3,786 matches
-
tensiunea unui război și a unei revoluții comuniste, destin prăbușit, în culmea vieții, în penitenciarul de la Gherla, și apoi, a renăscut, s-a înălțat până la strălucire, în nobila lui misiune, de PREOT. O viață dăruită, ce s-a ivit în Cumpăna, de Argeș, apoi s-a desăvârșit în Cernăuți (1924-1926), în Vatra Dornei (1927-1928), în București unde a rămas 22 de ani (1929-1951). A urmat cutremurul celor 13 ani de închisoare (11 mai 1951 - 4 august 1964), apoi perioada „luminoasă”, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu capul în jos și începe zvârcoleala în must. Surdul din călcător nu văzuse și nu auzise nimic, juca deasupra sacului dansul milenar, iar eu, jos, mă umflam cu must și mă luptam cu moartea. Cât va fi durat această cumpănă nu știu, dar târziu, după ce mă trezisem din începutul morții, m-am văzut așezat sub ulm pe un lăicer, gol-goluț învelit într-o pătură și lângă mine mătușa Irina care m-a găsit murind și m-a tras înapoi din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
situații de nemulțumire soției mele. Dacă ar fi fost numai gândul pentru noi doi, nu ezitam să rămân oricât doream, însă trebuia să vină și al treilea și asta ne putea aduce complicații grele și gândul acesta a tras în cumpănă și a determinat întoarcerea. Acum, când scriu rândurile acestea, regret că nu am făcut atunci un act de îndrăzneală cum mai făcusem altele înainte și cum am făcut mai pe urmă multe. Destinul. Ne-am reîntors și am tras la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de mentalitate. Viața la țara își avea farmecul ei, chiar dacă prietenii mei o considerau un mare handicap. Liniștea imensă și plăcută a vietii rurale, grădină plină de flori, dangătul clopotului de la biserică, mugetul vacilor care se întorc de la câmp, scârțâitul cumpenei de la fântână nu se compară nici pe departe cu blocurile îngrămădite ca niște cutii de chibrituri din orașul acela plin țigani gălăgioși și scandalagii.Orașul mă apasă parcă, încercând să mă antreneze în viața lui searbăda, uneori comică și alteori
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pentru memoria poetului Malin Tăcu și pentru Fundația ,,Primăvara lumii”: ,,Floarea lumii” - intitulat inițial ,,Succesiunea generațiilor” de la apariția omului pe Pământ și până În zilele noastre, ultimul nivel de flori simbolizând formarea popoarelor lumii și amestecul de rase. „Mesaje astrale la cumpăna mileniilor”, tablou inspirat de eclipsă totală de soare din 11 august 1999. Mesajul cel mai important este Revenirea lui Iisus pe Pamant prin tunelul timpului. Cele mai multe din lucrările mele se regăsesc pe internet, În pagina WEB-MEMBERS.TRIPOD.COM/Dorel/O.
