4,975 matches
-
se îndreaptă cu pași siguri către un taxi docil; fie - amestecând și tulburând încă o dată toate aceste identități - un om părăsit și disperat, care își trimite singur mail-uri, întrucât i se pare insuportabil ca inbox-ul lui să fie mereu gol. Consistența poeziei e dată, în cazul de față, de consistența umană a celui care o scrie, într-un registru psihologic bogat și cu o bună utilizare a codurilor literare. Cele patru secțiuni ale volumului, cu diferențe marcate și cu unele inegalități
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
fie - amestecând și tulburând încă o dată toate aceste identități - un om părăsit și disperat, care își trimite singur mail-uri, întrucât i se pare insuportabil ca inbox-ul lui să fie mereu gol. Consistența poeziei e dată, în cazul de față, de consistența umană a celui care o scrie, într-un registru psihologic bogat și cu o bună utilizare a codurilor literare. Cele patru secțiuni ale volumului, cu diferențe marcate și cu unele inegalități (preferatele mele sunt Cartea părinților sau "Sunt cuminte, promit
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
să comunice, să colaboreze. Postmodernismul zilelor noastre presupune o extremă diversitate componistică. Iar fenomenul actual al globalizării adună și certifică orientări stilistice dintre cele mai diverse. De la divertismentul de ludică motivație și până la actul artistic formulat cu gravitatea unei autentice consistențe spirituale. Concertul final al "Săptămânii..." a ilustrat în anume măsură aceste orientări. A fost suținut în Studioul de Concerte din strada Berthelot. Este rezultatul unei bune, al unei continue colaborări stabilite între Formațiile Muzicale Radio și Uniunea Compozitorilor. Dinamismul constructiv
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
cum sunt Diana Rotaru și Cristian Lolea, autori din generația medie, creatori încercați precum Doina Rotaru, Maia Ciobanu, Liana Alexandra, Călin Ioachimescu, Fred Popovici, un simposion desfășurat sub egida exemplului marelui creator care a fost Tiberiu Olah, toate au dat consistență recentei ediții a "Săptămânii...". Un veritabil spectacol al cărui protagonist absolut a fost pianul ne-a oferit Orchestra de Cameră Radio condusă de dirijorul francez Jean-Claude Dodin, un concert de concerte definind stiluri și atitudini diferite, de la neoserialismul Concertului ce
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
fugă bachiană configureză un suport armonic cu atribute acordice ancorate într-un centru tonal de referință. Corola de funcționalități tonale, aferentă efluviului melodic, consfințește statutul de temă cu un potențial armonic specific, cu structuri evidente sau mai complexe determinate de consistența și laboriozitatea „facerii”. Structura armonică a temei în si minor prezintă unele dispuneri melodico-acordice speciale prin relevanța relației de tip cadențial subdominantă-dominantă (IV-V). Circumscrise piramidal, relațiile aferente cadenței (SD-D) sunt etajate multiplicativ, juxtapuse melodic prin împletiri/interpolări de reprezentativitate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Mircea Mihăieș Articolul de față nu-și propune să reia tema - lăbărțată la scară națională - a plagiatului din mediul academic românesc. La acest capitol, vorbim degeaba, atâta vreme cât complicitățile au consistența betonului, iar ramificațiile depășesc impenetrabila structură a junglei. Cazurile răsunătoare, de la fostul ministru al Sănătății, Mircea Beuran, la un alt doctor celebru, Sorin Oprescu, s-au încheiat în așa fel încât să taie macaroana oricui ar dori să mai abordeze
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
umane Resursele sunt indispensabile pentru funcționarea și desfășurarea activității într-o instituție în condiții normale, în lipsa lor firma încetând să mai existe și să își atingă obiectivele propuse. Resursele, din perspectiva unei afaceri, sunt catalogate în resurse tangibile, care au consistență materială și valorică ușor de evaluat: resurse materiale (spațiu de lucru, dotări și consumabileă, resurse umane (personal angajat și colaboratoriă, servicii de la terți (utilităti, servicii profesionaleă, resurse financiare (fonduri proprii și fonduri atraseă și resurse intangibile, imateriale și irecuperabile dacă
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
adevăr binevoitoare mai mult decât o inteligență cât de naltă în serviciul unui caracter corupt. Apoi el cunoaște pe deplin câtă răspundere are față cu întreaga istorie a țarii sale și știe că e chemat a fi reazimul elementelor de consistență în contra elementelor de disoluțiune, cari par astăzi a întrece prin număr părțile sănătoase ale organismului social. Dar pe de altă parte nu e tăgăduit că mareșalul dă pas cu pas înapoi Cabinetul Broglie, strict conservator, au făcut loc unui minister
