3,539 matches
-
sintetiza întreaga concepție copernicană asupra cosmosului devenind modelul oficial asupra universului. Este, bineînțeles, vorba despre Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a lui Isaac Newton. Odată cu această lucrare imaginea asupra universului se modifică într-un mod ireversibil. Această schimbare de imagine a cosmosului, începută în secolul al XV-lea și-a atins scopul abia două secole mai târziu atunci când gânditorul englez a sintetizat și perfecționat-o. Totuși acest demers de modificare a concepției despre univers nu trebuie urmărit dintr-o singură direcție, ci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cele două direcții au fost concentrate într-o perspectivă modernă asupra universului care folosește modelul copernicano-newtonian pentru a descrie sistemul nostru solar, iar cea lui Cusanus și Bruno pentru a descrie totalitatea universului ca infinit printr-o trecere conceptuală de la cosmos la univers. 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității Dezvoltarea imaginii despre lume pornind de la concepția aristotelică și susținută din punct de vedere matematic de calculele lui Ptolemeu, a reprezentat pentru perioada Evului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
folosește modelul copernicano-newtonian pentru a descrie sistemul nostru solar, iar cea lui Cusanus și Bruno pentru a descrie totalitatea universului ca infinit printr-o trecere conceptuală de la cosmos la univers. 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității Dezvoltarea imaginii despre lume pornind de la concepția aristotelică și susținută din punct de vedere matematic de calculele lui Ptolemeu, a reprezentat pentru perioada Evului Mediu și a Renașterii viziunea asupra cosmosului. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității Dezvoltarea imaginii despre lume pornind de la concepția aristotelică și susținută din punct de vedere matematic de calculele lui Ptolemeu, a reprezentat pentru perioada Evului Mediu și a Renașterii viziunea asupra cosmosului. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la concepția aritotelică privind structura realității și de la clasificarea realizată acesteia în două lumi: lumea sublunară și lumea supralunară. La acestea se mai adaugă ideea perfecțiunii mișcării circulare, mișcare care va fi specifică pentru epiciclurile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pământul de cer, ca lumi aproape egale, și ulterior pământul de apă. Nașterea plantelor, animalelor se realizează pe pământ. Aceste modalități de a vedea universul se combină obținându-se o imagine de ansamblu a realității. Ca urmare a acestor teorii cosmosul este văzut în felul următor: în centrul lumii se află pământul cu toată creația specifică acesteia: plante, animale, oameni. Aceasta constituie lumea sublunară. În jurul acesteia se află sferele celor șapte planete tradiționale: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn. Acestea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și lumea divină. Ordinea aceasta este dată de gradul de puritate a materiei, astfel încât materia cea mai grosieră, este în partea de jos - pământul și odată cu creștere în grad a purității aceasta este în zona superioară aerul și ulterior eterul cosmosului. Fig. 1 Lumea înainte de Copernic (Peter Apian, Cosmographia, 1544, fo. 3) Pe baza acestei concepții a fost constituită astrologia și astronomia epocii. Au fost calculate mișcările periodice ale planetelor, mișcarea aparentă a stelelor. În Occidentul medieval astronomia și implicit astrologia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este o planetă ca oricare alta din univers și care, asemenea tuturor planetelor, se află în mișcare. 4. Universul, ca și planeta pe care trăim au viață. Reprezentarea planetei ca o "bestie" pe spinarea căreia trăim reprezintă viziunea animistă asupra cosmosului. Acestea ar fi sintetizate foarte pe scurt ideile cosmologice ale lui Giordano Bruno, idei care au determinat acuzarea acestuia și arderea sa pe rug. Filosoful italian spre deosebire de alți autori nu s-a ferit să-și promoveze ideile așa cum a crezut
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