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
17 de la Iași... Expoziție cu portrete În bar, ,,La matale” realizator: Hristache Vrânceanu La 17 ani Malin devenise, deja, un generos, cu sentimente alese pentru ,,prietenii de pretutindeni” și pe care le etală direct pentru că ,,mamele să vegheze pacea până la cumpăna lumii”: Dovadă, În plus, ca ,,Malin avea o sensibilitate caleidoscopica”, cum zice un prieten de familie - D. HÎnceanu Într-un succint portret pe care i-l realizează adolescentului, HÎnceanu el Însuși un poet cu o sensibilitate aparte, pentru care m-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Erasmus din Rotterdam (Erasmus Desiderius Rotterdamus, 1466-1539) a îngemănat la superlativ noua direcție umanistă a Europei. Marele umanist olandez s-a afirmat cu preocupări în domenii dintre cele mai variate (filozofie, pedagogie, filologie) fiind recunoscut ca o figură enciclopedică de la cumpăna veacurilor XV și XVI. Reflecțiile sale teoretico-filosofice și pedagogice au produs o mare contribuție la laicizarea învățământului, la cristalizarea unui nou ideal de viață umanist. Erasmus persistă în mentalul colectiv al istoriei mai ales prin efortul său de a supune
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
umane și biotopului său natural. O altă dimensiune din categoria ,,noile educații”, educația pentru schimbare și dezvoltare, are ca obiectiv formarea și cultivarea abilităților de adaptare rapidă și responsabilă a personalității umane la cerințele inovațiilor și reformelor sociale înregistrate la cumpăna secolului XX cu secolul XXI și în perspectiva actualului mileniu. Educația pentru tehnologie și progres are ca obiectiv esențial formarea și cultivarea unor atitudini generale și speciale, dar și cristalizarea unor atitudini afective, motivaționale și caracteriale, aferente liniei de aplicare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
verbale și expozitive; o asemenea tendință n-a însemnat altceva decât ,,identitatea între codul emițătorului și codul receptorului”, având efecte negative în plan moral, ,,elevul fiind considerat doar un obiect care trebuie modelat din exterior”; b. gândirea pedagogică psihocentristă, caracteristică cumpenei de veac XIX-XX, care lansa un scenariu educativ bazat funciarmente pe activitatea elevului, pe dinamica intereselor acestuia, altfel spus, ,,experiența copilului devine sursa de cunoaștere a profesorului”; în acest caz, elevul devine centrul de referință fundamental în toate situațiile educative
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
context socio-politic și economic favorabil (a trăit în Franța în a doua jumătate a secolul al XIX-lea, perioadă de puternice tensiuni politice și sociale) ce a promovat și impus o știință de care avea nevoie reconstrucția societății capitaliste la cumpăna dintre secolele XIX și XX și căreia celelalte științe nu-i ofereau răspunsuri satisfăcătoare. d. Durkheim fondatorul școlii franceze de sociologie. Aducerea sociologiei în prim-planul vieții spirituale din Franța trebuia consolidată, și acest lucru putea fi realizat cel mai
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
locuitorii de la sat au realizat la nivel individual și, uneori, familial. Lipsiți de orice speranță că s-ar putea sprijini pe ajutorul sau colaborarea altora, fiecare dintre ei a devenit o forță de sine stătătoare, care, mobilizată în momentele de cumpănă, s-a putut manifesta surprinzător de energic. Din acest motiv, așa cum nota Mihail Sadoveanu, țara era "alcătuită din două neamuri bine deosebite, din orășeni și plugari", iar, dintre aceștia, nu-mai ultimii se caracterizau prin tăria menționată, căci orășenii, deși cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Atenei, înconjurat de admirația discipolilor și a femeilor frumoase, dar și de mefiența autorităților puse în gardă de puterea sa de fascinație asupra celor din jur, are ocazia să-și verifice validitatea teoriilor în viața reală. Într-un moment de cumpănă, moartea unui apropiat, adept al ideilor sale, declanșează un mecanism fatal : filosoful intră în conflict cu puternicii zilei, cei seduși cândva de farmecul său intelectual îl abandonează unul după altul și, în cele din urmă, eroul este silit să recunoască
