3,473 matches
-
la vîrsta lui (Itterbeek s-a născut la Leuven în 1934) s-ar fi blazat și ar fi depus armele, retrăgîndu-se între hotarele unui trai liniștit și sedentar. În schimb, Itterbeek a ales proiectul stresant și anevoios al organizării unui colocviu chiar pe locurile natale ale lui Cioran, dovedind astfel că poți avea stofă de cărturar și, în același timp, vîrtuți organizatorice. Dar toate calitățile sale nu ar fi dat roade dacă în Sibiu nu și-ar fi găsit niște parteneri
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
natură visătoare că a lui Itterbeek avea nevoie de un spirit întreprid și meticulos că cel al Mihaelei Stănișor. Dacă ar fi s-o caracterizez repede, aș numi-o o Ana a lui Manole care s-a zidit la temelia colocviului și a revistei omonime, punînd atîta pasiune în toate corvezile cerute de organizarea unei astfel de manifestări, încît, în cazul ei, se poate vorbi de un adevărat sacrificiu pe altarul memoriei lui Cioran. Pe scurt, tot ce înseamnă traduceri, corespondență
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
detalii administrative și tracasări organizatorice au căzut mereu în sarcina Mihaelei Stănișor. Dar am greși dacă ne-am închipui-o că pe o secretară ștearsă căreia îi revin mereu muncile de jos, nespectaculoase și monotone. De fapt, ea este sufletul colocviului, un amestec straniu de grație, căldura și răbdare amfitrionică, la care se adaugă vocația legării de prietenii durabile. Altfel nici nu-ți poți explică cum, ăn de an, francezii, spaniolii și germanii vin în Sibiu ca să vorbească despre Cioran. În
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
de l'ętre et de l'oeuvre. La dimension ontique et la dimension poďétique, fiind considerată de Irina Mavrodin, coordonatoarea tezei, ca o piesă obligatorie în bibliografia exegetica a lui Cioran. Așadar, daca Itterbeek este mentorul, Mihaela Stănișor este însuflețitorul colocviului. Un fel de Hestia modernă care cucerește grație dispoziției stenice și contagioase pe care o emană. Fără acest cuplu de o eficiență verificată în timp, colocviul "Emil Cioran" nu ar fi supraviețuit nici macar două ediții. Celor doi le-a stat
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
bibliografia exegetica a lui Cioran. Așadar, daca Itterbeek este mentorul, Mihaela Stănișor este însuflețitorul colocviului. Un fel de Hestia modernă care cucerește grație dispoziției stenice și contagioase pe care o emană. Fără acest cuplu de o eficiență verificată în timp, colocviul "Emil Cioran" nu ar fi supraviețuit nici macar două ediții. Celor doi le-a stat alături Irina Mavrodin, una din traducătoarele consacrate ale lui Cioran în limba română. În 2011, cînd se va împlini centenarul nașterii lui Cioran, organizatorii au de
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
o fatalitate românească că pînă și oamenii bine intenționatți să fie sabotați doar pe motiv că șunt venetici. Numai că Itterbeek s-a integrat foarte bine, fiind un exemplu de transplant etnic reușit. Și astfel, cuplul Itterbeek-Stănișor reușește să păstreze colocviul pe linia de plutire culturală, scoțînd fonduri din piatră seaca și mobilizînd oameni în vremuri de criză. Numărul 10 al revistei Cahiers Cioran. Approches critiques este dedicat în egală măsură lui Cioran și Noica, Itterbeek precizînd în prefață că înțelege
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
accident fericit, iar până atunci își satisfăcea instinctul său social trecând dintr-o casă într-alta, colportând, spunând anecdotele momentului cu tact și mansuetudine. Smărăndăchioaia îi semăna ca o picătură de apă, cu nuanța că în vreme ce lui Smărăndache îi trebuia colocviul spre a-și justifica interior lipsa de activitate productivă, ea înțelegea viața în chipul unui carnaval continuu. Prin urmare, Smărăndache și Smărăndăchioaia se consultară din ochi și conveniră tacit că în casa Manigomian nu mai era nădejde în acea seară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
crescut în România, o vorbea curent, însă cu un accent foarte gutural. Saferian oftă adînc: - Of, of, vin ani grei, s-au dus vremurile de acum treizecide ani! - Nu trebuie ținut nimic angajat pe loc, rezumă dupătoate aparențele doctorul Rapig colocviul în armenește. - Așa am să fac. Când Demirgian, terminîndu-și supravegherea transporturilor, veni cu o notă de sacii depozitați, Saferian îi făcu recomandația: - Să spui la prăvălii să vândă... mai culant. - Mai ales să nu mai cumpere, să ia în comision