orbite circulare. La aceasta se mai adaugă ideea stelelor imobile ca ultimă orbită. Chiar dacă vorbește de "dimensiunea impresionantă a universului", el nu susține deschis ideea unei infinități a acestuia. Lumea divină, care se află dincolo de orbite, este infinită, dar nu cosmosul ca atare. Totuși chiar dacă păstrează din vechile tradiții teoria heliocentrică copernicană a fost simbolul revoluției în ceea e privește imaginea asupra lumii. Ea nu numai din punct de vedere al imaginii asupra universului modifică o stare de fapt în astronomie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pus să retracteze idei pe care le demonstrase prin toate mijloacele posibile. Considerăm că procesul lui Galilei a fost una dintre ultimele încercări reușite ale bisericii catolice de a întârzia schimbarea specifică modernității. 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern Dar chiar dacă s-a încercat cenzura teoriei heliocentrice acest lucru nu a reușit. Cosmosul putea fi mai ușor explicat astfel, mai ales că noile observații a acestuia se integrau în noua descriere a lumii. Pas cu pas apar noi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Galilei a fost una dintre ultimele încercări reușite ale bisericii catolice de a întârzia schimbarea specifică modernității. 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern Dar chiar dacă s-a încercat cenzura teoriei heliocentrice acest lucru nu a reușit. Cosmosul putea fi mai ușor explicat astfel, mai ales că noile observații a acestuia se integrau în noua descriere a lumii. Pas cu pas apar noi teorii care susțin o nouă imagine a universului. Kepler, chiar dacă nu susține infinitatea universului, el
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a lumii. Pas cu pas apar noi teorii care susțin o nouă imagine a universului. Kepler, chiar dacă nu susține infinitatea universului, el interpretează observațiile lui Tycho Brache identificând trei legi care vor întări teoria fiind fundamentale pentru imaginea modernității asupra cosmosului. Cele trei legi142 sunt: legea elipselor care consideră că orbita unei planete este o elipsă, legea ariilor, care susține că raza vector mătură arii egale în același interval de timp și legea armonică, care susține că pătratul perioade orbitale a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
raza vector mătură arii egale în același interval de timp și legea armonică, care susține că pătratul perioade orbitale a unei planete este proporțională cu cubul distanței medii dintre aceasta și punctul focar. Prin aceste legi este depășită viziunea unui cosmos sferic cu un centru fix (Pământul sau Soarele) și se abstractizează imaginea acestuia. Dar dincolo de toate aceste teorii rămânea problema cauzei/forței interioare care susține universul. Pentru că dacă el nu mai este susținut de formele materiei (pământ, apă, aer, eter
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
eter), ordonate în funcție de puritatea lor, astfel încât cele mai grosiere și mai grele să fie în centru, iar cele mai ușoare și mai pure în părțile sale superioare. O altă variantă ar fi fost existența unei substanțe care să susțină întregul cosmos în cazul în care acesta este infinit. Dar în momentul în care universul este privit ca infinit trebuie să existe ceva care să-l susțină, iar dincolo de ipoteza unei substanțe dense, deoarece existența acesteia nu părea a fi probabilă. Trebuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de punct material, prin matematizarea mișcării și legilor fizicii, prin folosirea de instrumente de cercetare combinate: inducție și deducție, prin dezvoltarea unei viziuni coerente asupra ideilor de spațiu și timp. Dar dincolo de aceasta el realizează și o viziune sistematică asupra cosmosului. Acesta este structurat într-o viziune copernicană, dar introducându-se legile lui Kepler. Noutatea dincolo de această sinteză este dată și de explicația pe care o oferă Newton cu privire la relația dintre corpurile cerești. Acestea se află într-o relație gravitațională în funcție de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
marginale ale Evului Mediu și Renașterii, dar și prin reactivare unor tradiții ale antichității care nu fuseseră încă reconsiderate. Viziunile lui Roger Bacon, Nicolaus Cusanus sau Copernic, dar și viziunile lui Democrit, privind materia, ale lui Aristarh sau Cicero privind cosmosul, lucrările lui Arhimede și sistemul lui Euclid, din punct de vedre metodic, constituie câteva dintre sursele ce au ajutat dezvoltarea acestui nou imaginar. Dar tradiția nu a fost preluată ad literam, ci a fost integrată într-un sistem nou, într-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Philosophia 140 a realizat-o Dezvoltarea imaginarului conține și componentă de natură metafizică. În prima jumătate a secolului al XVII-lea imaginea asupra universului s-a modificat realizându-se o trecere a imaginii cosmologice de la heliocentrism spre geocentrism, de la finitudinea cosmosului spre infinitatea sa, de la unitatea adevărului spre diversitate. Din punct de vedere metafizic s-a realizat trecerea de la o lume construită în jurul conceptului de Dumnezeu spre una centrată în om. Această trecerea nu s-a realizat doar cu scopul de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în univers, ci de a reconstrui