3,068 matches
-
planul gradului de fiscalitate sau presiunii fiscale. Asupra celui de-al doilea factor specific, denumit generic tehnica de impozitare, se impune observația că metodele de evaluare a materiei impozabile Își pun amprenta asupra gradului de sensibilitate a randamentului impozitului față de conjunctura economică. Astfel, evaluarea forfetară sau cea pe bază de semne exterioare ale avuției nu sunt sensibile decât Într-o măsură redusă față de evoluția conjuncturală a mediului economic. Comparativ, modul de determinare a cuantumului impozitului În variantele cunoscute ca sume fixe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ținând cont de volumul redus al cheltuielilor private. Spre deosebire, În țările dezvoltate, urgențele privind cheltuielile de investiții au altă conotație, ele vizând adesea Îmbunătățirea nivelului de dezvoltare tehnică pentru ca marile companii să reziste În competiția acerbă specifică economiei concurențiale. Conjunctura economică influențează, de asemenea, mărimea cheltuielilor publice și, În acest sens, perioadele de recesiune conduc, de regulă, la creșterea sumelor cheltuite cu acțiunile sociale (asistență socială și alocație de șomaj), prin intermediul cărora statul trebuie să 137 sprijine financiar populația afectată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
26%; În România de la 25% la 16%, etc. Aportul impozitului pe profit la formarea resurselor financiare și influențarea economiei diferă sensibil de la o țară la alta, dar și În aceeași țară, În perioade diferite, În raport cu opțiunile guvernării, dar și cu conjunctura economică a altor factori de impact. În acest context, analizele comparative ar trebui să țină seama de mai multe considerente, pornind de la modalitățile tehnice de calcul, inclusiv diferențele existente Între sistemele de impunere a profitului În fiecare țară, și mergând
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la societatea absorbită, plusvalorile rezultate din anularea acestora trebuie exonerate. În caz contrar, va apărea un efect de descurajare. Asemănător, deducerea pierderilor societății absorbite din beneficiile societății absorbante constituie un factor stimulator. Acest drept poate să nu fie acordat, atunci când conjunctura economică nu permite suportarea de către buget a reducerii Încasărilor fiscale. În privința efectelor asupra numărului de societăți și repartiției lor teritoriale, se constată că acestea se manifestă pe fondul acordării unor stimulente fiscale unor anumite categorii de activități sau unor regiuni
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
231. Analizele axate pe curba Laffer prezintă un interes real, deși aceasta nu se bucură numai de aprecieri, ci și de critici. Astfel, un inconvenient al construcției curbei apare a fi faptul că această curbă nu ia În considerare natura conjuncturii economice. În acest sens, se admite că, atunci când anticipațiile sunt favorabile și rata de creștere a activității economice este ridicată, este mai probabil că reducerea ratei de impozitare a veniturilor va avea efecte pozitive. Dar, nu același lucru se Întâmplă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
influențele Între generații acționează ca operatori ai schimbării sociale, afectând societatea În ansamblul ei. Întrajutorarea familială și ajutorul public Schimbarea socială nu afectează schimburile culturale, ci acționează asupra fenomenelor de Întrajutorare, prin intermediul valorilor și normelor pe care le formează, asupra conjuncturii economice și asupra nivelului de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familiei. În acest context, există o redublare prin transferuri private a redistribuției publice a cărei funcție de reducere relativă a inegalităților se Întărește din ce În ce mai mult. Al doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
I. Caragiale, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Adela de G. Ibrăileanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
regândire a relației ambivalente dintre populism și democrație. Vom pune accent mai ales pe identificarea aspectelor care, pe de o parte, ar putea apărea doar în anumite contexte regionale, și pe de altă parte, ar putea fi prezente în diverse conjuncturi geografice și socio-politice. Fără îndoială că, atât populismul, cât și democrația sunt astăzi larg răspândite în diferite părți ale lumii. Prin urmare, această stare de fapt ridică problema dacă impactul populismului asupra democrației este determinat de contextul regional sau de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
