9,556 matches
-
critice din cuprinsul revistei “Dacia literară”. Adăugate celor din “Propășirea” și” România literară”, ele înlesnesc, prin acumulare, saltul pe care abia deceniul al șaptelea îl va înscrie în istoria ideii românești de teorie și critică literară.Preferința pentru poezie, pentru compunerea ei, și pentru teoria și critica acesteia este mai veche.Scriind poezii, Eliade Rădulescu a realizat, cum s-a vazut, și o “Gramatică a poeziei”din 1831, și un curs al ei, hotărât, sub înrâurirea ideilor estetice contemporane, să-l
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să-l ajute în înțelegerea ei și pe creatorii de poezie și pe comentatorii ei.Kogălniceanu discutând poeziile lui Asachi și Hrisoverghi, caută în ele, în primul rând, starea inimii poeților. La fel face, când, cu încântare, se oprește asupra compunerilor originale ale lui Negruzzi și Alecsandri.Obiect de interes și de studiu, poezia nu este singurul domeniu spre care se apleacă teoreticienii și criticii cercului “Daciei literare”.Teatrul este un permanent obiect de cercetare și de analiză critică.Cum năzuința
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în programul inițial.” Dacia literară” și-a fixat misiunea primordială în susținerea unei concepții unitare despre literatură, prin gruparea în jurul ei a unor forțe scriitoricești, legate prin afinități spirituale, hotărâte să lucreze pentru propășirea țării și înălțarea scrisului românesc.Publicând „compunerile originale ale conlucrătorilor”, într-o rubrică întinsă, consacrată literaturii, o adevărată demonstrație de fidelitate față de programul afișat, revista litarară din 1840 nu s-a rupt de celelalte probleme de interes național și social. Pentru un singur gen de manifestare publică
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
unele documente germane, Grupul de Armate “General Ion Antonescu” să apară ca fiind subordonat acelei structuri de comandament germane. Subordonarea directă către Grupul de armate “Sud” a unora dintre forțele armate a fost oficializată la 17 iulie 1941, când, în compunerea acesteia, a intrat “Frontul de Nord”, constituit din Armata 11 germană, Armata 3 română, comandamentul Corpului 4 armata și diviziile 6,8,13 și 14 infanterie române. În subordinele directe ale lui Ion Antonescu a rămas “Frontul de Sud”, cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
susține ca o implicare masivă a României în război, după 7 decembrie 1941, a fost o mare eroare politică și militară 1. După eliberarea părții de nord a Bucovinei, Armata 3 română, comandată de generalul Petre Dumitrescu, care avea în compunere corpurile de munte și de cavalerie, a primit misiunea să forțeze Nistrul la nord de Moghilev, să străpungă linia fortificată “Stalin” și să continue ofensiva spre Bug. Acțiunea s-a dovedit a fi extrem de dificilă, deoarece sovieticii dispuneau, pe malul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
îi fusese subordonată. 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 268; - 74 BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
unele documente germane, Grupul de Armate “General Ion Antonescu” să apară ca fiind subordonat acelei structuri de comandament germane. Subordonarea directă către Grupul de armate “Sud” a unora dintre forțele armate a fost oficializată la 17 iulie 1941, când, în compunerea acesteia, a intrat “Frontul de Nord”, constituit din Armata 11 germană, Armata 3 română, comandamentul Corpului 4 armata și diviziile 6,8,13 și 14 infanterie române. În subordinele directe ale lui Ion Antonescu a rămas “Frontul de Sud”, cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care susține ca o implicare masivă a României în război, după 7 decembrie 1941, a fost o mare eroare politică și militară. După eliberarea părții de nord a Bucovinei, Armata 3 română, comandată de generalul Petre Dumitrescu, care avea în compunere corpurile de munte și de cavalerie, a primit misiunea să forțeze Nistrul la nord de Moghilev, să străpungă linia fortificată “Stalin” și să continue ofensiva spre Bug. Acțiunea s-a dovedit a fi extrem de dificilă, deoarece sovieticii dispuneau, pe malul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
să lupte Armata 3, de către comandamentele germane, cărora îi fusese subordonată. BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