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lucra, și din când în când primea pentru câteva clipe un personaj mai important sau pe un partizan aducând știri din provincie. Bineînțeles, la ieșire, Pomponescu întindea mâna la toți cei aflați în anticameră și ținea cu ei un scurt colocviu. Pomponescu nu făcea asta numai din emfază și manie politică, ci dintr-o necesitate naturală. Obișnuit din copilărie a G. Călinescu vedea casa deschisă, s-ar fi simțit singur dacă nimeni nu l-ar fi vizitat. Tăcerea telefonului câtăva vreme
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
așa natură încît porecla Indolenta se motiva deplin. Ioana solicita atenția bărbaților, nu făcea nimic spre a-i capta, juca pasiunea ca o actriță pe scenă, care știe că nu-i cazul a descinde în sală. După cele mai vibrante colocvii, Ioana se depărta cu un calm glacial, ca după recitarea unui rol. Era imposibil a citi vreo decizie în privirile ei. Un astfel de stil apatic excita de altfel în cel mai mare grad și dădea timizilor impresia unor dificultăți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cotizația. De la Conțescu, Ioanide află că guvernul începuse a urmări iar cu severitate mișcarea subversivă și a face arestări, în scopul de a o intimida. Erau de față, ca întotdeauna, în casa lui Conțescu și alte rude stând într-un colocviu, aparent fără vreo intenție practică, asupra situației. Fratele de la Cluj al lui Conțescu fusese numit secretar general la un minister. Ioanide rugase tot pe Butoiescu să caute discret adresa lui Tudorel de pe scrisoarea de la sucursala firmei Manigomian. Rezultatul fu surprinzător
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a se repezi pe ele. - Putea, adăugă ea, să ți se întîmple ceva și mai rău, să-țifrîngi șira spinării. Astfel, un alibi fu improvizat cu gingășie pentru cazul lui Tudorel, care scăpă de umilință. În schimb, Ioanide avu un colocviu cu Pica. - Ascultă, Pica, zise el, dă-mi o mână de ajutor. Ce se petrece în casa noastră mă pune pe gânduri. - S-a întîmplat ceva rău? Întrebă fata, cam emoționată. - Ei, parcă nu știi?... Doru al tău... - Doru n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de Gulimănescu, care însă ei înșiși se fereau de manifestări deschise. Aceste circumstanțe agravară ironia permanentă de indecizie de pe fața lui Dan Bogdan, a cărui fizionomie suferea de la o vreme de un sarcasm cronic. Cu acest facies intră Bogdan în colocviu cu Ioanide. - Am să-ți spun, zise el, un lucru cam supărător. Te rog să nu mi-o iei în nume de rău. - Mă rog... - Cred că e datoria mea să te previn, ca să poți lua măsuridin vreme. Ioanide făcu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vă supărați, dumneavoastră continuați a pune chestiuni improprii, de natură a crea o atmosferă defavorabilă acuzatului. Acuzatul: Pot să răspund, domnule președinte. Întâi de toate, n-am fost eliminat, neexistând un motiv serios pentru asta. E adevărat, am avut un colocviu cu unul din profesori, care vorbea în numele direcției, și acesta (nu-mi permit a-i revela numele) m-a consiliat, aș putea spune chiar m-a rugat, să mă retrag din seminar, deoarece zicea că ideile mele, foarte juste, "sunt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în fața Ioanei. Cafeaua cu lapte și ceaiul reprezentau polii vieții lui interioare. Îi plăcea să se amplifice verbal, să facă și în intimitatea amoroasă un fel de depoziții. Obiceiul declarațiilor publice îi intrase în sânge. Sistematizând sub-stanța din mai multe colocvii, iată cam ce împărtăși Pomponescu Ioanei: - Să nu te miri, Ioano, c-am fost surprins de neînțelegereanoastră. Oamenii de felul meu se resemnează cu greu la o asemenea pierdere, pentru că găsesc cu dificultate ceea ce le trebuie. Noi (Pomponescu voia să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
niciodată "cadavru"), cu fum și miros de combustie, îi dădea dezgusturi, cenușa reprezenta pentru ea o substanță înjosită. Să ții un om într-un borcan era pentru ea culmea profanării. Mormântul bine organizat făcea cu putință vizitele la date fixe, colocviile mute. Mortul remarca absența rudelor, suferea de solitudine. De aceea, madam Ioanide aștepta o zi când Ioanide ar fi avut un aer mai consolat ca să-l îndemne să facă planul unui monument pentru Pica. Ioanide, la rândul său, ca și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu receptase suficient trecerea Pichii de la faza de elevă de școală la aceea de domnișoară. Fetița în uniformă nu se racorda bine cu Pica mândră și voluntară în sentimentele ei din ultima vreme. Erau două ființe deosebite. Ioanide amânase mereu colocviul strâns cu Pica, și acum, când ar fi dorit să stea de vorbă, să-și cunoască fata, aceasta era "absentă". Ioanide simți nevoia de a reconstitui pe Pica și recurse la anchetă. Întâi intră în odaia Pichii, care rămăsese intactă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nimănui. 1903." Inscripția fusese continuată mai jos, cu o scriere asemănătoare, însă fină, descărnată: "rezervînd-o fiicei mele, Pica Ioanide. 1931", și urma apoi iscălitura Pichii. Deci la o distanță de aproape treizeci de ani, Ioanide și Pica se întîlniseră în colocviu ideal, într-un text de carte. Ioanide scrisese în 1903 pe marginea cărții, copiind probabil din opera în volum a lui La Bruyére, în locul unde era alt extras din moralistul francez, următoarele: "Il y a d'étranges pères, et dont
