4,953 matches
-
helixului de actină. Împreună cu complexul troponinic reglează interacțiunea actină-miozină. Troponina prezintă trei subunități: C, care leagă ionii de calciu; I, care inhibă activitatea actinei și T, care se leagă de tropomiozină. Activarea prin ioni de calciu duce la încetarea inhibării contracției de către complexul troponină-tropomiozină. Repartiția actinei și miozinei în sarcomer determină apariția unor regiuni diferite ca structură. Miofilamentele de miozină sunt dispuse la nivelul discului A, în mijlocul sarcomerului. În banda H sunt prezente numai filamente groase; în părțile laterale ale discurilor
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
penetrează interiorul fibrei musculare dintr-o parte în cealaltă cu o direcție perpendiculară pe sarcolemă (de unde și denumirea de tubi transverși). Cu alte cuvinte, tubii T reprezintă prelungiri interne ale membranei celulare externe. Ei au un rol esențial în declanșarea contracției. Localizarea lor este la nivelul corespunzător joncțiunii dintre banda A și banda I. Reticulul sarcoplasmatic neted are două componente majore: (1) un sistem de tubi longitudinali lungi (sistemul L), care flanchează de o parte și de alta fiecare tub T
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
L, de asemenea alipite de tubii T. Ansamblul tub T-sistem L constituie „triadele”. 2.1.3. Tipuri de mușchi striați scheletici În funcție de caracteristicile fiziologice, se descriu două grupe fundamentale de fibre musculare scheletice: A. Fibrele lente (tip I, cu contracție lentă, „slow-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru mai mic dar număr mai mare de capilare pe unitatea de greutate în raport cu fibrele rapide; - bogate în sarcoplasmă, mioglobină, mitocondrii, enzime oxidative; - sărace în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic slab
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
sarcoplasmă, mioglobină, mitocondrii, enzime oxidative; - sărace în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic slab reprezentat; - constituie așa-zișii mușchi roșii, adaptați în principal pentru rezistență, mai ales pentru generarea energiei în condiții de aerobioză și a unei contracții prelungite. B. Fibrele rapide (tip II, cu contracție rapidă, „fast-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru și număr de capilare pe unitatea de greutate de două ori mai mici decât fibrele lente; - sărace în sarcoplasmă, mioglobină și enzime oxidative; - mai bogate în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic slab reprezentat; - constituie așa-zișii mușchi roșii, adaptați în principal pentru rezistență, mai ales pentru generarea energiei în condiții de aerobioză și a unei contracții prelungite. B. Fibrele rapide (tip II, cu contracție rapidă, „fast-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru și număr de capilare pe unitatea de greutate de două ori mai mici decât fibrele lente; - sărace în sarcoplasmă, mioglobină și enzime oxidative; - mai bogate în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de greutate de două ori mai mici decât fibrele lente; - sărace în sarcoplasmă, mioglobină și enzime oxidative; - mai bogate în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic bine reprezentat; - constituie așa-zișii mușchi albi, adaptați în principal pentru contracții rapide, puternice. În funcție de particularitățile histochimice (stabilitatea în funcție de pH a ATP-azei actomiozinice condiționată de tipul de izoformă de miozină) (4) și biochimice, fibrele musculare de tip II se împart în trei subgrupe: IIA, IIB și IIC. Subtipul IIB se caracterizează prin
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
particularitățile histochimice (stabilitatea în funcție de pH a ATP-azei actomiozinice condiționată de tipul de izoformă de miozină) (4) și biochimice, fibrele musculare de tip II se împart în trei subgrupe: IIA, IIB și IIC. Subtipul IIB se caracterizează prin cea mai rapidă contracție și cea mai mare dependență de glicoliză. La om, toți mușchii au procente variabile din ambele tipuri de fibre. De exemplu, mușchiul gastrocnemian are o preponderență de fibre rapide, având capacitatea unor contracții puternice și rapide, de tipul celor utilizate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
IIB se caracterizează prin cea mai rapidă contracție și cea mai mare dependență de glicoliză. La om, toți mușchii au procente variabile din ambele tipuri de fibre. De exemplu, mușchiul gastrocnemian are o preponderență de fibre rapide, având capacitatea unor contracții puternice și rapide, de tipul celor utilizate în sărituri. Mușchiul solear însă are o predominență de fibre musculare lente, fiind foarte utilizat pentru activitatea musculară prelungită a piciorului. Trebuie remarcat faptul că deși prezența unui anumit tip de fibră musculară
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
în sărituri. Mușchiul solear însă are o predominență de fibre musculare lente, fiind foarte utilizat pentru activitatea musculară prelungită a piciorului. Trebuie remarcat faptul că deși prezența unui anumit tip de fibră musculară poate da informații suficiente despre viteza de contracție a mușchiului respectiv ea are o capacitate predictivă mică pentru aprecierea proprietăților metabolice ale acestuia. În acest sens există studii numeroase care atestă că tipul de fibră musculară nu este factorul determinant în aprecierea capacității metabolice a unui anumit mușchi
