3,305 matches
-
icoană caracteristică. Cu cât actorul în concepțiunea 423 r lui va pătrunde mai adânc în misterele unei vieți omenești și cu cât va descifra această viață din întreaga mișcare vitală, din cooperarea circonstanțelor lumești pe de o parte și a condițiunilor date în natura individului pe de alta cu atâta mai clar și mai bogat de intuițiune va sta caracterul înaintea sufletului său. Acest moment, de-a urmări un caracter dat prin mijlocul fantaziei îndărăt până la începuturile formărei lui, până la condițiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
condițiunilor date în natura individului pe de alta cu atâta mai clar și mai bogat de intuițiune va sta caracterul înaintea sufletului său. Acest moment, de-a urmări un caracter dat prin mijlocul fantaziei îndărăt până la începuturile formărei lui, până la condițiunile vieței lui, și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea mai mare însămnătate; și facultatea aceasta e criteriul nediscutabil a unei intuițiuni poetice. Un critic mare poate din suma întreagă a unor împrejurări date
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie silit a recunoaște disproporțiunea ce se provoacă prin îmbrăcămintea lui. Al treilea moment al costumului e cel simbolic. Daca s-a satisfăcut epocei în genere, sub legea însă a bunului gust, daca s-a marcat diferințele în îmbrăcăminte, diferințele condițiunii de viață socială, daca aceste două s-a făcut, apoi începe terenul liber pentru simțul simbolic. În marginele acestor dintâi două elemente generale e {EminescuOpXIV 348} fiecare îmbrăcăminte susceptibilă de forme varii, a căror alegere atârnă de la acea înțelegere simbolică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moment, combinat cu această privire a tablourilor, ar fi ocupațiunea serioasă și fundamental[ă] cu partea aceea din scrierile lui Gothe care se ocupă cu studiul colorilor, un studiu atât de bogat în priviri adânci. Se-nțelege de sine că condițiunea necesară a acestor studii e totdeuna rațiunea simbolică, pe care trebuie s-o presupunem ca neapărată [pentru cel] care vrea să se destineze acestor ocupațiuni. Arătarea caracteristică a unei personalități se complectează prin ținuta corpului întreg, prin care noi înțelegem
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu totului individuale. Numai prin asta afectele devin abia manifestațiuni de viață a unui caracter concret, a căror reprezentare se reflectă totdeuna până-n tranzițiunile cele mai încete conform însă cu natura spețială a tonului fundamentale. {EminescuOpXIV 353} O mulțime de condițiuni de viață li-s comune princesei și Leonorei Sanvitale din Tasso, precum: nașterea strălucită, cultura, etatea, naționalitatea, splendoarea unei spirituale vieți de curte, și totuși direcțiunile opuse a sufletului lor trebuie să dea fiecărei din ele un ton cu totului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arte și în relațiunile individelor singuratece din el. Această icoană predată fantaziei trebuie acuma să se manifeste în realitate, trebuie însă ca să se conserve prin toate fazele mișcărei sale ca o viața unitară în sine. De-aceea e înainte de toate condițiunea absolută a oricărei esecutări a unui caracter, necesitatea adică de-a mijloci între ele toate mișcările sufletești a individului și suma întreagă a impresiunilor, pe care le produc împrejurările și întîmplările în {EminescuOpXIV 354} sufletul personalității. Inamicul absolut al esecuțiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sufletești a individului și suma întreagă a impresiunilor, pe care le produc împrejurările și întîmplările în {EminescuOpXIV 354} sufletul personalității. Inamicul absolut al esecuțiunei caracterelor e așadar izolarea, pentru că ea bucățește firul vieței și sfarîmă dispozițiunea artistică din noi. e condițiunea absolută a unei istorii naționale ca să ție cont de mișcările sufletești a unei națiuni, de toată suma impresiunilor pe care le produc împrejurări și întîmplări în sufletul ei. Firul cel roșu, antiteza împrejurărilor de din afară e individualitatea caracteristică și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari formează cu el întregul unei scene, și să se reflecte astfel încît din asta să ni se facă vădită partea specială, condiționată prin natura caracterului și a situațiunii și mișcarea sufletească individuală. Aceasta o împlinește jocul mut al reprezentatorului. Condițiunea absolută a jocului mut e așadar: ca caracterul ce e a se reprezenta să fie totdeauna conceput în raportul său adevărat cu celelalte persoane și din asta să se măsoare impresiunea care trebuie s-o provoace cu necesitate celelalte persoane
