3,127 matches
-
Va activa pentru polarizarea elementelor de valoare spre partid. Va organiza cu ajutorul membrilor specialiști, birouri de asistență judiciară și medicală. În ce privește presa comisiunea găsește că o gazetă centrală este strict necesară partidului. S-au prevăzut mijloace pentru regulata ei apariție. Comisiunea își exprimă dezideratul ca fiecare organizație județeană să-și aibă o foaie locală. Politica generală Rapoartele comisiunilor pentru elaborarea programului. Raportor Atta Constantinescu, deputat de Bacău PNL a trecut în anii din urmă printr-o îndoită criză: una înăuntrul său
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
judiciară și medicală. În ce privește presa comisiunea găsește că o gazetă centrală este strict necesară partidului. S-au prevăzut mijloace pentru regulata ei apariție. Comisiunea își exprimă dezideratul ca fiecare organizație județeană să-și aibă o foaie locală. Politica generală Rapoartele comisiunilor pentru elaborarea programului. Raportor Atta Constantinescu, deputat de Bacău PNL a trecut în anii din urmă printr-o îndoită criză: una înăuntrul său și alta în raporturile sale cu realitatea exterioră. După moartea lui Ion I. C. Brătianu i-a mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Unificarea asigurărilor sociale pentru întreaga țară. 10. Înființarea [...] de credit muncitoresc. 11. Organizarea cu mijloace interne în epoci de criză și de șomaj a unor mari lucrări de utilitate publică pentru ocuparea brațelor libere și asigurarea unui minim de existență [....] Comisiunea juridică și legislativă. Raportor profesor universitar Petre Dragomirescu Unificarea legislativă PNL a hotărât în contra proiectului de a se extinde legislația din vechiul regat în teritoriile unite. El înțelege să realizeze unificarea legislativă prin alcătuirea unei legislațiuni superioare tuturor celor existente
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mișcarea", nr. 1919, 2 decembrie 1937.) Circulare privind unirea forțelor liberale (manuscris) " În cazul în care aș fi în imposibilitate de a comnunica direct cu organizațiile partidului, din împrejurări pe care nu le putem prevedea acum, însărcinez pe delegații în Comisiunea Centrală a partidelor de opoziție, cuprinse în pactul de neagresiune să transmită organizațiilor instrucțiunile ce le-am comunicat din vreme. Organizațiile se vor conforma întocmai, ca și cum le-ar fi primit sub semnătura mea. Delegații desemnați în Comisiune, care vor ține
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe delegații în Comisiunea Centrală a partidelor de opoziție, cuprinse în pactul de neagresiune să transmită organizațiilor instrucțiunile ce le-am comunicat din vreme. Organizațiile se vor conforma întocmai, ca și cum le-ar fi primit sub semnătura mea. Delegații desemnați în Comisiune, care vor ține legătura cu celelalte partide din pact sunt: d-nii A. Constantinescu, Mihai Gr. Sturdza, delegat supleant dl. Toma Dobrescu. București, 15 XII 1937, Semnătura: Gheorghe Brătianu" (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond familial Brătianu, dosar 486/ 1937-1939, f. 1
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
publicate Avangarda românească în arhivele Siguranței, ediție îngrijită și prefațată de Stelian Tănase, Editura Polirom, Iași, 2008. P.N.L. Acte, explicațiuni și precizări asupra cazului Gh. Brătianu. Demascarea impostorului, Institutul de Arte Grafice Brawo, Iași,1932. Brătianu, Gh., I., Memoriu prezintat Comisiunii de revizuire a Universității din București, București, 1945. Buzatu, Gh., Secașiu, Claudiu, "Din arhiva istorică a României contemporane" (II), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXIII, 1986, vol. II, pp. 679-684. Ciuca, Marcel, Dumitru, "Ion Antonescu-Destăiniri
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
antisémite du VII-e siècle", în Revue Historique du Sud-Est Européen, XVIII, 1941, pp. 49-67. Brătianu, Gh., I., Roumanie et Hongrie. Considerations démographiques et économiques, Bucarest, 1942. Brătianu, Gh., I., Misiunea istorică a Ungariei, București, 1942. Brătianu, Gh., I., Memoriu prezintat Comisiunii de reviziure a Universității din București, București, 1945. Brătianu Gheorghe I., Problemele politicii noastre externe, Editura Mișcarea, București, 1934. Brătianu Gheorghe I., Cuvinte către români, București, 1942. Brătianu Gheorghe I., "L`histoire roumaine écrite par les historiens hongrois", deuxième partie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
le întâmpină din partea diriguitorilor politicii culturale și educaționale a vremii (care îl destituie temporar din postul de profesor în 1860-1861). În aceste condiții, Hasdeu se mută în 1863 la București, unde este solicitat ca membru în "Comisia documentală" și în "Comisiunea moșiilor mănăstirești" iar din 1864 ca responsabil cu editarea "Arhivei istorice a României", dobândind, ca publicist, istoric și literat, un prestigiu tot mai mare, care i-a adus și mulți dușmani ("Arhiva istorică a României" este suspendată -temporar- în 1865
