3,989 matches
-
texte despre convertire. Așa m-am lămurit că foarte mulți convertiți trec prin aceste experiențe. Există semnale, în cazul multor convertiți, ale acestei apropieri de creștinism, numai că aceste semnale sunt foarte bine ascunse, sunt puternic camuflate în subconștiință, iar convertirea ca atare, botezul și ceea ce urmează înseamnă o redescoperire a acestor semnale, care erau până atunci ascunse. Așadar, o convertire nu înseamnă doar o schimbare identitară, o fractură, înseamnă și o rescriere a întregii existențe anterioare, o reconfigurare a anilor
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
convertiți, ale acestei apropieri de creștinism, numai că aceste semnale sunt foarte bine ascunse, sunt puternic camuflate în subconștiință, iar convertirea ca atare, botezul și ceea ce urmează înseamnă o redescoperire a acestor semnale, care erau până atunci ascunse. Așadar, o convertire nu înseamnă doar o schimbare identitară, o fractură, înseamnă și o rescriere a întregii existențe anterioare, o reconfigurare a anilor anteconvertire. Deci, iată, aici e paradoxul. Steinhardt, tânărul care încearcă să se integreze iudaismului împreună cu prietenul său E. Neuman (ceea ce
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și ceva de ani. De altfel, Steinhardt mărturisește în paginile Jurnalului că a trecut prin indecizii, ezitări din lene, din frică, din lașitate. Mărturisirea e făcută preotului M. Avramescu (și el convertit de la iudaism) de la Schitul Maicilor. Este, așadar, o convertire foarte dificilă, închisoarea fiind, însă, experiență care-l face să ia decizia. A.S. Se pune uneori sub semnul întrebării asumarea deplină a ortodoxiei de către Nicolae Steinhardt. Se vorbește de o tentație a catolicismului. Dar oare faptul că alege să se
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
adevăr, pe 15 martie 1960, în celula 18 a închisorii Jilava la botez participă, în afară de călugărul Mina Dobzeu și doi preoți greco-catolici și un protestant. Deci e un botez care s-a săvârșit sub semnul ecumenismului. Mai mult decât atât, convertirea lui, dacă o privim în devenire, este o convertire foarte aluvionară. El adună afluenți spirituali din toate ramurile creștinismului. După eșecul integrării în Sinagogă, tânărul Steinhardt (monden, dandy) călătorește în Elveția, Franța, Anglia și participă la întâlnirile Grupului de la Oxford
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
închisorii Jilava la botez participă, în afară de călugărul Mina Dobzeu și doi preoți greco-catolici și un protestant. Deci e un botez care s-a săvârșit sub semnul ecumenismului. Mai mult decât atât, convertirea lui, dacă o privim în devenire, este o convertire foarte aluvionară. El adună afluenți spirituali din toate ramurile creștinismului. După eșecul integrării în Sinagogă, tânărul Steinhardt (monden, dandy) călătorește în Elveția, Franța, Anglia și participă la întâlnirile Grupului de la Oxford, un grup care stă tot sub semnul ecumenismului. Se
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de creștinism. Vizitează împreună cu o prietenă (n.r. Viorica Constantinide) majoritatea bisericilor și mănăstirilor din București și din apropiere. Împrumută cărți, de la V. Cândea în mod special, de spiritualitate ortodoxă, răsăriteană, dar și de spiritualitatea apuseană. Deci, în drumul său spre convertire, Steinhardt adună o bibliografie creștină foarte complexă, care vine din toate ramurile creștinismului. Mai mult decât atât, chiar primul său volum despre iudaism O concepție catolică a iudaismului e cel care propune un fel de reformă a iudaismului, după modelul
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
universal, după modelul papalității, propune sistemul de indulgențe care există în Biserica Catolică. Propune, de asemenea, o relație între rabin și comunitate pe modelul catolicismului. Toate acestea nu înseamnă că Steinhardt se nuanța profund catolic, înseamnă ecumenism și înseamnă o convertire care, iată, vine din mai multe direcții bibliografice. Asta nu exclude asumarea ortodoxiei. A.S. Dovadă, răspunsul dat celor care se pregăteau să-l boteze și care-l întreabă ce vrea să fie? Le răspund fără șovăială că ortodox". G.A
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mai multe direcții bibliografice. Asta nu exclude asumarea ortodoxiei. A.S. Dovadă, răspunsul dat celor care se pregăteau să-l boteze și care-l întreabă ce vrea să fie? Le răspund fără șovăială că ortodox". G.A. Exact. Această complexitate a convertirii sale n-aș vedea-o ca pe o deviație de la ortodoxie ci, dimpotrivă, ca pe un model de ortodoxie. Într-adevăr, în '78, respectiv '79-'80, Steinhardt reușește să plece de două ori din România. Sunt singurele plecări după detenție
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