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prezenta în afară (exterior), dară nu toate lucrurile în sine înșile, fie ele intuite sau nu, sau intuite de un subiect oricare am voi. Căci despre intuițiunile altor ființe cugetătoare nu putem judeca defel dacă ele sânt legate de aceleași condițiuni cari îngrădesc intuițiunile noastre și au pentru noi o valabilitate generală. Dacă adăogăm la noțiunea subiectului restricția unui județ, atunci județul e necondiționat valabil. Astfel teza: "Toate lucrurile sânt lângăolaltă în spațiu" e valabilă sub restricția: Dacă aceste lucruri se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca condiție apriorică numai asupra fenomenelor exterioare. Pe de altă parte însă toate reprezentațiile, aibă de obiect lucruri exterioare sau nu, totuși în sine însuși, ca determinații ale interiorului nostru, aparțin sufletului, această stare interioară din parte-i fiind sumisă condițiunei formale a toată intuițiunea interioară, de aceea timpul este condiția apriorică a tuturor fenomenelor în genere, și-n faptă condiția nemijlocită a celor interioare (ale sufletelor noastre) și prin asta mijlocită a fenomenelor exterioare. Dacă pot spune apriori: "Toate fenomenele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adică cunoașterea transcendentală a lumei, a doua, cunoașterea legăturei întregei naturi cu o ființă deasupra naturei, cunoașterea transcendentală a lui D-zeu. Fiziologia imanentă consideră natura ca rezumat al tuturor obiectelor simțurilor, așa cum ea ni este dată, dar numai în condițiunile apriorice sub care ea ni poate fi dată. Sânt însă numai două speții de obiecte ale ei: 1) cele ale simțurilor exterioară {EminescuOpXIV 440} prin urmare suma lor, natura corpurilor; 2) obiectul simțului interior, sufletul, și, după noțiunile fundamentale ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparține lui și, pentru ca aceasta să n-o facă unilateral și-n strâmtoarea spiritului, de-aceea va trebui să-ntindă activitatea sa pe toate terenurile cari-s situate în cercui împrejurul cercului său propriu. Mai adeseori aceasta e o neînlăturabilă condițiune care e pusă de însăși știința sa, întrucît el are de-a-și aduce de-acolo mijloacele pentru complectarea și clarificarea proximei cunoștinți. Astfel medicul va trebui sa studieze nu numai știința boalelor ș-a vindecărei, ci și științe naturale, anatomia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numaidecât primită și legalizată de ziare ca adevărată, numai să fi fost de natură a veștezi reputațiunea noastră de oameni onești. Orice monstruozitate se stârnea, era imediat colportată și prezentată ca fapt sigur, autentic comis de infamii colectiviști. În asemenea condițiuni viața noastră devenea intolerabilă.” Martie 1888 “În ziua de 22 martie 1888, zi caldă și frumoasă de primăvară timpurie, ne-am adunat toți miniștrii în jurul unei mese în grădina dela palatul consiliului de miniștri sub un arbore umbros. Ioan Brătianu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mângâie muncitorimea din toate colțurile lumii, este, din păcate, irealizabil, având împotriva lui tot ce în istorie este dramă și irezolvabil. Muncitorimea, dacă nu poate fi integrată conștient într-o națiune, poate fi făcută să uite națiunea. Cum? Dîndu-i-se perfecte condițiuni de viață, aruncînd-o pe linia moartă a fericirii. Ofensiva proletariatului poate fi diminuată de acel ce nu iubește încordările și răsturnările devenirii, printr-o ireproșabilă asistență socială, printr-o solicitudine insistentă și prin eliminarea rațională a șomajului. Mizeria muncitorimii îi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vite și abator. Civilizația unui popor și a unui oraș poate fi măsurată și în acest domeniu. În această privință, Berlinul oferă exemplele cele mai impresionante. În primul rând se poate vedea starea vitelor aduse la sacrificare, transportul lor în condițiuni din cele mai bune, sacrificarea și comerțul de carne. Există aici o admirabilă bursă a cărnii care exclude orice posibilitate de speculă. Germanii sunt mari consumatori de carne de porc și de gâște. Pe atunci, lumea se plângea mai puțin
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de porc și de gâște. Pe atunci, lumea se plângea mai puțin de colesterol (1935), probabil pentru că nu practica atât de mult sedentarismul. Mai târziu, o boală nouă, automobilistica, a contribuit la extinderea multor boli. Deși agricultorii cresc porci în condițiunile cele mai bune, valorificând prin ei în primul rând imensele cantități de cartofi și resturi de la lăptării, orașele germane valorifică prin porci ultimile resturi menajere. Ca și la Viena, primăria obligă toate instituțiile, restaurantele, căminele și menajurile particulare de a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