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de lectură a studenților români de la Budapesta devine „Centrul «Petru Maior»”, iar almanahul reunește strădaniile tinerilor cărturari pentru ridicarea culturală a neamului. În anul inaugural, într-o Prefață semnată de „comisiunea literară”, se afirmă că ideea editării acestei publicații datează încă din 1885, la 25 de ani de la înființarea Societății, când scriitorii români intenționaseră să-și dea concursul în vederea scoaterii la lumină, din cinci în cinci ani, a unui almanah care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
oameni care mi-au povestit, fiecare în parte, cel puțin câte o porcărie pe zi, utilizând și vocabularul. Grimasa ochiului i-a înspăimântat, și o răceală iconografică puse stăpânire pe portretul lor bărbierit proaspăt, jignit și glacial. Când omul devine comisiune și cultură, ființa lui cu prostatită trece subit în cristal și columnă.187 Așa cum putem remarca dintr-un singur fragment, scabrosul, excremențialul, penibilul, macabrul fac din acest roman arghezian cea mai adecvată ilustrare a definiției selectate pentru modul grotesc. Elocventă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exemplar de lux", anume inutilitatea publică, este invariabil dublată de impostura care-i certifică indiscutabil valoarea de farafastâc: "Teorii nouă din cărți vechi invențiuni pe cari străinii, vrăjmașii Rromâniei, apucă de le fac mai-înainte studii speciale misiuni la stațiuni balneare comisiuni și delegațiuni conferințe savante, un fel de pot-pouri de fapte diverse științifice apoi direcțiuni de instituțiuni și publicațiuni toate astea trebuie să coste scump"65. Împărtășind parcă aceeași părere, Urmuz îi atribuie eroului din prima sa scriere, un statut de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
românești. De asemenea, a descris această fericită perioadă în Jurnalul călătoriei de studii în sud- estul Europei (1990). Paul Mihail a ocupat diferite funcții la Chișinău: diacon și preot la biserica Soborul Vechi (1932-1944), secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933), apoi director (1941) al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al Școlii de cântăreți bisericești (1941-1944). După anul 1944 a funcționat ca preot la biserica Bunavestire din Râmnicu-Vâlcea (1944-1946), apoi la biserica Banu din Iași. A lucrat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
9 martie 1943. Nota nr. 7646/R.D.L. înaintată șefului Marelui Stat Major, generalul de divizie Ilie Șteflea, de Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreiesc din România, Radu Lecca, prin care se comunică decizia Ministerului Justitiției referitoare la instituirea a trei Comisiuni Centrale de suprarevizuire a evreilor respinși de instanțele de revizuire și se solicită desemnarea delegaților Marelui Stat Major în aceste comisii. 374. 11 martie 1943. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la desfășurarea conferinței convocate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
le prezintă cercului de recrutare respectiv când vor fi chemați; b) Cercurile de Recrutare pentru cei dela punctul b. pe baza ordinului de rechiziționare pentru lucru ce posedă aceștia și pe care-l vor prezenta cercului de recrutare. c) O comisiune județeană pentru cei dela punctul c, d, e. Comisiunea Județeană va fi compusă din: delegatul Camerei de Comerț delegatul Ministerului Economiei Naționale d) Banca Națională a României pentru cei dela punctul 5. Odată stabilite excepțiunile dela punctul c, d, e, f (art. 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
chemați; b) Cercurile de Recrutare pentru cei dela punctul b. pe baza ordinului de rechiziționare pentru lucru ce posedă aceștia și pe care-l vor prezenta cercului de recrutare. c) O comisiune județeană pentru cei dela punctul c, d, e. Comisiunea Județeană va fi compusă din: delegatul Camerei de Comerț delegatul Ministerului Economiei Naționale d) Banca Națională a României pentru cei dela punctul 5. Odată stabilite excepțiunile dela punctul c, d, e, f (art. 2 de mai sus) propunerile nominale se înaintează Comandamentului Teritorial
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu contingentele următoare. e) Înainte de a se da ordin de constituirea detașamentului Cercul de Recrutare se va convinge de încadrarea lui, cine are răspunderea lui și dacă s'au asigurat unelte de lucru, hrană și cazare. f) Excepțiunile constatate de comisiuni, vor fi comunicate Comandamentului Teritorial, pentru a dispune de urgență asupra lor. Orice cerere de acordare de trupă românească, precum și de rechiziționare de evrei, făcută de autoritățile sau armata germană, se aprobă numai de Marele Stat Major P.S. Aceste cereri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se aprobă numai de Marele Stat Major P.S. Aceste cereri se vor trimite în original Marelui Stat Major P.S., Secția 7-a (Legături cu Armatele Aliate). g) Clarificarea situației evreilor din lagărele de internare depinde de Ministerul de Interne. 3). Comisiunile județene vor lua ființă și vor funcționa la Prefecturi, fiind prezidate de către Prefectul județului, sau delegatul său, în care sens s'a intervenit la Ministerul de Interne pentru a se da ordin. În București, în afară de comisiunea de pe lângă Prefectura Județului Ilfov