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
existența lor atât de comună tuturor partidelor ne dă dreptul de a crede că nu tocmai individualitatea omenească și voința cetățeanului român au fost aceea ce n-am respectat noi. Din contra, existența unor asemenea mijloace dă și mai multă consistență ideei noastre fundamentale că poporul românesc nu este încă matur pentru libertățile sale constituționale și că alegerile, departe de a-i esprima individualitatea și voința, i-o falsifică, i-o întunecă și i-o corup. Era nouă a guvernului liberal
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aparentă, iar în fond lucrurile se mișcă după o orânduială fatală. {EminescuOpX 151} Daca cineva ar încerca să-ntemeieze știința unei astronomii a stelelor politice ar trebui să găsească asemenea cuvântul tainic. Căci într-adevăr există ceva tăinuit care dă consistență stelelor căzute în Dealul Mitropoliei, care le ține la un loc, pe când cuvinte de ordine superioară constituțională ar fi trebuit s-o facă să se risipească de mult, ca scânteile de zgură când faurul bate cu ciocanul în nicovală. De
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rezolvarea cestiunii a treia atârnă recunoașterea definitivă a neatârnării noastre, deși orice întîrziere e prejudițioasă poziției noastre internaționale, deși Camera aceasta însăși a recunoscut că nu e-n drept a rezolva cestiunea, ea totuși stă la un loc primindu-și consistența de la un ce necunoscut, cu toate că sânt o mulțime de cuvinte constituționale contra ei. Ce să fie acel ce necunoscut? Ministeriul e cuprins de friguri perpetue și criza nu e rezolvată. Se ivește când o constelațiune, când alta, și roșii în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nefericire, că stările de lucruri din noul stat nu vor fi tocmai atât de ademenitoare încît neaparținerea la statul bulgar să pară o nenorocire mare. Punctul al 2-lea însă merită discutat, pentru a se vedea o dată pentru totdauna câtă consistență are mitul despre bulgarismul Dobrogei. A aminti istoria tragică a unghiului, precum e numit în cele mai vechi monumente slave, ar fi a repeta în memorie toată istoria migrațiunii popoarelor. Căci cine n-a fost prin Dobrogea, cine n-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un strămoș bancher. Deduce-se-va de aci dreptul esclusiv al strănepotului de a fi el și numai el bancher? Aceasta ar fi o absurditate. Așadar reacțiunea în sensul pe care i-l dă "Romînul" e lipsită înainte de toate de consistență istorică, de substrat istoric, căci din istorie rezultă că românii au fost totdauna liberi și totdauna egali înaintea statului. Pentru fiecare din ei exista putința de a sui toate treptele sociale și țăranul putea deveni atât de bine vornic mare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
luminoase ca niște raze, cum se țesuseră între cei doi. Ei comunicau prin aceste fire, mai bine decât prin cuvinte. Erau firele înțelegerii, care sporesc forța morală a unui bărbat, și care între mine și Matilda se destrămau îndată ce prindeau consistență. Devenii tăcut, în timp ce, după prăjitură, la cafea, începu o discuție între Matilda și prietenul meu. "Și de ce credeți dumneavoastră, doamnă, zise el, că e așa de rău să fii misogin?" Matilda nu răspunse îndată, iar eu gîndii: femeile pot fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
doctor. La urma-urmei, exact ca și Mihnea, Cezar sau Cătălin, mă răfuiam cu propriile nemulțumiri, aveam șurubelnița mea imaginară pe care o răsuceam în carnea patriei ori de câte ori mă simțeam nedreptățit sau îndepărtat. Căutam un țap ispășitor, sacul de box de consistență și dimensiuni naționale pe care să-mi încerc loviturile, ca și cum aș fi privit în oglindă. Mă înlocuiam singur cu țara; de-aia nu uram pe nimeni. Suna convingător, ca o minciună bine spusă. Cât de bun însă puteam să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aia la noi, i-ar fi dat dreptate Mariei. „Cred că știu unde vrea s-ajungă căpitanul Picard cu programele lui.“, am zis, scărpinându-mă la ceafă. Acolo iradia centrul plictiselii. „Scanează harta, bagă imaginea și informațiile exacte (densitate, grosime, consistență, culoare, ce-o mai fi) și lasă mașinăria să-și facă treaba. E ca și cum ai avea zece creiere independente, închise într-o cutie de plastic. Toate se screm acum să descopere ce-i în spatele filigranului. De-aia ți-a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu eram văzut, îmi creasem un avantaj pe care înțelegeam să-l exploatez și la care nu eram dispus să renunț: jumătate din corpul Mariei îmi aparținea, îi furam splendoarea și tinerețea, controlându-i fiecare tresărire. Dinamica mușchilor, curățenia pielii, consistența ligamentelor. Nu există