136,312 matches
-
satelor la nivelul anului 1998, înainte de apariția PL, indică aceeași ierarhie de dezvoltare între cele trei categorii de comune. Dacă selectivitatea adoptării inovației care se cheamă PL se menține în același sens, cu rata de adoptare mai mare la nivelul comunelor bogate, atunci este de așteptat ca instituția PL să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre comunele județului. De aici nu rezultă o evaluare negativă a modului în care s-a făcut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de comune. Dacă selectivitatea adoptării inovației care se cheamă PL se menține în același sens, cu rata de adoptare mai mare la nivelul comunelor bogate, atunci este de așteptat ca instituția PL să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre comunele județului. De aici nu rezultă o evaluare negativă a modului în care s-a făcut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectate prin facilitarea mai intensă a noului rol instituțional la nivelul comunelor sărace din județ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare dintre comunele județului. De aici nu rezultă o evaluare negativă a modului în care s-a făcut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectate prin facilitarea mai intensă a noului rol instituțional la nivelul comunelor sărace din județ. Revederea fundamentelortc "Revederea fundamentelor" Deși nu dispunem de evaluări standard asupra impactului pe care l-au înregistrat experimentele comunitare din Timiș, Cluj și Bistrița-Năsăud, din datele parțiale disponibile rezultă că acestea au avut, foarte probabil, consecințe pozitive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
încrederea în primar este mai mare; - încrederea în ceilalți oameni are un nivel mai ridicat; - religiozitatea este mai accentuată; - stocul de educație este mai ridicat în gospodărie; - starea materială a gospodăriei este mai bună; - satul este de tip central în cadrul comunei, și nu periferic etc. Din analiza menționată rezultă că factorii materiali și relaționali au un rol foarte important în participarea comunitară. Așa cum era de așteptat, implicarea în activitățile publice organizate de primărie, ca formă particulară de participare comunitară, este favorizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a satului și de încredere. Rata totală de participare în cele 14 sate era, la momentul sondajului, de aproape 40% (tabelul 4). Respectiva rată era considerabil mai mare în cazul persoanelor ce aveau încredereînprimar și locuiau în satele centru de comună. Situația opusă de participare redusă se înregistra mai ales la persoanele care declarau că nu au încredere în primar și locuiau, preponderent, în sate periferice (cele pe teritoriul cărora nu se află primăria). Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menționată - participare comunitară redusă la acțiunile primăriei în satele periferice - este una manifestă și la nivelul întregului mediu rural. Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai mulți factori decât încrederea în primar și centralitatea satului în cadrul comunei. Există și alți factori relevanți, de natură individuală și familială. La nivel de gospodărie, contează și starea materială, stocul de educație, distribuția pe vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
își pot asuma rolul de antreprenori sociali, de oameni care știu să organizeze, sunt respectați și pun misiunea socială a eventualului proiect mai presus de interesele lor materiale imediate. Cazul relatat de facilitatorul CAR pentru intervenția în satul Zimbru din comuna Gurahonț-Arad este revelator (vezi caseta 10). Declanșarea unei acțiuni comunitare pentru modernizarea drumului local a avut loc pentru că în localitate exista capitalul uman necesar, iar facilitarea a contribuit la ierarhizarea problemelor locale și la identificarea oportunităților de finanțare. Cazul mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiect FRDS1tc "De la facilitare CAR la proiect FRDS1" „În toamna lui 2002, după o călătorie cu mai multe peripeții, printre care și parcurgerea unui drum de zece kilometri de «off-road» în cel mai pur sens al cuvântului, ajungeam la Zimbru, comuna Gurahonț. Voiam să fac o evaluare a capitalului social al comunității satului, pentru a-l include într-un proiect de facilitare comunitară desfășurat de Centrul de Asistență Rurală. Mai evaluasem două comunități din județul Arad și așteptam să văd ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
consultanță. După doar câteva vizite, știam deja foarte bine care sunt problemele lor cele mai importante și identificasem liderii de opinie ai comunității. Una dintre problemele cu care se confruntă sătenii zi de zi este parcurgerea drumului de acasă în comună și din Gurahonț către casă. Drumul are o lungime de zece kilometri, este foarte deteriorat și poate fi parcurs doar cu mașini mari, fiind circulat în general de mașini care transportă lemne. Există un autobuz care are două curse pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Centrului de Asistență Rurală și aveau deja cunoștințe despre existența unor fonduri destinate mediului rural și despre cum pot fi ele accesate. Cel mai important rezultat a fost depunerea la FRDS a unui proiect pentru reabilitarea drumului de acces din comună în sat. Doamna Neli Chira, participantă la cele două sesiuni de training de la Gărâna, a reușit mult mai mult decât să scrie un proiect și să îl depună. Ea a înființat un grup comunitar în Zimbru și a mobilizat membrii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
