5,110 matches
-
r]mane totuși firma, iar întreb]rile centrale ale eticii afacerilor privesc, f]r] urm] de îndoial], pe directorii și anagajații acelor mii de companii care conduc viața comercial] a lumii. Aceste întreb]ri se refer] în particular la rolul corporației în societate și la rolul individului în cadrul corporației. Deloc surprinz]tor, cele mai multe dintre subiectele de dezbatere se g]sesc la intersecția celor trei niveluri de analiz] ale discursului etic; de exemplu, problema responsabilit]ții sociale a corporației - rolul corporației în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale eticii afacerilor privesc, f]r] urm] de îndoial], pe directorii și anagajații acelor mii de companii care conduc viața comercial] a lumii. Aceste întreb]ri se refer] în particular la rolul corporației în societate și la rolul individului în cadrul corporației. Deloc surprinz]tor, cele mai multe dintre subiectele de dezbatere se g]sesc la intersecția celor trei niveluri de analiz] ale discursului etic; de exemplu, problema responsabilit]ții sociale a corporației - rolul corporației în societate și probleme legate de responsabilit]țile fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
particular la rolul corporației în societate și la rolul individului în cadrul corporației. Deloc surprinz]tor, cele mai multe dintre subiectele de dezbatere se g]sesc la intersecția celor trei niveluri de analiz] ale discursului etic; de exemplu, problema responsabilit]ții sociale a corporației - rolul corporației în societate și probleme legate de responsabilit]țile fâț] de locurile de munc] - rolul individului în cadrul corporației. vi. Corporația și societatea: ideea de responsabilitate social] Responsabilitatea social] a devenit recent conceptul central în etică afacerilor. Acest concept a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rolul corporației în societate și la rolul individului în cadrul corporației. Deloc surprinz]tor, cele mai multe dintre subiectele de dezbatere se g]sesc la intersecția celor trei niveluri de analiz] ale discursului etic; de exemplu, problema responsabilit]ții sociale a corporației - rolul corporației în societate și probleme legate de responsabilit]țile fâț] de locurile de munc] - rolul individului în cadrul corporației. vi. Corporația și societatea: ideea de responsabilitate social] Responsabilitatea social] a devenit recent conceptul central în etică afacerilor. Acest concept a iritat numeroși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezbatere se g]sesc la intersecția celor trei niveluri de analiz] ale discursului etic; de exemplu, problema responsabilit]ții sociale a corporației - rolul corporației în societate și probleme legate de responsabilit]țile fâț] de locurile de munc] - rolul individului în cadrul corporației. vi. Corporația și societatea: ideea de responsabilitate social] Responsabilitatea social] a devenit recent conceptul central în etică afacerilor. Acest concept a iritat numeroși entuziaști tradiționali ai economiei de piaț] și a provocat apariția unui num]r de argumente greșite sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
g]sesc la intersecția celor trei niveluri de analiz] ale discursului etic; de exemplu, problema responsabilit]ții sociale a corporației - rolul corporației în societate și probleme legate de responsabilit]țile fâț] de locurile de munc] - rolul individului în cadrul corporației. vi. Corporația și societatea: ideea de responsabilitate social] Responsabilitatea social] a devenit recent conceptul central în etică afacerilor. Acest concept a iritat numeroși entuziaști tradiționali ai economiei de piaț] și a provocat apariția unui num]r de argumente greșite sau de natur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideea responsabilit]ții sociale „marionete inconștiente a acelor forțe intelectuale care au subminat și conținu] s] submineze bazele unei societ]ți libere” și i-a acuzat c] „predic] un socialism pur si nediluat”. Argumentul lui Friedman este c] managerii unei corporații sunt angajații acționarilor și, în aceast] calitate, ei au „responsabilitatea fiduciar]” de a maximaliza profitul acestora. Donațiile de bani pentru acte caritabile sau pentru alte cauze sociale (cu exceptia campaniilor de relații publice al c]ror scop este consolidarea prestigiului afacerii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nerealist și incomplet al acționarului despre care am vorbit mai