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
apoziții prin proiecții digitiforme (protruzii și intruzii). B. Nucleul este unic, central, de formă elipsoidală, cu dimensiuni de 2/10 μm; axul lung este paralel cu cel al celulei, este eucromatic (deci are activitate biosintetică pronunțată) și se scurtează în contracție. C. Sarcoplasma, omogenă și acidofilă în microscopia optică, prezintă câteva particularități în microscopia electronică. Aparatul contractil al fibrei musculare netede este format din aceleași tipuri de componente ca și cel al fibrei musculare striate (filamente de actină și miozină) dar
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
lor celulare aderă între ele în mai multe puncte, putând transmite forța de la o fibră la alta. În mod particular, între fibre există și joncțiuni de tip gap care permit transmiterea rapidă a potențialului de acțiune și astfel realizarea unei contracții unice. Din cauza multiplelor interconexiuni existente între fibrele sale, acest tip de mușchi se mai numește și mușchi neted sincițial. În mod caracteristic, mușchiul neted monounitar este controlat mai ales prin stimuli non-nervoși. 3. Contracția musculară (13, 17, 22) Țesuturile musculare
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de acțiune și astfel realizarea unei contracții unice. Din cauza multiplelor interconexiuni existente între fibrele sale, acest tip de mușchi se mai numește și mușchi neted sincițial. În mod caracteristic, mușchiul neted monounitar este controlat mai ales prin stimuli non-nervoși. 3. Contracția musculară (13, 17, 22) Țesuturile musculare sunt țesuturi ale căror celule în cursul dezvoltării filogenetice a organismelor s-au diferențiat și specializat pentru funcția de contracție. Această adaptare funcțională s-a realizat printr-o structuralizare particulară în special în sensul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
În mod caracteristic, mușchiul neted monounitar este controlat mai ales prin stimuli non-nervoși. 3. Contracția musculară (13, 17, 22) Țesuturile musculare sunt țesuturi ale căror celule în cursul dezvoltării filogenetice a organismelor s-au diferențiat și specializat pentru funcția de contracție. Această adaptare funcțională s-a realizat printr-o structuralizare particulară în special în sensul alungirii (fibre) și apariției de organite specifice specializate pentru funcția de contracție (miofibrilele). Posibilitatea acestor celule de a răspunde prin contracție la unii stimuli externi și
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
în cursul dezvoltării filogenetice a organismelor s-au diferențiat și specializat pentru funcția de contracție. Această adaptare funcțională s-a realizat printr-o structuralizare particulară în special în sensul alungirii (fibre) și apariției de organite specifice specializate pentru funcția de contracție (miofibrilele). Posibilitatea acestor celule de a răspunde prin contracție la unii stimuli externi și interni a devenit o caracteristică fundamentală a lor și a dat organismelor posibilitatea de mișcare în sensul cel mai larg al noțiunii. 3.1. Contracția mușchiului
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
și specializat pentru funcția de contracție. Această adaptare funcțională s-a realizat printr-o structuralizare particulară în special în sensul alungirii (fibre) și apariției de organite specifice specializate pentru funcția de contracție (miofibrilele). Posibilitatea acestor celule de a răspunde prin contracție la unii stimuli externi și interni a devenit o caracteristică fundamentală a lor și a dat organismelor posibilitatea de mișcare în sensul cel mai larg al noțiunii. 3.1. Contracția mușchiului striat scheletic 3.1.1. Mecanismul molecular al contracției
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de contracție (miofibrilele). Posibilitatea acestor celule de a răspunde prin contracție la unii stimuli externi și interni a devenit o caracteristică fundamentală a lor și a dat organismelor posibilitatea de mișcare în sensul cel mai larg al noțiunii. 3.1. Contracția mușchiului striat scheletic 3.1.1. Mecanismul molecular al contracției fibrei musculare scheletice este alunecarea (glisarea) miofilamentelor (și nu plisarea acestora, cum se considera inițial). Glisarea (Fig.2) constă în aceea că filamentul de actină alunecă în discurile întunecate (discuri
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
contracție la unii stimuli externi și interni a devenit o caracteristică fundamentală a lor și a dat organismelor posibilitatea de mișcare în sensul cel mai larg al noțiunii. 3.1. Contracția mușchiului striat scheletic 3.1.1. Mecanismul molecular al contracției fibrei musculare scheletice este alunecarea (glisarea) miofilamentelor (și nu plisarea acestora, cum se considera inițial). Glisarea (Fig.2) constă în aceea că filamentul de actină alunecă în discurile întunecate (discuri A) printre filamentele de miozină. Astfel, discurile clare (discuri I