universul în jurul omului. Pornind de la concepțiile misticilor medievali care considerau omul ca o oglindă a universului, concepție ce a fost amplificată de filosofia Renașterii s-a ajuns la ideea omului ca un constructor al cosmosului. În această perioadă se construiește conceptul de realitate ca exterioritate obiectivă, dar și o relație subiectiv-obiectiv prin care cunoașterea exteriorității, pentru a putea fi privită ca formă a certitudinii. În acest context se realizează reconstrucția lumii din perspectiva omului, acesta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă cursul, iar Descartes și-a propus de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat din filosofia epocii sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent, ci să-l și reconstruiască. Metoda sceptica a îndoielii a fost considerată ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sensibilă există pentru că ea este percepută prin intermediul simțurilor, ce nu sunt doar o sursă a erorii, ci și una a informațiilor valide. Omul este perceput ca o combinație dintre trup și suflet, și de aceea el, ca nouă creație a cosmosului cartezian, joacă un rol de intermediar între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se elimină ideea unui evoluționism prin care tot ceea ce reprezintă trecut este inferior prezentului și viitorului. Întoarcerea la un illo tempore existențial este soluția pe care o adoptă postmodernismul în locul progresului. 2. Ontologia obiectivă este înlocuită cu o ontologie subiectivă. Cosmosul se dezvoltă în jurul individului. "Ontologia nu este nimic altceva decât interpretarea condiției sau situației noastre, tocmai fiindcă ființa nu este nimic în afara așa-zisei ei "întâmplări", care are loc prin istoricizarea ei și a noastră"13. 3. O altă trăsătură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
the aspects of imagination. So we can initially identify a religious censorship represented by the reform, a methodical censorship imposed by Francis Bacon, René Descartes and moreover a metaphysical censorship primarily accomplished by René Descartes, a censorship image of the cosmos (the transition from geocentrism to heliocentrism) etc. All these became the image transformation source specific to the modern period. 1600 is not only the turning point year between the sixteenth and seventeenth century, but also a symbolic one by several
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon (idols) and René Descartes (skepticism), followed by methodical censorship analysis. The metaphysical censorship is also important that reorders the universe re-postulating the man at the center of the ontic and epistemic structure by Meditationes de Prima Philosophia. Rethinking the cosmos and the struggle between geocentrism and heliocentrism plays an important role in structured elements of censorship, being one of the most important elements thereof, both by the change in the imagination and in part (method) where this change was made
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
les aspects de la fantaisie. Alors d'abord, nous pouvons identifier la censure religieuse représentée par la réforme, une censure méthodique réalisée par Francis Bacon, René Descartes et non seulement une censure métaphysique accomplies principalement par René Descartes, une censure du cosmos (la transition du géocentrisme à l'héliocentrisme), etc. Tout ceci était la source de modification de l'image spécifique pour la période moderne. L'année 1600 est l'année du tournant non seulement entre le XVIe et XVIIe siècle, mais
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
scepticisme), suivie d'une analyse de la censure par la méthode. La censure métaphysique est également importante, parce qu'elle réorganise l'univers et replace l'homme au centre de la structure ontique et épistémique par Meditationes de Prima Philosophia. Repenser le cosmos et la lutte entre le géocentrisme et l'héliocentrisme joue un rôle important entre les éléments composant la censure, important à la fois par le changement dans l'imagination et dans la partie (méthode) ce changement a eu lieu, étant
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
24. 120 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, traducere de C. Noica, ed. cit., p. 252. 121 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 313. 122 Ibidem, p. 318. 123 Giordano Bruno dezvoltă teoria infinității cosmosului, pornind de la ideile lui Nicolaus Cusanus. Astfel că în La Cena de le Ceneri (Opere italiene, tome II, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999) susține faptul că universul este infinit, dar îl și consideră viu și "plin" de Ființă. Ulterior
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]