conflicte radicale (de exemplu, Chávez în Venezuela sau VB în Belgia). Pentru înțelegerea acestei variații, în special în contextul sistemelor prezidențiale din America Latină, este important să subliniem faptul că populismul poate lua forme divergente din punct de vedere organizațional în conjuncturi naționale diferite. Astfel, liderii populiști investesc energie în formarea unei organizații de masă solide numai atunci când reformele pe care aceștia intenționează să le pună în aplicare întâmpină o rezistență acerbă din partea establishmentului, de vreme ce în aceste situații pot efectiv să mobilizeze
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Dt 32,8: „Când Cel Preaînalt împărțea popoarelor moștenire, când îi împărțea pe fiii oamenilor, el a fixat hotarele popoarelor în funcție de numărul israeliților”. Acest verset citit în traducerea greacă a LXX și în manuscrisele de la Qumran (cf. 4QDeutj) - ne descoperă conjunctura religioasă preexilică, în care Yhwh nu este venerat ca unic Dumnezeu (monoteism), ci doar ca zeul suprem al poporului său, a cărui moștenire, adică teritoriu, era dată națiunii pe care el o alesese: Israel. Hotarele popoarelor erau determinate de voința
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
societate prin protezare auditivă și implant cohlear. Intervenția medicală nu este suficientă ca și acțiune singulară, necesitând a fi completată de procesul de demutizare dirijat de specialiști în surdologie cât și de efortul familiei de a continua stimularea verbală în conjuncturi în care ceilalți parteneri nu au acces permanent. Ca șansa de a simți cum e să auzi sunete să fie valorificată profund, persoana deficientă de auz trebuie practic să învețe să vorbească, să emită un anumit sunet, să-și dozeze
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
-lea, care urma a constitui model pentru curtea domnească. De la jumătatea secolului al XV-lea, odată cu ocuparea Constantinopolului, influența turcească devine treptat din ce în ce mai puternică în nordul Dunării, ajungându-se la suzeranitatea otomană asupra celor două țări române. Astfel se naște conjunctura stranie care va fi la originea multor aspecte (inclusiv gastronomice) originale ale culturii noastre, anume presiunea exercitată de trei modele culturale extrem de diferite, de trei lumi: Europa Occidentală, via Ungaria ori Polonia, Orientul, prin otomani, și Europa Răsăriteană, 105 adică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am găsit / Și ce potroace minunate! Și ce mâncări! S’a isprăvit.“ Zodia acestui eclectism îmbelșugat a intrat într-o conjunctură „astrală“ total nefavorabilă în deceniile comuniste, când peste toate restaurantele românești domnea spectrul îngrozitor al R.A.U. ului, Rețetarul Alimentar Unic (prima ediție a apărut în 1957). Această monstruozitate a reprezentat moartea adevăratei bucătării. Rețetarul prevedea cu exactitate ce ingrediente
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înfățișează distanța la care mă situez în raport cu conținutul datelor. Informațiile derivă din date și ele clarifică anumite aspecte de interes pentru mine sau îmi creează premisele pentru deciziile și activitățile desfășurate. Informațiile sunt contextuale, ele capătă semnificație într-o anumită conjunctură. Cunoștințele sunt elementele care condiționează activitatea și performanțele obținute. Ele sunt determinate de calitatea informațiilor obținute, dar și a interacțiunilor cu ceilalți membri ai organizației. Cunoștințele implică prelucrarea informațiilor și situarea lor într-un context bine delimitat, pe baza pregătirii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
externe adverse. Actuala criză economică, prin care trece România, reflectă faptul că s-a amânat aplicarea unor importante reforme structurale, care trebuiau inițiate de stat, din motive de credibilitate și costuri, iar nerealizarea acestora a făcut ca, inclusiv efecte de conjunctură ciclică ale crizei economice, să fie percepute mai acut. Dincolo de motivația politică a întârzierii nepermise a unor reforme structurale, se observă la nivel macroeconomic lipsa unui mix eficient de politici economice, care nu se susțin reciproc până la finalizarea unor obiective
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Se hotărăște să nu-i trezească de frică să nu-l convingă să renunțe la plecare. După ce îi privește îndelung pe cei doi, atât de dragi încă, se îndepărtează în tăcere. Simțind că a sosit momentul sacrificiului, că este aceeași conjunctură astrală ca în ziua nașterii sale, Siddhărtha urcă în partea de sus a palatului; aici primește omagiile zeilor care îl așteaptă. Apoi îi poruncește lui Candaka, scutierul său, să vină cu calul Kaṇțhaka, și rezistând tuturor rugăminților și obiecțiilor credinciosului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