contabilizat ca partea din buget pe care trebuie să o ofere comunitatea din Zimbru. Pe lângă aceasta, doamna Chira a reușit să îi convingă pe liderii comunitari din alte trei sate, care au de făcut același drum pentru a ajunge în comună, să depună și ei proiecte similare. Astfel, ei au împărțit drumul în patru tronsoane, fiecare sat depunând câte un proiect. Spre bucuria întregului sat, la începutul anului 2004, zimbranii au fost anunțați că li s-a aprobat proiectul pentru repararea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anunțați că li s-a aprobat proiectul pentru repararea drumului, cu un buget de 75.000 euro. De asemenea, a fost aprobat și proiectul satului Dulcele, unul dintre celelalte trei sate. Impulsionată de această realizare a comunității din Zimbru, primăria comunei le-a promis oamenilor să preia repararea celorlalte două tronsoane din drumul de zece kilometri. Văzând că se poate, oamenii din Zimbru fac în prezent demersuri pentru a înființa o asociație comunitară și plănuiesc să reînvie căminul cultural, o instituție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
până acum.” Caseta 11tc "Caseta 11" Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș”1tc "Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela‑Timiș”1" „Era toamna lui 2002 când am ajuns pentru prima oară în comuna Ghizela din județul Timiș. Îmi amintesc o zi ploioasă, ștergătoarele de parbriz mișcându-se obsedant și monoton în timp ce mașina parcurgea strada principală întortocheată. Privirea îmi trecea de pe o parte pe alta a drumului la casele văruite și curate, dar sărăcuțe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Rurală selecta Ghizela ca locație de implementare pentru ProAct - un proiect european de dezvoltare personală a femeilor din mediul rural. Îmi amintesc prima întâlnire cu femeile din Ghizela - organizată cu ajutorul vechiului grup de inițiativă și al noului promotor local din comună. Eram douăzeci de femei (numai femei - acesta a fost consemnul care a intrigat și a indignat la vremea respectivă populația masculină a comunității) în cancelaria mică a școlii, femei provenind - cum aveam să aflu mai târziu - din toate colțurile țării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste 30.000 locuitori, care se află. Stocul de educație este măsurat prin EDSTOCK, izolarea satului prin ISOLATE, dezvoltarea fondului locativ prin QBUILDING, conform specificărilor descrise în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și, în genere, cu alte localități. Satele care: - au o pondere mai mare decât media la nivel național sub aspectul prezenței maghiarilor, catolicilor, protestanților sau neoprotestanților, - au o pondere mare de populație de 30-59 ani, - sunt de tip centru de comună și - se află aproape de orașe sau de drumuri de circuit european furnizează, tendențial, un număr mai mare de plecări temporare în străinătate. Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002tc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rămas 12.092 cazuri. Factorul generat prin PCA-VARIMAX explică 58% din variația din matricea de date. Gradul de izolare pare să fie condiționarea fundamentală pentru stocurile de capital uman și biologic (vital) existente la nivelul comunității 1. Satele periferice în cadrul comunei și relativ depărtate de orașe sunt cele mai sărace. La nivelul lor, populația are o compoziție foarte puțin favorabilă dezvoltării - cu nivel redus de educație, pondere mare a ocupării în agricultură, puțini salariați, pondere redusă a persoanelor în vârstă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe: 1992 (a), 2002 (b)tc "Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe\: 1992 (a), 2002 (b)" Nivel comunaltc "Nivel comunal" Reprezentarea cartografică a sărăciei la nivel de comună evidențiază faptul că, exceptând estul Moldovei, marcat de sărăcie compactă la nivel de județ, în restul țării sărăcia rurală se manifestă pe arii subjudețene (vezi figura 15). Comunele sărace din insulele de sărăcie se află situate, majoritar, la marginea județelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trec de obicei prin centrele județene, iar acestea, la rândul lor, se află situate preponderent în centrul județului. În consecință, satele de la margine de județ ajung frecvent să fie departe și de drumurile modernizate, și de marile orașe. Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021tc "Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021" Nivel de sattc "Nivel de sat" Viața socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la rândul lor, se află situate preponderent în centrul județului. În consecință, satele de la margine de județ ajung frecvent să fie departe și de drumurile modernizate, și de marile orașe. Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021tc "Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021" Nivel de sattc "Nivel de sat" Viața socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și de orașe mari, cu statut de centru la nivel de comună. Satele „centrale”1 în cadrul comunei sunt cele pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și de orașe mari, cu statut de centru la nivel de comună. Satele „centrale”1 în cadrul comunei sunt cele pe teritoriul cărora se află primăria și, de regulă, principalele centre de furnizare a serviciilor comunitare de tip sanitar, educațional și economic. Prezența sediului primăriei pe teritoriul satului este un fapt administrativ care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și de orașe mari, cu statut de centru la nivel de comună. Satele „centrale”1 în cadrul comunei sunt cele pe teritoriul cărora se află primăria și, de regulă, principalele centre de furnizare a serviciilor comunitare de tip sanitar, educațional și economic. Prezența sediului primăriei pe teritoriul satului este un fapt administrativ care, în timp, aduce beneficii în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Prezența sediului primăriei pe teritoriul satului este un fapt administrativ care, în timp, aduce beneficii în special sub aspectul șanselor de modernizare a infrastructurii fizice și sociale. Funcționează și relația de sens invers: anumite sate au fost desemnate centru de comună dat fiind nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aduce beneficii în special sub aspectul șanselor de modernizare a infrastructurii fizice și sociale. Funcționează și relația de sens invers: anumite sate au fost desemnate centru de comună dat fiind nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]