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ministerul de Interne. 3). Comisiunile județene vor lua ființă și vor funcționa la Prefecturi, fiind prezidate de către Prefectul județului, sau delegatul său, în care sens s'a intervenit la Ministerul de Interne pentru a se da ordin. În București, în afară de comisiunea de pe lângă Prefectura Județului Ilfov, pentru evreii Cercului de Recrutare Ilfov, va mai funcționa o a doua comisiune, pe lângă Camera de Muncă, pentru evreii Cercului de Recrutare București. Președintele acestei comisiuni va fi numit de Ministerul Muncii. La constituire se va raporta
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prefectul județului, sau delegatul său, în care sens s'a intervenit la Ministerul de Interne pentru a se da ordin. În București, în afară de comisiunea de pe lângă Prefectura Județului Ilfov, pentru evreii Cercului de Recrutare Ilfov, va mai funcționa o a doua comisiune, pe lângă Camera de Muncă, pentru evreii Cercului de Recrutare București. Președintele acestei comisiuni va fi numit de Ministerul Muncii. La constituire se va raporta Marelui Stat Major P.S. ziua constituirii și compunerea comisiunei. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR P.S. GENERAL, N. Mazarini
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Interne pentru a se da ordin. În București, în afară de comisiunea de pe lângă Prefectura Județului Ilfov, pentru evreii Cercului de Recrutare Ilfov, va mai funcționa o a doua comisiune, pe lângă Camera de Muncă, pentru evreii Cercului de Recrutare București. Președintele acestei comisiuni va fi numit de Ministerul Muncii. La constituire se va raporta Marelui Stat Major P.S. ziua constituirii și compunerea comisiunei. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR P.S. GENERAL, N. Mazarini ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. A. Florescu 335 A. Florescu p. conformitate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Recrutare Ilfov, va mai funcționa o a doua comisiune, pe lângă Camera de Muncă, pentru evreii Cercului de Recrutare București. Președintele acestei comisiuni va fi numit de Ministerul Muncii. La constituire se va raporta Marelui Stat Major P.S. ziua constituirii și compunerea comisiunei. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR P.S. GENERAL, N. Mazarini ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. A. Florescu 335 A. Florescu p. conformitate ȘEFUL BIROULUI CONTROL VATRĂ Maior ss. Popescu Eugen 336 Popescu Eugen Comunicat: C-mentelor Teritoriale Cercurilor de Recrutare AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Jandarmi Cernăuți propune a se aproba înființarea a două lagăre unul la Zarojani, pentru regiunea Hotin și al doilea la Lujeni, pentru regiunea Cernăuți. Aceste lagăre ar urma să funcționeze până când situația celor internați ar fi clarificată de o comisiune care ar urma să hotărască trimiterea în judecată, pierderea unor drepturi politice, ridicarea drepturilor de proprietate, etc. Față de cele de mai sus, cu onoare vă rugăm să binevoiți a aprecia asupra importanței și urgenței acestei chestiuni și a dispune de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
II-a Colonel, I. Ciocan AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 80. Documentul nr. 94 MARELE STAT MAJOR Secția I-a Biur. Control Vatră Instrucțiuni speciale Nr. 32.186 din 25 August 1941 relative la funcționarea Comisiunilor județene, pentru exceptarea evreilor dela munca de interes obștesc conform Instrucțiunilor Generale ale Marelui Stat Major No. 31.200/1941396. I/. Conform Instrucțiunilor generale ale Marelui Stat major No. 31.200/1941 și ordinului 30.481/941397 în fiecare capitală
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de interes obștesc conform Instrucțiunilor Generale ale Marelui Stat Major No. 31.200/1941396. I/. Conform Instrucțiunilor generale ale Marelui Stat major No. 31.200/1941 și ordinului 30.481/941397 în fiecare capitală de județ va funcționa câte o comisiune județeană cu rolul de a propune nominal spre aprobare Comandamentului Teritorial respectiv, evreii cari urmează a fi exceptați dela munca de interes obștesc, prevăzuți în Instrucțiunile Generale Nr. 31.200/1941. II/. Compunerea Comisiunilor județene: Președinte Prefectul Județului; Membrii: Delegatul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de județ va funcționa câte o comisiune județeană cu rolul de a propune nominal spre aprobare Comandamentului Teritorial respectiv, evreii cari urmează a fi exceptați dela munca de interes obștesc, prevăzuți în Instrucțiunile Generale Nr. 31.200/1941. II/. Compunerea Comisiunilor județene: Președinte Prefectul Județului; Membrii: Delegatul Ministerului Muncii; "" "" Economiei Naționale; "" Camerei de Comerț. "" Cercului de Recr. Local (ofițer activ) În București această comisiune va funcționa pe lângă Camera de Muncă având în plus un delegat ofițer activ, numit de Comandamentul Teritorial
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]