opoziției: „Sunt om care iubesc adevărul și fiindcă-l iubesc, știu să-l caut.”. Când «Ultimele știri» din gazete nu sunt pe măsura așteptărilor ori când politica «nu mai zice» mare lucru, personajul lui Caragiale se prinde În ițele corespondenței; compunerele de orice fel: oficiale, amicale, familiale, de dragoste, de mulțumire sau de rugăminte etc. umplu pauza de comunicare verbală și-i dau personajului satisfacția manifestării lui sociale. Nu poate participa de facto la Întruniri politice (unde să Țină sau să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e stânjenit de calitatea Îndoielnică a femeii cu care s-a Încurcat amoros, desconsiderând-o total. Nae se dorește protagonist de romanț, contrariat de turnura pe care a luat-o pe neașteptate povestea lor de amor. Și Nae, respectând convențiile compunerii epistolare, Încheie făgăduind să o adore pe Didina 6 până la moarte. Desigur, până la moartea iubirii lui pentru ea. Dar pentru Nae, ca și pentru un Rică Veturiano ori Mița, adorația e sinonimă cu iubirea epidermică. Rică Îi scrie și el
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
forțe proprii, soluții la probleme - sunt condiții obligatorii pentru autoinstruire și autocontrol, pentru dobândirea destoiniciei În muncă, a gândirii creative, pe scurt, pentru dezvoltarea și autodezvoltarea personalității elevului. Fiind bogate În conținut și Îmbrăcând forme complexe de organizare și desfășurare, compunerile oferă elevilor posibilitatea să aplice o serie de cunoștințe Însușite În cadrul altor obiecte de Învățământ. Creația determină elevul să transmită anumite sentimente, să trăiască stări afective, să ia atitudini În legătură cu Întâmplări și personaje. Avem convingerea ca lucrarea noastră oferă un
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cei doi termeni ai fiecărui cuplu. B.Imaginativinventiv -Întâlnirea cu un prieten peste 10 ani. „Lupul la stână” de Ion Creangă; „Creionul” „Stelele” -Elaborarea intrigii care a dus la deznodământul dat; -Schimbarea motivată, logică, a finalului bunății literare. -Elaborarea de compuneri cât mai originale. C.Problematic 1.- piatra; .foc; - frunza;stele; - ocean; - aer; 2.Întrebări despre.... -Formularea a cât mai multe Întrebări asupra elementelor incluse În coloana 2. -Formularea a cât mai multe probleme necunoscute, la care ar vrea să obțină
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
2. -Formularea a cât mai multe probleme necunoscute, la care ar vrea să obțină răspuns. D.Imaginativscenaristic 1.” Întâlnire cu primăvare” (sau Toamna) etc. 2.” Ce s-a Întâmplat Înainte de această situație?” „Ce se va Întâmpla În viitor?” -Elaborarea de compuneri diverse cu titlul din coloana 2. -Se arată elevilor imagini-scene (sau se povestesc) și se cere să găsească cât mai multe răspunsuri la Întrebările din coloana 2. E.Consecințe Ce s-ar Întâmpla: -„Dacă soarele ar cădea de pe cer”; -Născocirea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu; „Nicu” de Ion Agârbiceanu. Zicători și proverbe: „Când doi se ceartă, al treilea câștigă”; „Munca e brățară de aur” etc. -Ilustrarea prin desen a textului bucăților literare din coloana 2. -Ilustrarea prin desen. -Elaborarea de compuneri libere având ca titlu un proverb sau o zicătoare. G.Imaginativgrafic -Linii frânte și linii curbe, cercuri, linii paralele, semicercuri. -Completarea liniilor date În așa fel Încât să rezulte diverse desene (obiecte, peisaje etc.). -Elaborarea de titluri originale acestor desene
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
este, așadar, dezvoltarea și structurarea acestor forțe, În așa fel, Încât activitatea individului să devină, În mod firesc, o activitate creativă (Martin Buber, 1947). „Învățătura trebuie să fie uneori un drum, Întotdeauna un orizont.” NICOLAE IORGA PARTEA a II-a COMPUNEREA CA OBIECT DE ÎNVĂȚĂMÂNT "Capul tânărului nu-i un vas pe care trebuie sa-l umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi, astfel Încât să lumineze cu o lumină proprie." PLUTARH 1.LECȚIA DE COMPUNERE - FORMĂ EFICIENTĂ DE
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a II-a COMPUNEREA CA OBIECT DE ÎNVĂȚĂMÂNT "Capul tânărului nu-i un vas pe care trebuie sa-l umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi, astfel Încât să lumineze cu o lumină proprie." PLUTARH 1.LECȚIA DE COMPUNERE - FORMĂ EFICIENTĂ DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ELEVILOR După "Dicționarul de pedagogie", ediția 1979, "compunerea este o disciplina școlară care are drept obiect formarea priceperilor și deprinderilor de a se exprima, de a redacta o lucrare; la compunere se realizează o
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pe care trebuie sa-l umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi, astfel Încât să lumineze cu o lumină proprie." PLUTARH 1.LECȚIA DE COMPUNERE - FORMĂ EFICIENTĂ DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ELEVILOR După "Dicționarul de pedagogie", ediția 1979, "compunerea este o disciplina școlară care are drept obiect formarea priceperilor și deprinderilor de a se exprima, de a redacta o lucrare; la compunere se realizează o completă și variată gamă de exerciții, orale și scrise, constând În redarea unui conținut
