5,650 matches
-
exploatarea de clasă. în cel mai bun caz, un sistem autoritar poate fi adecvat restabilirii armoniei unei societăți organice. Dar, de cele mai multe ori, intervine un anumit grad de coerciție ce trebuie justificată prin argumente întortocheate care fac ideologia mai puțin convingătoare. Rezultatul este că se face mai mult apel la forță până când, în cel mai rău caz, sistemul se va baza pe constrângere, iar ideologia sa va pierde contactul cu realitatea. Pe măsură ce constrângerile necesare impunerii dogmei sporesc, nevoile unei minți analitice
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
constituie împreună o interpretare cuprinzătoare a realității. în Supremația americană: un balon de săpun, am identificat trei școli de gândire și am încercat chiar să le reunesc într-o perspectivă exhaustivă asupra lumii, dar tentativa mea nu a fost prea convingătoare, în principal pentru că adepții unei direcții nu aderă neapărat la celelalte. Cele trei școli de gândire erau fundamentalismul de piață, cel religios și susținătorii neoconservatori ai supremației americane, iar tema comună darwinismul social, conform căruia viața reprezintă supraviețuirea celui mai
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
că, atunci când condamn lupta împotriva terorii, nu neg amenințarea creată de Al-Qaeda și produsele sale. Acest pericol e real, cerând o reacție fermă, dar care să vizeze Al-Qaeda și produsele sale, nu o abstracțiune. Pentru ca argumentul meu să fie mai convingător, ar fi necesar să dau și răspunsul adecvat, dar aceasta nu este deloc simplu. Realitatea e mai complicată decât un slogan atrăgător cum ar fi lupta împotriva terorii. Răspunsul ar fi trebuit să presupună culegerea unor informații, măsuri de precauție
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
implicasem în prea multe lucruri și că ar fi mai bine să las problemele privind mediul înconjurător în grija altora. însă încălzirea globală a devenit atât de accentuată, încât nu am mai putut să o ignor. M-a impresionat discursul convingător al fostului vicepreședinte Al Gore. Am cerut părerea oamenilor de știință și aceștia mi-au confirmat pericolul, singura diferență referindu-se la viteza procesului. Există numeroase efecte întârziate și într-adevăr, chiar dacă toate emisiile de carbon s-ar opri în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
elimină posibilitatea unor contradicții interne. Majoritatea obiectelor vor părea a fi controlate de această forță, pentru că, în absența legilor cauzale, comportamentul are, de cele mai multe ori, ceva arbitrar. Când nu se face distincție între gândire și realitate, o explicație este la fel de convingătoare, indiferent dacă se bazează pe o observație sau pe o credință irațională. Spiritul unui copac este la fel de real ca trunchiul dacă noi credem în el. Nici nu avem motive să ne îndoim de acest lucru, atât timp cât și strămoșii noștri au
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
mai bun caz, sistemul autoritar poate face mari progrese spre restabilirea armoniei pașnice a societății organice. Mai adesea, trebuie însă impus un anumit grad de coerciție și acest fapt necesită explicații prin intermediul unor argumente complicate care fac ideologia mai puțin convingătoare, solicitând folosirea forței până când, în cel mai rău caz, sistemul se va baza pe constrângere și ideologia va fi complet ruptă de realitate. Index Adams, John, Afganistan, Albright, Madeleine, Arafat, Yasser, mercantilism asiatic, Aznar, José Maria, Bergson, Henri, Blair, Tony
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de relativitate, deoarece exprimă în special aspirații, dorințe; - pe termen lung, poate suporta ajustări în funcție de conjunctura internă și externă; - trebuie să aibă un grad mare de generalitate pentru a primi accepția majorității locuitorilor; - viziunea pe termen lung trebuie să fie convingătoare, bazată pe argumente; - capacitatea de a putea fi operaționalizat în practica managerială (politici, strategii etc.); - de regulă, interesul național însumează mai multe interese, dintre care nu pot lipsi cele care se referă la securitatea națională, bunăstarea cetățenilor, identitatea și afirmarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
devieri” spre un teren mai puțin accidentat al literaturii, oricîte rezerve ar fi exprimat, cu o absolută sinceritate a implicării, teoreticianul desprinderii de „convenție” și „formulă”. În ce măsură se realizează la Voronca amintita „sinteză modernă”, o probează În chipul cel mai convingător imagismul teoretizat și practicat de el. Cum am putut constata, pe schema ideatică oferită de Pierre Reverdy, avangardistul român propune o definiție a imaginii suficient de laxă pentru a fi umplută, În momente diferite, cu conținuturi variind Între „plăsmuirea abstractă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