De pildă, e un fragment în Jurnalul fericirii în care el spune că preferă spovedania ortodoxă "face to face", celei catolice, săvârșite în confesional, care e, mai degrabă, o relație indirectă. Pentru o asemenea personalitate, mi se pare firească această convertire aluvionară. A.S. Glosarea pe marginea unor texte precum O scrisoare pierdută, O fotografie mai veche de 14 ani, Miorița, Dumnezeu s-a născut în exil, Călătorului îi șade bine cu drumul se constituie în tot atâtea prilejuri pentru Steinhardt de
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
că în cele două volume de iudaism, cei doi tineri ironizează puțin și fenomenul asimilării. Nu că ar fi împotriva acestuia. Dar ei spun că a discuta despre asimilare, înseamnă a descoperi America a doua oară. Sigur, însă, că această convertire înseamnă și apropierea de fenomenul românesc. Acum, iarăși, dacă citim Jurnalul fericirii, aflăm că familia Steinhardt avea foarte mulți prieteni printre români, că mergea la slujbele ortodoxe. A.S. Că el făcea religie alături de colegii săi ortodocși... G.A. Aici lucrurile
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
clare. Am studiat arhiva de la Liceul Spiru-Haret și totul e evident. Erau patru evrei în clasă și el e singurul dintre ei căruia îi apare notă la religie, trecută de preot. Deci Steinhardt nu minte în Jurnalul fericirii. Într-adevăr, convertirea înseamnă cu precădere și asumarea românității. E o asumare a românității în relație cu convertirea, nu e o asumare laică. Etnicul și religiosul sunt consubstanțiale. Firește, putem discuta la nesfârșit despre textele pe care le-ați menționat. Cel mai celebru
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
clasă și el e singurul dintre ei căruia îi apare notă la religie, trecută de preot. Deci Steinhardt nu minte în Jurnalul fericirii. Într-adevăr, convertirea înseamnă cu precădere și asumarea românității. E o asumare a românității în relație cu convertirea, nu e o asumare laică. Etnicul și religiosul sunt consubstanțiale. Firește, putem discuta la nesfârșit despre textele pe care le-ați menționat. Cel mai celebru este, fără îndoială, Secretul scrisorii pierdute. E un text foarte provocator în care Steinhardt demonstrează
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
N. Ionescu, cu toată inteligența lui, nu a pus problema și altfel. De ce s-a limitat la biologic și etnic și n-a spiritualizat această chestiune? Se ajunge astfel ca Steinhardt să fie acuzat de Al. Sever în Epistolă despre convertire că nu i-a fost de ajuns "atestatul de creștin" și că el a vrut "să fie român". A.S. "Poporul român e dintre acelea care-și dovedesc însușirile bune și superioritățile numai când și unde sunt în stare de puritate
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
transformă în "român")? G.A. Cu siguranță au fost scandalizați. Există un text foarte vitriolant al Verei Călin, în Jurnalul acesteia. E unul dintre textele cele mai vitriolante pe care le-am citit despre Steinhardt. Există apoi acea Epistolă despre convertire a lui Al. Sever, care este totuși, un text urban, inteligent, care are un punct de plecare valid în ceea ce privește receptările actului de convertire a lui Steinhardt. În România Iudaica, a lui Teșu Solomovici, este citat la un moment dat un
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
dintre textele cele mai vitriolante pe care le-am citit despre Steinhardt. Există apoi acea Epistolă despre convertire a lui Al. Sever, care este totuși, un text urban, inteligent, care are un punct de plecare valid în ceea ce privește receptările actului de convertire a lui Steinhardt. În România Iudaica, a lui Teșu Solomovici, este citat la un moment dat un pasaj, e adevărat, nesemnat ... A.S. Din Orient Expres, de la Tel Aviv. G.A. Într-adevăr, un text à la România Mare. E apoi
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
-l abordăm pe Steinhardt din perspectiva lui George Ardeleanu, îl abordăm, practic, din perspectiva specialistului care, după propria mărturisire, a încercat să nu cadă "în hagiografie, dar nici în viziunea caustică". E un interviu în care am abordat biografia acestuia, convertirea, vizitele în străinătate, asumarea românității, opera, "relația" cu Securitatea, "diletantul", călugărirea, relațiile cu intelectualitatea din exil. E, simplu spus, un interviu complex, despre un Steinhardt complex. Acestea fiind spuse, să vedem prin urmare care sunt aspectele cele mai semnificative referitoare
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în contrapartidă cu discursul teologic oficial al Bisericii căreia îi aparțineau, cum ar fi Hans Kung, în zona catolică sau Dietrich Bon Höeffer în cea protestantă". Este exact ceea ce sublinia și George Ardeleanu în dialogul avut când vorbea de "o convertire foarte aluvionară", de faptul că Steinhardt "adună afluenți spirituali din toate ramurile creștinismului". Un alt aspect semnificativ pe care-l relevă dialogul cu pr. prof. Micu e dat de ceea ce acesta numește "lipsa pornirilor apodictice" la Steinhardt, altfel spus, modestia
