3,215 matches
-
asemenea, un alt motiv pentru care este privit cu prudență, dar și cu o oarecare suspiciune este faptul că diverse variabile care sunt luate în considerare atunci când este cuantificat, pot fi calculate prin metodologii diferite, care conduc la România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare rezultate diferite 1. În plus, unii autori consideră că informațiile furnizate de acest indicator sunt incomplete, deoarece se au în vedere doar modificările politicilor fiscale și bugetare induse de fluctuațiile activității economice, în timp ce variabile precum inflația
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB potențial este dat de următoarea relație: b) Estimarea elasticităților veniturilor și cheltuielilor bugetare în raport cu PIB Așa cum am prezentat anterior, componenta structurală a bugetului se obține prin scăderea componentei ciclice din componenta soldului bugetar actual, conform următoarei formule: România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
care economia a început să-și diminueze potențialul, să meargă mai prost. A treia problemă este legată de cea explicată mai sus. Astfel, cheltuielile bugetare s-au rigidizat într-o măsură atât de mare încât au afectat „sănătatea” România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare finanțelor publice, punând problema efectuării în viitor a unei ajustări fiscale dure. Este ceea ce s-a și întâmplat în România (ca și în alte țări) în perioada Q42008-2012. La noi ajustarea fiscală a avut o viteză
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mai multe etape. În prima etapă, se va arăta arăta modul în care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB) prin calculul CAAB - luarea în considerare a influențelor exercitate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare de output gap”. Argumentul principal este acela că „ponderea veniturilor în PIB arată o relație statistică semnificativ pozitivă în raport de output gap în timp ce relația dintre ponderea veniturilor în PIB și output gap este nesemnificativă statistic
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și implicit problema arieratelor. Ramos (1998) recomandă guvernelor care se confruntă cu problema arieratelor să măsoare corect și să recunoască exact mărimea acestor creanțe precum și să stabilească un program temporal adecvat în care aceste arierate să fie plătite. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Tot în același an, Shirley exprima ideea ca aceste contracte de performanță și, complementar, îmbunătățirea disciplinei financiare să fie implementate cu ajutorul asistenței Băncii Mondiale. Consider că problema arieratelor este până la urmă o problemă de sistem. Larbi
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. Prelungit în 2012 cu un acord de tip preventiv, România și-a asumat în cadrul acestui acord anumite plafoane de îndeplinit cu privire la procesul de reducere treptată a arieratelor înregistrate în administrația România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare centrală și locală. Totuși, problema arieratelor întâmpină o anumită rezistență la scădere, țintele indicative de ordin cantitativ stabilite în cadrul acordului fiind depășite, după cum se observă în tabelul de mai jos. Se observă divergențe puternice față de țintele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
venituri sau bunuri urmăribile). Pe de altă parte, arieratele recuperabile reprezentau la sfârșitul anului 2011 circa 4 miliarde de euro (sunt obligații fiscale pentru care ANAF are dreptul legal de a realiza M ili ar de le i România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 48 măsuri de executare silită). Trebuie observat că arieratele nerecuperabile au crescut cu 1,3 miliarde de euro în 2012 față de 2011, evidențiind astfel necesitatea dinamizării activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală pe două direcții: preventivă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
estimarea funcției de reacție, coroborate cu rezultatele obținute în primul capitol privind evoluția soldului bugetar structural permit măsurarea gradului de discreționarism manifestat la nivelul politicilor fiscale și bugetare adoptate de România și analiza eficienței stabilizatorilor automați în România. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Aceste tipuri de estimări prezintă o valoare adăugată ridicată în condițiile în care permit analiza capacității de reacție a politicii fiscale la apariția șocurilor asimetrice, în situația aderării României la Zona Euro. În a doua parte
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