-și responsabilitatea acestora. Dar să recunoaștem că nu este deloc simplu pentru un profesor care este leneș și delăsător să le solicite elevilor hărnicie șisârguință, pentru unul care este oscilant să le ceară fermitate, căci profesorul nu poate să fie convingător decât atunci când există un izomorfism între atitudinea manifestată de acesta și cea care i se poate cere pentru respectiva situație. Am încercat să schițăm succint câteva idei referitoare la originea și dezvoltarea profesiunii de cadru didactic, impregnate de un vădit
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin Mallarmé și Valéry, a știut să-și impună mai eficient, o vreme, programul teoretic. La un examen mai atent nu poate trece neobservată împrejurarea că, de fapt, în decursul aceluiași secol, s-au manifestat, așa cum a demonstrat cu argumente convingătoare Gheorghe Crăciun 2, și alte direcții, precum cea experimentală, ludică și manieristă a avangardelor și cea „tranzitivă”, a concretului prozaic, imediat, lipsit de transcendență, a experienței individuale cotidiene, deschisă către comunicarea cu cititorul, lipsită de metafore sau de supradeterminări simbolice
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să se poată interveni în mod operativ”150. În acest sens, Silvano Tagliagambe 151 propunea spre reflecție un pasaj din Orașele invizibile, considerând că textul lui Italo Calvino (un autor, de altfel, foarte îndrăgit de epistemologi) ar ilustra îndeajuns de convingător caracterul selectiv și relațional al noțiunii de model 152. La o lectură atentă a pasajului invocat de Tagliagambe ne putem da seama că între cele două „lumi” (Eudossia „reală” și desenul ei din covor) se stabilește un raport enigmatic, însă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu mai este, de această dată, esențialmente narativă). Acest subtil joc de deplasări în sfera modală a condus treptat la înlocuirea tripartiției „enunțare rezervată poetului”, „enunțare alternată”, respectiv „enunțare rezervată personajelor”, cu gloriosa triadă liric/epic/dramatic. După cum cu argumente convingătoare arată același Genette, aceste trei instanțe par a se opune genurilor și speciilor empirice (Dichtarten, după formula lui Goethe) nu ca niște moduri de enunțare verbală, străine de orice intenționalitate literară, ci mai degrabă ca niște „arhigenuri”: Arhiîntrucât fiecare dintre
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
al denotației și al conotației, al tranzitivității și al reflexivității, și de a demonstra că prevalența unuia dintre cei doi termeni poate deveni chiar criteriul de elaborare a unei tipologii poetice, Gheorghe Crăciun desfășoară o serie de argumente, unele extrem de convingătoare, altele într-o mai mică măsură, căutând cu răbdare puncte de acroș, atât în textele poetice, cât și în studiile teoretice, și încercând să demonstreze că această tipologie se confirmă istoric, putând fi urmărită de la începuturile romantismului până în epoca actuală
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și practică, a contrariilor. Din această perspectivă, fiecare poem al lui Ponge poate fi socotit un fel de punere în abis a „metodei sale de creație”. Cu alte cuvinte, folosind mijloace diferite de cele ale epistemologilor, Ponge demonstrează - poate mai convingător - că Obiectul și Cuvântul sunt, de fapt, termeni care își modifică identitatea și semnificația în funcție de sistemele de referință în care apar.252 „Revoluția” sa poetică își are, neîndoielnic, punctul de plecare în constatarea că orice reprezentare prin limbaj este, inevitabil
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
vastă eterogenitate, foarte asemănător cu ceea ce Jean Baudrillard desemnează prin „hiperreal”. Însă marea contradicție a poeticii optzeciste, opoziția între latura ei ludic-textualistă și cea (micro)realistă, biografistă, rămâne nerezolvată. Deși și-o asumă deschis, nici Mircea Cărtărescu nu este mai convingător atunci când încearcă să explice această opoziție prin existența a două grupuri principale care ar fi constituit de la început nucleul dur al mișcării optzeciste: grupul textualist, respectiv cel lunedist, fiecare dintre ele cu sursele și ideologiile lui, primul preocupat, în linia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
demistificatoare a scriitorului, cele mai multe secvențe vădind o și mai mare preocupare către surprinderea concretului prozaic, lipsit de transcendență. Pretutindeni ne întâmpină un fel de frenezie a restituirii faptelor de viață, care posedă o „poezie” a lor, frustă, oferind o imagine convingătoare despre plenitudinea unei experiențe umane. Un poem precum Grija, bunăoară, „comprimă romanul unui cuplu, cu personaje de o delicatețe și de un rafinament al gesturilor, ce sugerează decenii de cizelare”397: Ea dormea în pat, ca o cucoană, Și Bâțu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
actori ai episoadelor, cât și la cel al subiecților ce judecă aceste episoade. Pe de altă parte, considerăm că numai invocarea mecanismului simulării pe baza minimului efort, a accesibilității (availability) construcției euristice nu este suficientă pentru a explica în mod convingător relațiile agenților cognitivi. În cazul experimentului de față, simpatia și compasiunea mai puternică față de persoana A, în raport cu B, poate fi rațional (și moral) întemeiată și astfel: din moment ce pentru B a lua străini în mașină era un comportament frecvent, ea practic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