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pe "primul Steinhardt" ce reiese din dialog e cel în care "tânărul Steinhardt" e prezentat ca "un monden, un dandy." În ceea ce-l privește pe Steinhardt convertitul, George Ardeleanu îl percepe ca pe "un model de ortodoxie", tocmai datorită acestei convertiri "aluvionare", care adună afluenți "din toate ramurile creștinismului". Această convertire înseamnă în opinia autorului volumului N. Steinhardt și paradoxurile libertății "cu precădere și asumarea românității". În acest moment la dialogului, dedicat asumării românității de către Steinhardt, G. Ardeleanu face o interpretare
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
care "tânărul Steinhardt" e prezentat ca "un monden, un dandy." În ceea ce-l privește pe Steinhardt convertitul, George Ardeleanu îl percepe ca pe "un model de ortodoxie", tocmai datorită acestei convertiri "aluvionare", care adună afluenți "din toate ramurile creștinismului". Această convertire înseamnă în opinia autorului volumului N. Steinhardt și paradoxurile libertății "cu precădere și asumarea românității". În acest moment la dialogului, dedicat asumării românității de către Steinhardt, G. Ardeleanu face o interpretare din perspectivă politică a eseului lui Steinhardt Secretul Scrisorii pierdute
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
tentativă de dialog, prezint în continuare întrebările trimise prof. univ. Ioan Panican, la care acesta a evitat într-un mod voalat să răspundă, deși inițial se arătase încântat de ideea unui dialog. 1. În Cu Dumnezeu în subterană referirea la convertire se face lapidar: Această convertire s-a petrecut la șase luni după căsătoria mea...". Doriți să oferiți mai multe amănunte privitoare la acest eveniment? 2. În nr. 37, din 2007 al Academiei Cațavencu, Alexandru Căutiș publică mărturia doctorului Lefa (coleg
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
continuare întrebările trimise prof. univ. Ioan Panican, la care acesta a evitat într-un mod voalat să răspundă, deși inițial se arătase încântat de ideea unui dialog. 1. În Cu Dumnezeu în subterană referirea la convertire se face lapidar: Această convertire s-a petrecut la șase luni după căsătoria mea...". Doriți să oferiți mai multe amănunte privitoare la acest eveniment? 2. În nr. 37, din 2007 al Academiei Cațavencu, Alexandru Căutiș publică mărturia doctorului Lefa (coleg de celulă cu pastorul Wurmbrand
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
2007 al Academiei Cațavencu, Alexandru Căutiș publică mărturia doctorului Lefa (coleg de celulă cu pastorul Wurmbrand și pe care acesta îl elogiază în vol. Cu Dumnezeu în subterană) care, asemeni celei a lui Ioan Ianolide din Întoarcerea la Hristos, susține convertirea (în închisoare) la ortodoxie a pastorului Wurmbrand sub puternica impresie a respectului pe care acesta i-l purta lui Valeriu Gafencu ("sfântul închisorilor"). Care este poziția dumneavoastră față de aceste mărturii? 3. Pastorul Richard Wurmbrand în Cu Dumnezeu în subterană: "Mărturisesc
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Care este poziția dumneavoastră față de aceste mărturii? 3. Pastorul Richard Wurmbrand în Cu Dumnezeu în subterană: "Mărturisesc că aș fi îmbrațișat credința creștină sub altă formă decat cea luterană, am spus eu, dacă mi s-ar fi înfățișat la vremea convertirii mele". Cum comentați? 4. Unul dintre nenumăratele gesturi exemplare ale pastorului Wurmbrand a fost acela al renunțării la streptomicină în favoarea unui legionar. Faptul e confirmat de majoritatea colegilor de celulă ai pastorului. Tot aceștia, însă, mărturisesc că Richard Wurmbrand ar
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Rohia III., N. Steinhardt în interviuri și corespondență, ediție îngrijită și note de Florian Roatiș, Editura Helvetica, Baia Mare, 2001. *** Caietele de la Rohia IV., N. Steinhardt. Prin alții în postumitate, ediție alcătuită și îngrijită de F. Roatiș, Editura Helvetica, Baia Mare, 2002. *** Convertirea religioasă, sub coordonarea lui Emmanuel Godo, Traducere de Nicoleta Petuhov, Editura Anastasia, București, 2002. Dicționar analitic de opere literare românești, vol. II (E-L), Coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1999. *** Nicu Steinhardt în dosarele
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu 1 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pp. 106-107. 1 Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993, p. 163. 2 Convertirea religioasă, coord. Emmanuel Godo, Traducere de Nicoleta Petuhov, Editura Anastasia, București, 2002, p. 361. 3 Ibidem, p. 11. 4 Ibidem, p. 20. 5 Ibidem, p. 35. 6 Ibidem, p. 17. 1 Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, București
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]