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
1.LECȚIA DE COMPUNERE - FORMĂ EFICIENTĂ DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ELEVILOR După "Dicționarul de pedagogie", ediția 1979, "compunerea este o disciplina școlară care are drept obiect formarea priceperilor și deprinderilor de a se exprima, de a redacta o lucrare; la compunere se realizează o completă și variată gamă de exerciții, orale și scrise, constând În redarea unui conținut de idei, pe baza unei teme, cu scopul de a contribui la dezvoltarea gândirii logice și creatoare, a imaginației și a cultivării simțului
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
constând În redarea unui conținut de idei, pe baza unei teme, cu scopul de a contribui la dezvoltarea gândirii logice și creatoare, a imaginației și a cultivării simțului artistic." Alte lucrări de specialitate menționează că, indiferent de ciclul de Învatamant, compunerea trebuie să devină mijloc de receptare creatoare a literaturii, iar referitor la clasele I-IV, că ea "implică un act individual de creație" sau "constituie cadrul cel mai prielnic pentru cultivarea capacităților de exprimare corectă a elevilor. Caracteristica principală a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
trebuie să devină mijloc de receptare creatoare a literaturii, iar referitor la clasele I-IV, că ea "implică un act individual de creație" sau "constituie cadrul cel mai prielnic pentru cultivarea capacităților de exprimare corectă a elevilor. Caracteristica principală a compunerilor efectuate de elevii din clasele primare este indrumarea permanentă și activă a Învățăatorului. Tehnica predării trebuie să contribuie la formarea a trei calități: sinceritatea, corectitudinea exprimării, claritatea ideilor și sistematizarea lor. Dacă se poate, celor dotați să li se formeze
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și activă a Învățăatorului. Tehnica predării trebuie să contribuie la formarea a trei calități: sinceritatea, corectitudinea exprimării, claritatea ideilor și sistematizarea lor. Dacă se poate, celor dotați să li se formeze eleganța stilului și originalitatea expresiei. În realizarea orei de compunere, Învățătorul trebuie să pornească de la coeficientul maxim al imaginației creatoare În strânsă legătură cu cititul și scrisul, de la premisa potrivit căreia fiecare lucrare a elevilor poate fi rodul unei activități independente, al unui efort intelectual. Ora de compunere reprezintă "liantul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
orei de compunere, Învățătorul trebuie să pornească de la coeficientul maxim al imaginației creatoare În strânsă legătură cu cititul și scrisul, de la premisa potrivit căreia fiecare lucrare a elevilor poate fi rodul unei activități independente, al unui efort intelectual. Ora de compunere reprezintă "liantul" cunoștințelor știute sau neștiute și imaginate de elevi. Ea poate deveni un Cadru În care fantezia este atotputernică dacă, având În vedere tematica orei, se pornește de la volumul de cunoștințe deținut de elevi, orientând discuțiile, interpretările de text
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
intervenții făcute chiar În desfășurarea acțiunii modificând finalul sau atitudinea unui personaj, În exprimarea opiniei personale cu privire la faptele prezentate. Ca la orice obiect de Învățământ, caietul, alături de manual, constituie un element de lucru cu reale valențe formative. Pentru ora de compunere, se poate concepe caietul respectiv, alternând o parte scrisă cu o parte desenată. Prin folosirea unei astfel de așezări În pagină, se realizează o interdisciplinaritate datorităa completării cuvântului prin linie, formă și culoare, se pot desprinde unele elemente legate de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
astfel de așezări În pagină, se realizează o interdisciplinaritate datorităa completării cuvântului prin linie, formă și culoare, se pot desprinde unele elemente legate de valori, calități În exprimarea personalității copilului. Puncte de referință privind creativitate elevului și disponibilitățile orei de compunere: Încadrarea acestei discipline În șirul obiectelor de Învățământ ce stimulează creativitatea elevului; - realizarea permanentă a feedbackului; - urmărirea modului concret de Însușire a cunoștințelor atât la limbă, cât și la cele literare, În contextul larg al obiectului "citire"; - permanentizarea relațiilor interdisciplinare
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]