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să se înființeze una de geografie, întrucît cunoașterea solului sub raportul peisajului și al materialului este de cea mai mare importanță pentru arhitect. Arta arhitecturii, nefiind abstractă, nu se poate dispensa de geografie. Pomponescu încercă să-și însenineze gândurile în colocvii cu Ioana. Nu s-ar putea spune că aceasta îl primi cu indiferență, având în vedere placiditatea ei obișnuită. Însă îl trată cu o privire stânjenită, în care se ghicea compătimirea. Ceea ce se petrecuse înainte cu Ioanide se repeta acum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
adevărul pe care îl admitea în ele. Din moment ce Gavrilcea parvenise, meritul constând în acest unic fapt nu se putea tăgădui. Pomponescu se sili să elimine din convorbirea sa cu Ioana tot ce avea raport la viața publică și să transforme colocviul într-o intimitate sentimentală. Indolenta acceptă jocul numaidecât, așa cum o actriță primește a repeta până la perfecta punere la punct scena G. Călinescu sărutării. În mișcările ei era ceva factice. În felul cum îmbrățișa și săruta, în tolănirile ei pe divan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai scump. Ioanide zise în gînd: "Tușul!" - N-ar fi rău, spuse madam Ioanide, să intervii pe lîngăacest nefast Gavrilcea să ne scutească de o asemenea onoare penibilă. " Nu-mi spui nimic de tuș!" gândi arhitectul, din ce în ce mai impacient. Astfel urmă colocviul între madam Ioanide și amuțitul Ioanide, fără ca cea dintâi să facă vreo cât de mică referință la comision. Madam Ioanide se ridică de la masă, invitând pe Ioanide să treacă în odaia de lucru. - Ți-aduc cafeaua acolo!"Sper, își zise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe un fotoliu, cu picioarele întinse pe un altul, pus invers, având alături pe Gonzalv și pe Erminia, cel dintâi cu servieta pe genunchi, cea din urmă cu o dantelă la care lucra cu iglița. Cum ședeau astfel într-un colocviu mut, Conțescu făcu un semn din ochi către Erminia, arătând în direcția Gonzalv. Acesta, cu palmele pe servietă, moțăia, răzbit de oboseală, clătinîndu-se pe scaun de somn. Deodată servieta îi alunecă pocnind pe parchet și-și revărsă conținutul de broșuri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
picioarele în pantofii plini de noroi și îl urmă pe Sludden pînă în sacristie. Inima lui era sfîșiată între iubirea profundă și tristă pentru Sandy și iubirea palpitantă față de propria lui importanță ca primar și delegat. Nimic nu putea întrerupe colocviul dintre aceste două iubiri. îl aștepta o baie caldă, apoi rămase într-un halat, în timp ce Jack îl bărbieri și-i aranjă părul, iar Frankie îi făcu manichiura. Se îmbrăcă în lenjeria nouă și curată, șosete, cămașă, o cravată albastru-închis, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
1993 34. Tobolcea, V., G. Gavrilaș "An artificial neural network approach to water pumping analysis"3rd International Symposion of Technic University Vinnita, Ucrain, 18-21 0ct. 1995. 35. Tobolcea, V., G. Gavrilaș " Înlocuirea unei conducte avariate pe baza unei metode analitice", Colocviu tehnico-științific "Instalații pentru construcții și economia de energie", U.T. Iași, iunie 1992 36. Tobolcea, V., Crețu, V., ș.a. " Posibilitatea extinderii rețele de alimentare cu apă și canalizare, cartier rezidențial Gura Humorului", Contract de cercetare științifică, decembrie 2008. 37. Tobolcea
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
prin introducerea, în numeroasele sale lucrări, de noi ipoteze, principii, legi ce depășesc cunoașterea empirică a fenomenelor. Prof. Mihai Iancu s-a impus ca o prezență activă și la reuniunile geografice internaționale la care a participat, menționând doar câteva: la colocviul de la Paris, pe probleme de geografie aplicată cu accent pe amenajarea teritoriului, la Salzburg (Austriaă, pe probleme de geografie a turismului, la Olomuc (Cehoslovaciaă, la Varna (Bulgariaă, unde s-a discutat problema transformărilor antropice în peisajul natural. Făcând parte din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]