la Zona Euro. În a doua parte a capitolului estimăm mărimea stabilizatorilor automați pentru România. Analiza este strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator a politicii fiscal bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. 3.1. Aspecte metodologice legate de utilizarea funcțiilor de reacție a politicii fiscale Analiza sustenabilității politicilor fiscale și bugetare are la bază modelul de uniformizare fiscală (tax smoothing model) elaborat de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
utilizată de Fatás și Mihov (2001a) fiind introdusă de Sims în 1980. A doua, abordarea bazată pe VAR structural, a fost propusă de Blanchard și Perotti (2002) și apoi extinsă în lucrările lui Perotti din 2005 și 2007. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Fatás și Mihov (2001b) constată o creștere de magnitudine mare a consumului privat la un șoc pozitiv din partea cheltuielilor guvernamentale. Concluzii asemănătoare găsim la Blanchard și Perotti (2002) și Perotti (2005) și Perotti (2007). Pe de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cercetării a fost diseminată în volumul colectiv Socol C. (coord.). Emerging Macroeconomics. Case Studies - Central and Eastern Europe, capitolul “Risk analysis of public debt sustainability. Romania’s Case”, autori Socol C. și Socol A., Nova Science, New York, 2012. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În final, al treilea model are la bază studii de specialitate care sunt interesate mai degrabă de asimetriile în reacția decidenților de politică fiscală, adoptând astfel o regulă, care practic înlocuiește în modelul 2 modificarea în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în vedere literatura de specialitate, precum și rezultatele testelor de staționaritate. Referitor la numărul de laguri luate în calcul în cadrul cointegrării, acesta a fost determinat pe baza estimării unui model de tip VAR (vector autoregresiv) în care am introdus România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare variabilele utilizate în cadrul analizei. Pentru alegerea numărului corespunzător de laguri am utilizat criteriile econometrice Hanan-Quinn Information Criterion (HQ), Akaike Information Criterion (AIC) și Schwarz Information Criterion (SC). Coeficienții estimați sunt prezentați în tabelul 3.1. Pe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
României. Analiză Nevoia creșterii sustenabilității finanțelor publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată a stabilizatorilor automați, ca instrument principal al stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul României, în scopul evaluării rolului de stabilizator România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându-se metodologiile oficiale ale Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii fiscale ca stabilizator
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
adoptate la nivel mondial. După ce analizez principalele opțiuni de reguli fiscale propuse în dezbaterea publică drept potrivite pentru România, compar avantajele cu dezavantajele și riscurile apărute prin implementarea regulilor fiscale la care țara noastră s-a angajat prin adoptarea prevederilor Compactului Fiscal. Capitolul continuă cu stabilirea precondițiilor necesare implementării regulilor fiscale, cu o analiza critică a calității acestora în România și cu o propunere procedurală, tehnică și instituțională pentru buna implementare a acestor reguli. În ultima parte a capitolului, plecând de la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
acestora în România și cu o propunere procedurală, tehnică și instituțională pentru buna implementare a acestor reguli. În ultima parte a capitolului, plecând de la problemele legate de incertitudinea estimărilor output gap necesare adoptării regulii fiscale pe soldul structural - prevăzută în Compactul Fiscal - propun implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări efectuate cu ajutorul specialiștilor de la Comisia Națională de Prognoză, performanța regulilor fiscale pe soldul structural ca
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale pe soldul structural ca răspuns la șocurile pe deviația outputului și ca răspuns la deviațiile din trecut ale deficitului bugetar față de ținta de deficit bugetar pe care România s-a angajat să o respecte pe termen mediu. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În plus, consider optimală aplicarea unui pachet integrat de reguli fiscale în România - regula fiscală îmbunătățită bazată pe creștere, plafon maxim pe datoria publică la 40% din PIB cu acțiuni corective la anumite praguri, funcționalizarea adecvată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB, din care 1,9% din PIB pentru finanțarea deficitului bugetar și 10,1% din PIB pentru finanțarea rostogolirii datoriei publice scadente. Privind spre viitor, consider că trebuie analizată matricea reformelor instituționale europene în care România operează ca semnatar al Compactului Fiscal. Criza datoriilor suverane din Zona Euro a impus modificarea procedurilor instituționale și tehnice de monitorizare, supraveghere și control în ceea ce România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare privește respectarea echilibrelor macroeconomice. România s-a raliat imediat la algoritmii propuși