politice supranaționale. Relevanța cadrului general european, și prin extensie planetar, face rațională reacția Europei, din punct de vedere cultural, către o identificare la nivel continental a elementelor culturale specifice într-un sistem unitar, centrat pe dialogul intercultural. De asemenea, această conjunctură ideatică implică factorii politici decizionali într-un proces solicitant a multe resurse. Ce anume generează aceste resurse, cum este gestionat acest proces, care pârghii sunt mai eficient folosite, sunt întrebări al căror răspuns poate fi anticipat printr-o analiză specifică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în fața "belgizării". Însă, aproape peste tot în Europa, școala, înrolarea obligatorie și educația naționalistă antrenată fie de război, fie de epopeile coloniale vor asigura difuzarea unei forme reînnoite de adeziune față de Statul-Națiune. Cel mai mult a contat factorul militar, în conjunctura creată de război; în aceste condiții, ucenicia național-civismului s-a făcut sărind peste etapele logi-ce, întrucît țăranii analfabeți s-au trezit înregimentați cu mult înainte ca fiii lor să fie capabili a se înțelege, la școală, în limba națională. În
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de contaminarea comunistă va prevala asupra oricărei alte probleme la toți conducătorii puterilor antagoniste. De aici încolo, atît cei ai Germaniei și Austriei cît și cei ai țărilor adverse vor căuta împreună antidotul acestui pericol imens și neprevăzut. Dar, în conjunctura prezentă a momentului n-au găsit decît unul singur: acela de a folosi micro-naționalismele refulate vreme de decenii drept contra-jo-curi față de amenințarea revoluționară, acolo unde aceasta pă-rea mai redutabilă în Europa Centrală și Orientală. Acesta este momentul în care marile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
anticlericalilor de peste tot, în timp ce Austria și Ungaria sînt cele care suportă aceste generozități. În ceea ce privește motivațiile individuale ale celor ce au participat la această parcelare a Europei Centrale și de Est, acestea se observă în comportamentul liderilor ce profită de acestă conjunctură, în fiecare din teritoriile cărora li s-a promis independență sau o mărire miraculoasă. Apropo de aceasta, revenim la remarca dureros de adevărată a lui Gellner, care spune că, dacă un stat dat conține și națiuni sau naționalități, "în mod
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sarcinile pe care trebuie să le realizeze. Se produce În acest fel o subutilizare În raport cu nivelul de pregătire a resurselor umane, pe care cei care primesc și-o permit, iar cei care oferă o acceptă, mai ales În situațiile de conjunctură ce nu au altă soluție, așa cum este cea actuală din România, În care economia se dezvoltă mult prea lent, În raport cu nivelul de pregătire a resurselor umane ce În plus nu‑și găsesc În totalitate ocupare nici chiar la nivelul subutilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
funcții sau redistribuirea sarcinilor. 5. Șomajul temporar - se practică de către organizațiile care nu au de lucru perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Situația este specifică economiilor de tranziție, cu grad mare de instabilitate economică, sau În cazurile unor conjuncturi economice nefavorabile pentru profilul de activitate al organizației. În această ultimă situație, organizația se reprofilează, Își adaptează capacitățile de producție sau se retehnologizează, În măsura În care este posibil, putând răspunde noilor solicitări ale pieței. Pe parcursul activităților realizate pentru revenirea pe piață (reprofilare
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
larg de aplicare, În funcție de care pot apărea definiții mai dezvoltate sau altele reconsiderate, dar și soluții noi. Prezentarea făcută oferă doar soluții posibile, opțiunea managerilor pentru unele sau altele implicând o multitudine de variabile cu valori diferite, În funcție de context și conjunctură economică, de mediul intern și extern al organizației, de cultura acesteia etc. 1.2. Analiza postului Postul reprezintă o subdiviziune a unei activități, structurată În sarcini și Îndatoriri repartizate unuia sau mai multor angajați, În vederea realizării obiectivelor organizației. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care Îi privește, Înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei Înșiși. Ei sînt și se consideră, mai Întîi, americani. Ipostaza de români americani este conferită de conjunctura că s-au născut În America sau România, descind din familii de imigranți români ori unul dintre părinți a fost român sau român american. Așadar, românii din SUA sau Canada sînt români americani sau români canadieni, iar relația lor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]