munca dumneavostră. Lucrătorii români de la uzinele Ford sunt printre cei mai bine cotați. Mulți ați devenit mari și buni comercianți, deși ați plecat, cei mai mulți, de la coarnele plugului. E o dovadă că nu ne lipsește spiritul întreprinderii, atunci când suntem aduși în condițiuni bune, oneste, de muncă. Azi sunteți cetățeni americani. Fiți loiali acestei țări, dar nu uitați de unde ați plecat. Preotul Bărbulescu ne invită apoi la locuința sa, dupa ce am făcut o serie de fotografii. Îi povestesc părintelui de un țăran
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
rău la o mătușă a dvs. Copilul iese singur în stradă; e prea mic, iar circulația mașinilor foarte vie. Vă atrag serios atenția asupra acestui fapt. Mătușa dvs. nu poate da atenția cuvenită copilului. Fetița, de asemenea, e plasată în condițiuni nesatisfăcătoare. E la o vârstă când are nevoie de îngrijiri speciale. M-am informat doamnă și asupra vieții dvs. Înclin să cred că dvs. aveți mai multă vină decât soțul. Am vizitat și fosta dvs. locuință. Am găsit în curte
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
special cartofi, în depresiunile cu mai multă umiditate. Cu cât înaintăm spre vest, precipitațiile scad și problema apei pentru vite și oameni devine acută. Ministerul luptă pentru a atrage coloniști. Se ofereau în 1936 câte 200-250 ha de teren în condițiuni avantajoase. Luptând pentru ridicarea tehnicii, îmbunătățirea semințelor, conservarea solului și extinderea irigațiilor, Ministerul prin serviciul său de extensiune luptă pentru susținerea prețurilor. A doua zi, 4 mai, înaintăm spre vest în marea câmpie a Dakotei. Pe marginea șoselei nici un arbore
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și tare, că am fost sabotat. Da, da, ăsta-i adevărul, chiar dacă cuvântul folosit face parte din arsenalul verbal al anilor ’50. Adu-ți aminte de cabinetul de matematică, pe care l-aș fi putut realiza repede și în bune condițiuni, aproape pe degeaba. S-a ales prafu’ de el, pentru că ci-ne-va a intervenit pe la toți cei care m-ar fi putut ajuta, le-a bătut cu pumnu-n masă și-a zis că nu ne trebuie cabinet de matematică
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
din Istoria Imperiului Otoman, scrisă de principele moldovean Dimitrie Cantemir. Fiind alcoolic - scrie Cantemir -, sultanul Murad a emis în 1633 „un edict public, prin care a permis de a putea vinde și bea vin toți oamenii ori de ce stare sau condițiune ar fi ei”. „Dar pe cât era [sultanul] mare amator de vin - continuă Cantemir -, pe atât era inamic de moarte al opiumului și al tabacului, de aceea opri sub pedeapsa de moarte usul amenduror acestor obiecte” (173, pp. 371, 376-377). Alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu activitatea cultural-socială se califică de noi cu calificativul “Foarte bine”. Referindu-se la activitatea de clasă inspectorul precizează: “Domnia sa funcționează într-o sală închiriată destul de încăpătoare, foarte curată, bine încălzită și frumos ornată. Mobilierul școlar este păstrat în bune condițiuni. Elevii se prezintă curați, fiind vioi, disciplinați ceea ce denotă că educația sănătății și deprinderilor higienice li se dă cuvenita atenție. Rezultatul activităților la clasă se notează cu “Foarte bine”. Domnul Marcu este pătruns de conștiința datoriei și dă importanța cuvenită
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
englez cum că, între condițiile de pace ale Rusiei este și „Independența României cu indemnitate teritorială suficientă“. „...Subsemnatul interpelez pe domnii miniștri: 1) A face cunoscut Senatului dacă a participat întru ceva și țara noastră ca beligerantă la formularea acestor condițiuni [preliminare de pace]; 2) Dacă aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ale Rusiei este și „Independența României cu indemnitate teritorială suficientă“. „...Subsemnatul interpelez pe domnii miniștri: 1) A face cunoscut Senatului dacă a participat întru ceva și țara noastră ca beligerantă la formularea acestor condițiuni [preliminare de pace]; 2) Dacă aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o interpelare la fel. Bineînțeles aceste interpelări ereau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
România și fără să-i dea voie a avea un reprezentant. Când colonelul Arion s-a dus la locul întâlnirii, rușii nu au voit să-l primească printre beligeranți. Dimitrie Ghica interpelează în Senat: „1) Dacă s au comunicat guvernului condițiunile de pace în ceea ce privește [pe] România; 2) Care sunt principiile cari au să conducă pe guvern față cu viitorul Congres; 3) Ce dispozițiuni s-au luat spre a apăra, pe cale diplomatică, interesele țării.“ Ghica și conservatorii susțineau că guvernul radical al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]