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
viitor, consider că trebuie analizată matricea reformelor instituționale europene în care România operează ca semnatar al Compactului Fiscal. Criza datoriilor suverane din Zona Euro a impus modificarea procedurilor instituționale și tehnice de monitorizare, supraveghere și control în ceea ce România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare privește respectarea echilibrelor macroeconomice. România s-a raliat imediat la algoritmii propuși de Uniunea Europeană pentru reducerea impactului negativ al crizei și pentru prevenirea altor evenimente de acest tip în viitor. Astfel, în Memorandumul privind Aprobarea listei
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
finală) - soluția permite modificarea vitezei de convergență către țintă în funcție de performanțele trecute Sursa: propuneri proprii pe baza analizei situației macroeconomice a României și pe baza informațiilor despre aplicarea regulilor fiscale în lume cuprinse în FMI (2009). Implementarea regulilor prevăzute în Compactului Fiscal în România. Avantaje, dezavantaje, riscuri În cadrul Consiliului European din 24-25 martie 2011, România a anunțat că se alătură Pactului Euro Plus, alături de alte state din afara Zonei Euro - Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania și Polonia. În acest sens, Departamentul de Afaceri
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din România a pregătit un document ce prezintă principalele măsuri pe care România le-a implementat deja în concordanță cu prevederile pactului dar și o listă de măsuri propuse a fi implementate de România în următoarele 12 luni. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În martie 2012, România a fost unul dintre cele 25 de state membre ale UE care au semnat Tratatul de Stabilitate, Coordonare și Guvernanță în Uniunea Economică și Monetară (Compactul Fiscal). România s-a angajat astfel
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în următoarele 12 luni. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În martie 2012, România a fost unul dintre cele 25 de state membre ale UE care au semnat Tratatul de Stabilitate, Coordonare și Guvernanță în Uniunea Economică și Monetară (Compactul Fiscal). România s-a angajat astfel la atingerea pe termen mediu (foarte probabil în 2014) a țintei de deficit bugetar structural de 0,7% din PIB (țintă concordantă cu nivelul scăzut al ponderii datoriei publice în PIB). În cazul în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Comisiei Europene sau al controlului încrucișat al acestora între țările UE (propunere prezentă și în procedurile Semestrului European). Comisia va examina în special principalii parametri ai orientării fiscale din proiectele de planuri bugetare și, dacă este necesar, va România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare adopta un aviz privind aceste planuri. Riscul apare practic în măsura în care funcționarii Comisiei Europene vor primi niște documente și vor analiza corelațiile macroeconomice cuprinse în acestea. Ne putem confrunta cu situații de asimetrie informațională, în care să
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
agregatelor bugetare; capacitate ridicată a Consiliului Fiscal de a monitoriza, audita și formula opinii și soluții privind îndeplinirea țintelor și implementarea acțiunilor corective. Propuneri de îmbunătățire a cadrului instituțional - aspecte tehnice și instituționale. Primele întrebări ce apar în legătură cu funcționalizarea prevederilor Compactului Fiscal în România sunt legate de instituția care va calcula deficitul bugetar structural și care va fi punctul de vedere al României în cadrul negocierilor europene pe acest subiect. Soldul structural (deficit sau excedent) a fost calculat pentru toate țările din
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Economice din București, dar și de specialiștii FMI. Soldul structural a fost estimat de toate instituțiile enumerate mai sus, minus Comisia Națională de Prognoză. Propunerea prevede crearea Grupului de lucru pentru fundamentarea, implementarea și monitorizarea aplicării regulii fiscale prevăzute în Compactul Fiscal. Să numim acest organism FiscalCompactGrup. Instituția va fi formată din cinci reprezentanți, câte unul de la Direcția de Analiză Macroeconomică a Ministerului de Finanțe, Divizia Fiscală din BNR, un reprezentant al Comisiei Naționale de Prognoză, un reprezentant din Institutul Național
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]