abuz din partea noastră. Cel mai simplu exemplu în sprijinul ideii de mai sus e, probabil, faptul că în literatura statistică încă se mai vorbește de „observație statistică”, în sensul de operație de culegere a datelor de această natură. Dar mai convingători putem fi spunând că o dilatare semnificativă a termenului „observație” este prezentă și la unii sociologi de marcă. Astfel, într-un clasic Handbook of Sociology (1988), un foarte cunoscut metodolog american, P. Rossi, reunește sub cupola observației toate metodele și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau de stabilitatea politică din țară, respectiv de consistența majorității parlamentare în funcție. Astfel de investigații ar putea fi incluse în categoria sondajelor preelectorale, ele având ca funcție testarea popularității/susținerii partidelor (personalităților) politice, chiar dacă o astfel de întreprindere devine convingătoare doar în preajma alegerilor, respectiv din momentul declanșării campaniei electorale, când se cunoaște exact data alegerilor și structura forțelor politice aflate în competiție sau candidații individuali. Sondajele postelectorale sunt mai puțin numeroase și, cu o singură excepție, mai puțin popularizate de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aplică și unor mulțimi cu număr mic de elemente, dar reciproca nu e adevărată. O procedură am spune clasică pentru cea de a doua situație expusă este analiza cluster, metodă cu foarte multe posibilități de aplicare în studiile sociologice, așa cum convingător este ea prezentată, printre cei dintâi la noi, de D. Sandu (1992). În prelucrarea datelor de anchetă, numărul indivizilor cercetați este mare și deci nu vom putea folosi decât proceduri de tipologizare aplicabile (și) la situații statistice. Una dintre acestea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cercetare. Descrierea tehnicilor de cercetare. Este un punct asupra căruia sociologii se apleacă uneori cu multă insistență, intrând în detalii care nu interesează pe anumiți beneficiari. În principiu, referirile metodologice din textul raportului, ne spune Caplow, trebuie să fie convingătoare în următoarele privințe: 1. că metodele, tehnicile și instrumentele folosite sunt adaptate problemei; 2. că eșantionul - aspect deosebit în anchetă, de mărimea căruia depinde sensibil costul cercetării - are un grad de reprezentativitate satisfăcător, precizându-se și limitele de confidență pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
galanterii obosite. Iancu Văcărescu este mai inspirat În cîteva imitații de cîntece bahice unde elogiază „marea sete” potolită cu „văduve, neveste, fete”, de-a valma, luate de peste tot: „Prinz românca d-orice loc”. Aici nesațiul Văcăreștilor găsește o ilustrare mai convingătoare și mai simpatic petrecăreață. În notele vesele ale canțonetei, Iancu rămîne, În fond, solidar cu proiectul lui liric bazat pe o imensă acumulare de lucruri, abstracțiuni, „Închipuințe” trecute, Întîi, prin tiparele literaturii. Discursul său este, În esență, o suprapunere de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lume, fără lăcaș, culcare, Și cin’te va atinge se va simți turbat: Nici viermii În mormîntu-ți nu vor afla mîncare, Că vor muri d-otravă din trupu-ți veninat” El vestește descărcările apocaliptice din blestemele argheziene. Poezia este, aici, mai convingătoare pentru că imaginația este mai inventivă, mai dezlegată de clișee. În negație, imaginarul heliadesc este mai bine legat de viața materiei. Partea „infernală”, „fatală” a existenței este stimulatoare pentru poezia lui. Peisajele adorației sînt mai uscate. Nu-i fără interes să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de libertate. Este simbolul unei evaziuni salvatoare. Spiritul voiajor se pierde Însă Într-o reverie din ce În ce mai vagă și inconsistentă (Închipuirea „Își strînge a sa aripă”) și peste tablourile Însorite, iritant de poetice, se suprapune un peisaj mai dur și mai convingător liric: peisajul (spațiul) refuzat afectiv de reverie. Acesta va da Însă culoarea și tonul poemului. Percepția este aici mai fină, mai nuanțat materială. Oroarea de natura sălbăticită găsește imagini mai convingătoare decît iubirea de reliefurile Însorite, exotice. Literatura ia naștere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poetice, se suprapune un peisaj mai dur și mai convingător liric: peisajul (spațiul) refuzat afectiv de reverie. Acesta va da Însă culoarea și tonul poemului. Percepția este aici mai fină, mai nuanțat materială. Oroarea de natura sălbăticită găsește imagini mai convingătoare decît iubirea de reliefurile Însorite, exotice. Literatura ia naștere, așadar, În spațiul protejat al căminului: spațiul de Întîlnire și conciliere Între o reverie (o evaziune eșuată) și o agresiune materială. Scriitura, despre care Alecsandri nu face nici o referire exactă, reprezintă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]