sus; altele sunt mai degrab] figuri de stil („socialism pur si nediluat” sau „furt”). Argumentul „competențelor” (susținut și de Peter Drucker în influență s] carte asupra managementului) are sens atâta vreme cât corporațiile se implic] în proiecte de inginerie social] care le dep]șesc într-adev]r capacit]țile; este oare ins] nevoie de capacit]ți sau cunoștințe speciale pentru a fi preocupat de angaj]ri sau promov]ri discriminatorii din cadrul companiei tale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devastatatoare ale deșeurilor produse de tine asupra mediului în care tr]iești? R]spunsul la argumentele de tipul celui al lui Friedman este introducerea categoriei de „stakeholderi”, adic] toate acele p]rți care sunt beneficiare ale responsabilit]ților sociale ale corporației, inclusiv acționarii. Stakeholderi sunt toți cei afectați de acțiunile unei companii, toți cei care au aștept]ri și drepturi legitime legate de aceasta, incluzându-se aici angajații, consumatorii și furnizorii precum și comunitatea și societatea din care acea companie face parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Calitatea principal] a acestui concept este c] extinde substanțial punctele de interes ale companiei, f]r] s] piard] din vedere calit]țile particulare și capacit]țile companiei ins]și. Conceptualizat] astfel, responsabilitatea social] nu este o povar] în plus pentru corporație, ci este o parte a intereselor ei esențiale, de a r]spunde nevoilor și de a fi corect] nu numai fâț] de investitori/proprietari, ci și fâț] de angajați, clienți, parteneri de afaceri, vecini sau alte persoane afectate de activit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei companii au obligații fâț] de acționarii lor, dar și fâț] de alti stakeholderi. Mai precis, ei au obligații fâț] de consumatori și de comunitatea în care tr]iesc că și fâț] de angajații lor (vezi secțiunea viii). Scopul unei corporații este de fapt acela de a servi publicul, furnizând produse și servicii c]utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și fâț] de angajații lor (vezi secțiunea viii). Scopul unei corporații este de fapt acela de a servi publicul, furnizând produse și servicii c]utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza produse și servicii de calitate. Prin intermediul cercet]rilor, al instrucțiunilor de folosire și al avertismentelor acolo unde este cazul, ea are obligația de a se asigura c] aceste produse sunt sigure. Produc]torii sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
responsabil pentru ceea ce cu sigurant] va fi un risc pentru consumator? Într-adev]r, se pune din ce in ce mai des întrebarea dac] și în ce m]sur] trebuie s] avertiz]m consumatorul pentru a compensa tendința c]tre iresponsabilitate din partea acestuia și a corporațiilor. Inteligență și responsabilitatea consumatorului sunt, de asemenea, implicate atunci când este vorba despre publicitate, împotriva c]reia se îndreapt] multe critici. Argumentul clasic în favoarea pieței libere este c] acest sistem satisface cererea existent]. Dar dac] produc]torii creeaz] cererea pentru produsele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în anumite circumstanțe, este posibil pentru consumatorul mediu s] nu înțeleag] informațiile relevante privind produsul în cauz]. În multe cazuri, totuși, consumatori nu își asum] responsabilitatea pentru propriile decizii, iar reclamele nu pot fi învinuite pentru iresponsabilitatea și iraționalitatea proprie. Corporațiile au obligații fâț] de consumatori, dar și aceștia au responsabilit]ți la rândul lor. Așa cum se întâmpl] adesea, etică afacerilor nu se refer] numai la responsabilitatea corporațiilor, ci la un set de responsabilit]ți reciproce aflate în interacțiune. viii. Individul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriile decizii, iar reclamele nu pot fi învinuite pentru iresponsabilitatea și iraționalitatea proprie. Corporațiile au obligații fâț] de consumatori, dar și aceștia au responsabilit]ți la rândul lor. Așa cum se întâmpl] adesea, etică afacerilor nu se refer] numai la responsabilitatea corporațiilor, ci la un set de responsabilit]ți reciproce aflate în interacțiune. viii. Individul în cadrul corporației: responsabilit]ți și aștept]ri Cel mai abuzat stakeholder în modelul responsabilit]ților corporației este probabil angajatul. În teoria clasic] a economiei de piaț], munca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obligații fâț] de