7,252 matches
-
a Transilvaniei cu Muntenească și cu Moldova. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească. ( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria României” vol.1, de acad. Ștefan Pascu și colaborator, pag. 96-98, Ed. Didactică și Pedagogică, București - 1977). Baba Novac a fost alături de „IUBITUL SĂU DOMNITOR” , la
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
popor! Mai putem vorbi oare despre o evaluare a prezentului ca probă a Viitorului? Semnul fatal al Uitării, incultura, neputința „aleșilor noștri” de a pricepe și apăra valorile ființei românești ne așează sub anatema poetului: „...De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii/ Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii....” Memoria, Educația, Învățământul rămân gravele noastre întrebări fără răspuns! În lumea mileniului trei, în care se vorbește despre o societate a cunoașterii, noi am desființat ori am lăsat în paragină
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Arta medievală românească i-a oferit perspectiva de a scoate la lumină comori nebănuite de cultură și gândire. Domnia sa, considera că toate aceste descoperiri sunt mărturia creatoare, caracteristică, a poporului român. La vârsta de 29 ani deja studiase pe marii cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu lipsită de obstacole...Știu că a existat scris, la un moment dat un scenariu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu lipsită de obstacole...Știu că a existat scris, la un moment dat un scenariu despre cronicarul Miron Costin... - Da, așa este. A avut intenția să scrie un scenariu pentru un film dedicat vieții și morții marelui cărturar Miron Costin (1633-1691) și, ca urmare, a simțit imperios nevoia să se documenteze asupra epocii; s-a adâncit tot
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
nu ne preocupă să fie cunoscute realizările de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a cerut lui Macarie să-i scrie Cronica domniei pentru că îl socotea „cel mai vestit literat al țării”; stilul cronicii este strălucitor, „înalt”, adică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “EXILAT“ Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: “EXILAT“ Sunt cronicarul exilat În lumea slovelor străine, Dac-aș fi fost un retardat În țară, aș fi dus-o foarte bine. Sunt scribul printre litere uitat, Ce rătăcește pe câmpii străine, Dac-aș fi fost cu creieru’-extirpat, În țară sigur mi-
“EXILAT“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665]
-
că se simțea că autorul textului fie trăise el Însuși În ambientul respectiv, fie se folosea de referințele unuia sau ale mai multor martori direcți, persoane familiarizate cu lumea, oamenii și Întâmplările despre care vorbea. Istoricii din antichitate, ca și cronicarii noștri, de exemplu, au un anume fel de a scrie, ceva Între epică și istorie, ca și când ar povesti un film care se derulează sub ochii lor. Fără considerații analitice (poate, cel mult, de factură morală), fără obișnuita perspectivă a posteriori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ploi mari, pârâul Dunavăț a ieșit mult din albia lui și a distrus iazul morii Rosetti. Iazul morii n-a mai fost refăcut, moara n-a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și inspirat ne informează că în același an 1888, a fost o var ploioasă, producând pagube în recolte. După secere, grâul era făcut snopi și pus în mici clăi, numite „jumătăți”; fiind pătruns de apă, trebuia desfăcut și uscat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Nistru - viitorul stat șara Românească Moldova, care a purtat diverse denumiri după stăpânitorii vremelnici, veniți din stepele Rusiei (Paținachia, Cumania), avem mărturiile împăratului bizantin Constantin Porphyrogenetul, în lucrarea „De administrando imperio”, din secolul al X-lea, apoi, un alt cronicar bizantin, Nichita Choniates , vorbind despre răscoala vlahilor balcanici și a bulgarilor, conduși de Petru și Asan, la 1185, aceștia au fost ajutați de populația de la nordul Dunării.36 Pentru mileniul I d.Hr., în spațiul viitorului stat Moldova s-a manifestat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Înainte de anul 1900 a fost trimis la Paris de statul român, unde, după planurile sale, s-a construit pavilionul României pentru expoziția universală din 1900, organizată la Paris. Tot el a fost delegatul oficial al României la acest eveniment deosebit. Cronicarul nostru, Toader Gh. Miron Boca, care l-a cunoscut pe Jorj Sterian în 1909, la București unde era profesor la Școala de Arte Frumoase (Belearte cum îi spuneau românii), îl descrie ca mare filantrop și, oricâți bani ar fi avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o franțuzoaică în 1900 și au avut doi copii, un băiat și o fată. Între anii 1925-1927 a pictat biserica „Sfinții împărați”din Bacău, împreună cu fiul său, care s-ar putea să fie acum (1970), arhitect la Iași, ne spune cronicarul Toader Boca. Daniel Justet (1810-1900) Profesorul Daniel Justet, italian de origine, este legat de familia proprietarilor Sterian, atât prin faptul că a fost profesorul lui Jorj Sterian, cât și prin faptul că a sprijinit toate inițiativele lui Gheorghe Sterian privind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânul pe moșia căruia stătea. Potrivit celor relatate de Dimitrie Cantemir, cei care stăteau pe moșia boierească, mănăstirească sau răzeșească erau străini, de altă etnie; românii fiind, după ilustrul învățat, oameni liberi. Pentru secolului al XVII-lea avem și mărturia cronicarului Miron Costin care spune că în țara de Jos (partea de sud a Moldovei), nu era niciun șerb, toți se numeau arcași și călărași care lucrau numai pentru dânșii. Această