voluptate mai mare decât să le cuprinzi pe retină și să pleci cu ele, fără știrea nimănui. M-am așezat apoi pe pat, calm și nerăbdător. Numai în filmele americane femeile ies din duș cu prosopul înfășurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pe hol ce se rumenea în cuptor. Cu musafirii mergea și mai simplu, mai ales cu ăia nepoftiți. Nu puteai să mă păcălești: simțeam de la o poștă dacă fusese cineva străin în casă, după aer, haine, adânciturile fotoliilor, mirosul și consistența prosoapelor. Era suficientă o deplasare neprevăzută a moleculelor de aer, ca spațiul să fie iremediabil perturbat; de-abia o așteptam. Întotdeauna când Maria venea de la „Hanul cu Tei“, o sărutam direct pe gură; profitam de ocazie să-i verific hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vă imaginați câte povești spun hainele! Orice miros suspect mi se întipărea în memorie și clopoțelele sunau instantaneu pe zeci de tonuri, exercițiu de rutină sau alarmă maximă: un gust mentolat, de bomboană sau pastă de dinți; o alterare a consistenței stofei; o stridență a parfumului cu care plecase de-acasă; o impregnare străină de cea a pielii (pe gât, pe mâini sau pe-obraz); un intrus printre firele de păr, de-o lungime sau culoare nepotrivită; o pată minusculă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să recuperez ce mă interesase sau, dimpotrivă, mă scârbise. Abia atunci puteam comercializa imaginea, îmbibată narcotic de substanța amintirii. Procedam chirurgical, cu pensete. Lumea plutea în formolul proaspăt al neuronilor. Pachete mai mici sau mai mari, etanșe, conținând culori, volume, consistențe: zone amputate de sursa lor de proveniență, transformate în produse mentale de consum și manevrate clandestin spre piața globală a amintirilor. O gambă, un cercel, forma sânilor, firicelele de păr de pe abdomen - fiecare detaliu însemna ceva, legat de-o valoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
conțineau era stoarsă din ambalajul de carne, plastic, metal sau țesătură și condensată în spațiile libere ale memoriei afective. Rămânea loc destul pe rafturile goale, tranziția spulberase tot ce așezasem cu grijă pe etajere, acum marfa avea alt gust, altă consistență și se găsea din belșug, nu trebuia să te bați pe ea. Cu ceva matematică și puțin noroc, întâlneai clienții potriviți. E-o părere greșită că profesorii sunt niște inși cumsecade, care se culcă seara devreme, cu Istoria lui Călinescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poate pleca oricând la plimbare), culoarea tristă a grișului cu lapte și cacao, servieta tatălui (din piele maro, brăzdată de șanțuri în relief, cu capsele pișcăcioase, metalice și pusă mereu în același loc: sub cuier), mirosul pufos de cozonac sau consistența teribilei mâncări de bame (băloasă, infectă - doar mâncarea de prune o mai poate egala). Dacă scormoneai prin amintiri, dădeai de sticlele de „Cico“ și „Fru-Cola“ strânse pe balcon, auzeai răcnetele blocurilor la meciurile de fotbal Steaua-Dinamo (era obligatoriu să ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de artă, edițiile proaspete, colecțiile de fotografii, fără să mă uit la imagini. Uneori, rămâneam minute în șir cu palma pe copertă, pe striațiile de țesătură cartonată. altădată, mângâiam țipla volumelor sigilate. Degeaba: plasticul nu mai păstra același miros, aceeași consistență a Pif-urilor aduse de poștaș. I-am lăsat pe puștani sărutându-se sub brațul protector al „Marelui Clasic“ și-am trecut prin pasaj spre facultate. În jur, statuile aruncau străluciri metalice, iluminate verzui de poluare și becurile cu halogen: Asachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înfloreau pete albinoase sub rujul vișiniu al buzelor. Arsura lor desfigura chipurile cele mai curate, intrând prin piele și colorând obrajii în pasteluri bolnăvicioase, gri, albe, roz prăfuit. Nici un fard nu părea suficient de gros, nici o pudră n-avea atâta consistență cât să le ascundă urmele. Nanobacteriile se hrăneau cu orice le ieșea în cale, fără mofturi și fără pretenții: epidermă, fire de păr, bucăți de tegument, secreții, poate și mici informații electrice. Trăiau în colonii disciplinate, în așteptarea migrației. Ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu lucea o picătură de apă. Perdeluțele trase. Dușul neatins. Prosoapele cu romburi, pe care le cărasem special din București, lipseau. Trusa de baie a Mariei, la fel. De fapt, lipsea totul; parcă și camera pierduse ceva: nici unghiurile, nici consistența pereților nu mai păreau aceleași. Brusc, m-au trecut transpirațiile. Am fugit pe culoar și-am împins cu umerii ușa lui Mihnea. A sărit cât colo, izbindu-se de perete. Toate hainele erau răvășite pe jos. Dulapul spart, noptierele răsturnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]