consumatori, dar și aceștia au responsabilit]ți la rândul lor. Așa cum se întâmpl] adesea, etică afacerilor nu se refer] numai la responsabilitatea corporațiilor, ci la un set de responsabilit]ți reciproce aflate în interacțiune. viii. Individul în cadrul corporației: responsabilit]ți și aștept]ri Cel mai abuzat stakeholder în modelul responsabilit]ților corporației este probabil angajatul. În teoria clasic] a economiei de piaț], munca angajatului este o simpl] marf], supus] legilor cererii și ofertei. Dar, pe când m]rfurile obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se întâmpl] adesea, etică afacerilor nu se refer] numai la responsabilitatea corporațiilor, ci la un set de responsabilit]ți reciproce aflate în interacțiune. viii. Individul în cadrul corporației: responsabilit]ți și aștept]ri Cel mai abuzat stakeholder în modelul responsabilit]ților corporației este probabil angajatul. În teoria clasic] a economiei de piaț], munca angajatului este o simpl] marf], supus] legilor cererii și ofertei. Dar, pe când m]rfurile obișnuite pot fi vândute la reduceri sau pur și simplu aruncate dac] nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
general, ci și de rolul și responsabilit]țile particulare ale angajatului. Din punctul de vedere al lui R.S. Downie, un rol este „un set de drepturi și obligații care îndeplinesc o anumit] funcție social]” - în acest caz, o funcție în cadrul corporației (Roles and Values [Roluri și valori], p. 128). Anumite aspecte ale acestora pot fi specificate în contractul de munc] și în legislație, dar este posibil ca multe dintre ele - de exemplu, obiceiurile locale, modelele de politețe și alte aspecte a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poate tolera violarea moralei sau a încrederii publice și se simte obligat s] fac] ceva în acest sens. Biografiile celor mai multe dintre aceste personaje nu sunt povești fericite, dar ins]și existența lor și succesele ocazionale subliniaz] faptul c] obligațiile corporației, ale individului și ale societ]ții sunt strâns legate unele de altele. Într-adev]r, poate cel mai important rezultat al discuțiilor publice asupra eticii afacerilor este atenția acordat] acestor indivizi; s-a conferit astfel o nou] respectabilitate pentru ceea ce angajatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
actuală a cuvântului prin care denumim universitatea, termenul universitas, din latina medievală, nu se referea nicidecum la o instituție de Învățământ superior. El nu desemna instituția ca atare, ci doar comunitatea studenților și profesorilor, asociați Într-un „tot”, Într-o corporație legal recunoscută. Acest spirit de apartenență la aceeași comunitate, Împărtășit de magiștri și de discipoli, a supraviețuit În mediul universitar până astăzi, ca o moștenire de preț, și el este vizibil, de pildă, la nivelul unor forme exterioare de politețe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
religioasă: românii năsăudeni se identifică și se diferențiază prin confesiunea lor greco-catolică. Se observă că În conceptul de națiune pe care Îl vehiculează Pop XE "Pop" se prelungesc Încă tradiții medievale. Mai Întâi, este vorba de Înțelegerea „națiunii” ca o corporație privilegiată, una dintre acele natio multiple care alcătuiesc corpul politic transilvan. În al doilea rând, ea nu este definită exclusiv pe criterii etnice sau de limbă (În spirit modern, herderian), ci este o comunitate care, deși se individualizează prin mărci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
globalizării le produce la nivelul organizațiilor, Întreprinderilor, societății În ansamblu, A. Giddens și W. Hutton (2000) precizează: „Nu există nici un cotlon sau ungher al economiei În care schimbarea sau potențialul să nu se producă, mânat (ă) de tehnologie, piețe și corporații puternice, cu toate consecințele asupra tiparelor de muncă, acestea la rândul lor, reflectându se asupra vieții și relațiilor noastre personale”. Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Arhanghelului Mihail în România a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) partidele fasciste ajung la putere în Slovacia B) încep marile procese în URSS C) apare legea corporațiilor în Italia a) ABC b) BAC c) CBA d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) înființarea NATO B) planul Marshall C) prima reacție a lumii libere în fața totalitarismului (doctrina Truman) a) ABC b
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]