clasă de țărani, locuitori ai satelor, cu libertate limitată, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității economice sunt cronicarii moldoveni - Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce care menționează întinsele braniști domnești de la Bohotin și șuțora. Cele mai cuprinzătoare date despre creșterea animalelor în Moldova medievală le datorăm învățatului domnitor Dimitrie Cantemir care a scrisă lucrarea „Descrierea Moldovei”. Astfel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest număr de colaci acoperă efortul făcut de nași, sau pur și simplu numărul nouă face parte dintre numerele „fatidice” care punctează basmele populare, fiind numere cu noroc. Despre căsătoriile și nunțile domnești și boierești din țara Românească Moldova aven mărturiile cronicarilor și ale lui Dimitrie Cantemir de la care aflăm că așa cum jocurile și dansurile nu erau diferite de la boieri la țărani, tot așa logodna și nunțile, precum și preparativele pentru căsătorie și nuntă nu erau diferite. Dimitrie Cantemir ne spune că Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impediment pentru plecarea în bejenie. Dimpotrivă, casa era abandonată fără mari regrete, se luau vitele, eventual carul de lemn, familia și se pleca spre un loc mai bun. Despre primele construcții ale luncașilor pe valea Dunavățului avem descrierea celor doi cronicari din Fruntești [vezi cap. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni], așa că nu e greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne spune că în 1909, când a avut loc Expoziția Internațional de la Paris, primarul Gheorghe Boca a trimisă 1kg de grâu la expoziție, pentru care primește o diplomă cu mențiunea: „Medalia de aur” pentru calitatea produsului trimis, ceea ce denotă, zicea cronicarul nostru, Toader Boca, că dealurile din Moldova, din stânga râului Siret, produce grâu de calitate superioară. în timpurile vechi, de dinaintea lui Al. I. Cuza, funcționa un fel de poștă, cu călăreți și surugii, care duceau veștile până la Constantinopol. Pentru plata poștei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mituri, era altă regie, altă montare, ciudat era că a fost primit foarte rău de critică, cică băteam apropo la banii care nu erau în România, la școala românească de atunci, numai că publicul, care-i mai deștept decât toți cronicarii, venea la spectacol mereu, sălile erau pline. Ne-am menținut dintr-o ambiție dementă a noastră, apoi s-a făcut și film, tot cu mine în rolul lui Miroiu, un film care s-a impus și el. Am avut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
dementă a noastră, apoi s-a făcut și film, tot cu mine în rolul lui Miroiu, un film care s-a impus și el. Am avut o mare satisfacție interioară și o insatisfacție exterioară, pentru că vedeam că nu merge la... cronicari. Apoi, după ce m-am îngrășat puțin, am făcut Tipătescu din O scrisoare pierdută, un spectacol demențial, interzis de comuniști, controversat, nici măcar oamenii de teatru nu veneau, m-am dus special la un mai vârstnic actor care jucase Tipătescu, aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
îl întreabă ea, deși își amintește că l-a mai întrebat asta odată, demult, acuma chiar vedea dinainte răspunsul. Eu știu că scrisul rămâne, citesc cronică, dar le spun la toți că nu citesc, pentru că am declarat un război fățiș cronicarilor, se știe asta, mi-au și spus. Sufăr că ei, cronicarii, fac ce vor cu eternitatea... și Maestrul nu mai spune nimic, timpul trece greu. — Tara e în casă? — A rămas acolo. — Privire la privire trage, spune Maestrul. Ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
asta odată, demult, acuma chiar vedea dinainte răspunsul. Eu știu că scrisul rămâne, citesc cronică, dar le spun la toți că nu citesc, pentru că am declarat un război fățiș cronicarilor, se știe asta, mi-au și spus. Sufăr că ei, cronicarii, fac ce vor cu eternitatea... și Maestrul nu mai spune nimic, timpul trece greu. — Tara e în casă? — A rămas acolo. — Privire la privire trage, spune Maestrul. Ea nu înțelege chestia cu privire la privire, dar nu-l întreabă nimic. — Te domină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și mai incredibile ca oricând. Priveam din fundul sălii fascinat, evolua în fața mea un om care știa pentru ce trăiește. Am jucat și eu Mantaua cu o disperare nebună, doream să fiu mai bun, cred, și chiar am fost, căci cronicarii au vorbit extrem de elogios despre spectacolul nostru, spunând cât e de tineresc față de vechitura lui Marceau. M-au durut teribil cronicile. Evident că mă bucura faptul că apreciau tinerețea Mantalei mele, dar să-l înjuri pe Marceau, asta era chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
noi înțelegem asta. Teribil ce mi-a plăcut, spunea omul, ștergându-se la gură cu mâneca după ce năruise pe gât un pahar sănătos de țuică. Silvestru era și el un neliniștit, făcea tot felul de chestii, era șeful umoriștilor, al cronicarilor, scria proză, poezie, teatru și, mai ales, umbla realmente prin teatru încercând să înțeleagă fenomenul, să-l cunoască nemijlocit. Scria cronică teribil de bine, nu te puteai plânge de nimic; dacă era prost, scria că e prost și supremul serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mă sfătuia din când în când. Dacă ar fi trăit, ar fi fost, cred, bucuros de ceea ce am izbutit cu Masca. Din păcate a murit destul de repede, un accident cumplit de circulație, o mașină condusă aiurea și cel mai mare cronicar român al acelor ani a dispărut. A fost incredibil, vestea s-a răspândit ca fulgerul și am rămas cu toții năuci, mult mai singuri, mai cumplit de singuri. Era în holul Teatrului Național, pe un catafalc înalt și am stat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]