze cu efect de seră sub incidența Protocolului de la Kyoto. SNEEGHG este proiectat și administrat de autoritatea competentă astfel încât să asigure transparența, coerența, comparabilitatea, completitudinea și exactitatea inventarului, așa cum sunt definite în Liniile Directoare IPCC pentru pregătirea inventarelor naționale de GES, revizuite în 2006, precum în Ghidul IPCC de bune practici privind folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură, în conformitate cu
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
care se îndreaptă această lume decăderea ecologică, socială, demografică sau generală a civilizației va fi de neevitat". Cine are urechi de auzit, să audă. 5.5. ORDINEA, DEZORDINEA ȘI SISTEMELE ECONOMICE În mod tradițional, ordinea are semnificația de regularitate, claritate, coerență și predictibilitate, presupunînd o organizare cel mai adesea centralizată, rigidă, limitată și controlată. În cadrul ei totul slujește unui scop. În viziunea lui Max Weber (în The Theory of Social and Economical Organization, Hodge, New York, 1947), o astfel de ordine reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dacă deciziile raționale necesitau mai mult timp, cele culturale sunt cvasi-instantanee. O cultură puternică impune decizii rapide și o coordonare spontană a acestora. Un sistem economic este cu atît mai eficient cu cît se bazează pe o predominanță și o coerență culturală mai remarcabile. Raționalitatea nu se confundă deci, cum credeau neoclasicii, cu eficacitatea. Mai cu seamă în condiții de instabilitate, într-o economie fluctuantă, deciziile "culturale" se dovedesc mai eficiente decît cele raționale. Reflexele pot fi mai utile decît reflecția
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și stăpînirea acestor invariabile creează dificultăți majore managementului modern. Acesta trebuie să se schimbe în mod radical, reorientîndu-se dinspre dimensiunile hard spre dimensiunile soft ale sistemului, dinspre dimensiunile cantitative ale fenomenelor spre cele calitative, ceea ce-i poate oferi mai multă coerență și stabilitate, poate aduce mai multă implicare, responsabilitate, motivație și loialitate. Managementul trebuie deci să se adapteze noilor realități, încercînd să înțeleagă cauzele profunde care declanșează schimbările, dar fiind în egală măsură atent la nuanțe, diferențe și imponderabile. Abordările unilaterale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
prin flexibilizarea structurilor și comportamentelor și reducerea tensiunilor structurale. Această externalizare crește și mai mult complexitatea sistemului. Efectele de sistem sunt mai mari cu cît și complexitatea, diversitatea crește, diversitate a funcțiilor, formelor, dimensiunilor și specializărilor, fără ca aceasta să dăuneze coerenței sistemului. Apoi, fiecare sistem economic se caracterizează printr-un ritm al său de funcționare. O viteză mai mare presupune, de cele mai multe ori, rezultate mai bune, ducînd la comprimarea spațiului și a timpului economic. Tot mai mult, plusul de productivitate vine
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
politică de comunicare selectivă a informației. Protejîndu-se acasă, Japonia a "zburdat" în străinătate. Mai multe mari întreprinderi japoneze au fost implicate în afaceri de spionaj industrial, mai ales în S.U.A. Puternica rentabilitate a sistemului japonez se explică mai ales prin coerența alegerii obiectivelor și prin sinergia actorilor. Crearea MITI, ca organ de coordonare al ingineriei strategice a informației, se înscrie în această optică de gestiune prin obiective. Principala caracteristică a serviciilor japoneze este o rotație studiată a cadrelor pe diferitele posturi
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
excedent anual, fiind chemat la ordine de diriguitorii europeni. Pentru a se reduce excedentul, în bugetul țării au fost prevăzute anual creșteri de 20-30 % ale cheltuielilor curente și de investiții, concomitent cu importante reduceri de impozite. Europa are probleme de coerență, iar țările membre ale Uniunii Europene nu mai pot face ce vor. Mai ales acum, cînd creșterea s-a încetinit ca urmare a reculului american, moneda comună Euro a intrat în circulație efectivă, iar Banca Centrală Europeană de la Frankfurt se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
inspirat abordări critice în termeni de fractalii. Este incontestabilă fascinația lui Eminescu față de umbră nici lumină, nici întuneric, ci focalizarea unei prezențe în mișcare. Amănuntul (privit prin microscop, până la dimensiunea infuzorilor) pare să îl capteze pe narator mai mult decât coerența și coeziunea întregului. Exploatăm distincția barthesiană dintre text și operă și remarcăm faptul că textele eminesciene caută nuanțele cele mai potrivite și exersează pensula cea mai fină până la desenul unui portret, al unei situații sau a unui tablou din operă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
teoreme. Ipoteza lansează eventualități de adevăr, pe care le tatonează empiric cu exerciții ușoare, pentru ca demonstrația propriu-zisă să pună în practică ideile din incipit și nuvela să se încheie cu o concluzie afirmativă și un nevăzut Q.E.D.. Intratextualitatea conferă coerență și credibilitate demonstrației. Un exemplu îl constituie ideea pământului contras, imagine plastică, totuși lansată prin vocabule atât de diferite, ca registru semantic, de la ipoteză la demonstrația propriu-zisă. Dacă în incipit lumea era imaginată la dimensiunile unui glonte, în aventura pe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
polițiști care, diabolic (în viziunea torturatului personaj), amînă momentul adevărului doar pentru a prelungi agonia. Cuprins de exasperare, eroul cedează nervos, admițîndu-și crima și indicînd locul ascunderii cadavrului, loc malefic, stigmatizat de contracțiile "inimii destăinuitoare". Ceva deranjează la simplitatea și coerența raportului investigator prezentat. Privit cu atenție, el pare să se întemeieze pe cel puțin două discrepanțe care rețin atenția într-un mod surprinzător. Mai întîi, enumerînd argumentele relației ideale cu stăpînul său, naratorul afirmă clar că pentru banii săi ("aurul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]