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
că filamentul de actină alunecă în discurile întunecate (discuri A) printre filamentele de miozină. Astfel, discurile clare (discuri I) se scurtează până la dispariție, benzile H dispar și ele, iar membranele Z se apropie. Sarcomerul se scurtează și astfel se produce contracția. Glisarea este produsă de forțele de atracție generate prin interacțiunea dintre punțile transversale ale filamentelor de miozină și filamentele de actină. În stare de repaus aceste forțe sunt inhibate, dar când se generează un potențial de acțiune, acesta determină eliberarea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
În stare de repaus aceste forțe sunt inhibate, dar când se generează un potențial de acțiune, acesta determină eliberarea unor mari cantități de ioni de calciu în sarcoplasma peri miofibrilară, se activează forțele de interacțiune dintre filamente și se declanșează contracția. Energia necesară continuării contracției provine din hidroliza ATP-ului muscular în ADP. 3.1.2. Etapele procesului contracției musculare 1. Inițierea contracției musculare presupune generarea potențialului de acțiune și propagarea acestuia de-a lungul fibrei musculare. Potențialul de acțiune în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
aceste forțe sunt inhibate, dar când se generează un potențial de acțiune, acesta determină eliberarea unor mari cantități de ioni de calciu în sarcoplasma peri miofibrilară, se activează forțele de interacțiune dintre filamente și se declanșează contracția. Energia necesară continuării contracției provine din hidroliza ATP-ului muscular în ADP. 3.1.2. Etapele procesului contracției musculare 1. Inițierea contracției musculare presupune generarea potențialului de acțiune și propagarea acestuia de-a lungul fibrei musculare. Potențialul de acțiune în mușchiul scheletic este datorat
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
eliberarea unor mari cantități de ioni de calciu în sarcoplasma peri miofibrilară, se activează forțele de interacțiune dintre filamente și se declanșează contracția. Energia necesară continuării contracției provine din hidroliza ATP-ului muscular în ADP. 3.1.2. Etapele procesului contracției musculare 1. Inițierea contracției musculare presupune generarea potențialului de acțiune și propagarea acestuia de-a lungul fibrei musculare. Potențialul de acțiune în mușchiul scheletic este datorat aproape în întregime deschiderii bruște a canalelor rapide de sodiu existente în abundență în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de ioni de calciu în sarcoplasma peri miofibrilară, se activează forțele de interacțiune dintre filamente și se declanșează contracția. Energia necesară continuării contracției provine din hidroliza ATP-ului muscular în ADP. 3.1.2. Etapele procesului contracției musculare 1. Inițierea contracției musculare presupune generarea potențialului de acțiune și propagarea acestuia de-a lungul fibrei musculare. Potențialul de acțiune în mușchiul scheletic este datorat aproape în întregime deschiderii bruște a canalelor rapide de sodiu existente în abundență în structura sarcolemei. Închiderea acestora
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
groase mielinice. Acestea se fixează pe fibrele musculare la nivelul joncțiunii neuromusculare care este localizată în apropiere de mijlocul fibrei. Potențialul de acțiune se împrăștie de la centrul fibrei către cele două capete ale sale. Această propagare simetrică centrifugă permite sincronizarea contracției tuturor sarcomerelor. 2. Cuplarea excitației cu contracția este un proces complex care permite ca un fenomen electric (potențialul de acțiune) să declanșeze un fenomen mecanic (contracția). Acest proces se desfășoară în următoarea secvență: a. Pătrunderea potențialului de acțiune la nivel
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
musculare la nivelul joncțiunii neuromusculare care este localizată în apropiere de mijlocul fibrei. Potențialul de acțiune se împrăștie de la centrul fibrei către cele două capete ale sale. Această propagare simetrică centrifugă permite sincronizarea contracției tuturor sarcomerelor. 2. Cuplarea excitației cu contracția este un proces complex care permite ca un fenomen electric (potențialul de acțiune) să declanșeze un fenomen mecanic (contracția). Acest proces se desfășoară în următoarea secvență: a. Pătrunderea potențialului de acțiune la nivel miofibrilar. Această etapă este obligatorie deoarece fibra
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
centrul fibrei către cele două capete ale sale. Această propagare simetrică centrifugă permite sincronizarea contracției tuturor sarcomerelor. 2. Cuplarea excitației cu contracția este un proces complex care permite ca un fenomen electric (potențialul de acțiune) să declanșeze un fenomen mecanic (contracția). Acest proces se desfășoară în următoarea secvență: a. Pătrunderea potențialului de acțiune la nivel miofibrilar. Această etapă este obligatorie deoarece fibra musculară este suficient de groasă și nu permite scurgerea de curent în profunzimea sa, la nivel miofibrilar. Ea se
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]