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cuvântului "culoar". Astfel, când se evocă "trecătoarea Branului", s-ar putea înțelege doar strâmtoarea dintre Măgura și Dealul Cetății, cu stânca pe care a fost ridicat Castelul, după anul 1377, sau, eventual, punctul de graniță propriu zis de la Giuvala, la cumpăna apelor. Normal este să extindem aria noțiunii și să înțelegem trecătoarea drept un spațiu mai larg, ce implică tot complexul geografic, așa cum o face denumirea de culoar. În paginile ce urmează, voi înțelege prin trecătoarea Branului, tot drumul istoric, calea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Traian Moșoiu, devenit ilustrul general din primul război mondial. Dealtfel, zona denumită "gura strungii" sau mai oficial "vama strungii", întrucât pe acolo trecea granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi colți de piatră cu strunga oilor din orice obor. Pe această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
dată de Bongars privind paza hotarului este foarte importantă. Mai întâi aflăm că "linia" de demarcație se afla "la o leghe dincolo de Bran", adică la maximum 7500 metri spre sud-vest. Având în vedere vechiul drum, hotarul apare, cu aproximație, la cumpăna apelor, așa cum îl găsim până în 1916. Apoi, cele două schimburi parcurgeau zilnic, presupunem, călare, distanța Bran-Fundata, pe Drumul Carului, observând și traficul, mai ales cel comercial. Coborârea pe la Piatra Craiului este puțin forțată, extremitatea sudică a culmei Pietrei Craiului fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
găsim până în 1916. Apoi, cele două schimburi parcurgeau zilnic, presupunem, călare, distanța Bran-Fundata, pe Drumul Carului, observând și traficul, mai ales cel comercial. Coborârea pe la Piatra Craiului este puțin forțată, extremitatea sudică a culmei Pietrei Craiului fiind aproximativ pe linia cumpenei apelor, adică splendoarea masivului se află în zona unde drumul urcă de la Moeciu la Fundata. Expresia ar putea, totuși, să semnifice îndreptarea călătorului pe drumul Șirnei, pe la Rogoaze sau și mai aproape de Pietricica, flancul sudic al masivului, prin satul Ciocanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
urca și pe Dealul Frumos, cota cea mai înaltă, de unde trecătorul are imaginea panoramică a potcoavei Branului, a acestui imens amfiteatru natural de o frumusețe unică, care îți dă sentimentul că ești, într-adevăr, aproape de nori. El intersectează fosta frontieră, cumpăna apelor pe o șa mai lină, dar cu teren mai accidentat la coborâre. Trebuie recunoscut că tronsonul de coborâre al vechiului drum este acum dificil de parcurs, urmele lui fiind mai greu de distins în anumite părți și destul de evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
fi aparținut, din 1367, regelui Ungariei și fusese dată unui magistru, cu numele de Iacob, credem că trebuie să judecăm nu numai după acte, ci și după realități. Deși, se afirmă că Ungaria, sau, apoi, Austro-Ungaria stăpânea depresiunea Branului, până la cumpăna apelor, la trecătoare, la Giuvala, adică dincolo de Fundata și de Șirnea, niciodată în satele brănene nu s-a stabilit populație de origine maghiară sau germană. Din punct de vedere etnic, locuitorii Drumului Carului ca și ai celorlalte sate din interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
prin eroziunea ei regresivă, aproape toate râurile acestor regiuni care primitiv curgeau spre SE. Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre Est bazinul său, cumpăna apelor lui fiind astăzi în dreptul satului Arsura (Fălciuă, la abia 7 km. West de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a celei dintâi nefăcând decât să i răpească acestuia, prin captări succesive, din aval în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acest din urmă fapt, observăm însă că ne aflăm în fața unui exemplu din lupta pe care Prutul o duce cu Siretul, pentru lărgirea bazinului său. Avem aici, așadar, un caz mic, asemănător celor mari care se desfășoară pe linia de cumpănă a apelor dintre Siret și Prut, la Nord de Pașcani Notă: Material preluat din Extrasul Valea Lohanului, în „Revista geografică română”, An V, Fascicola III, 1942, Tipografia „Universul” S.A., București, 1943 ZONELE DE INFLUENȚĂ ECONOMICĂ ALE ORAȘULUI HUȘI Ion Gugiuman
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai repede decât instituțiile și actorii politici care au guvernat-o, dovedind o flexibilitate și capacitate de adaptare superioare. Drumul parcurs a fost, adesea, dificil și imprevizibil, punctat, uneori, de momente dramatice, când destinul tinerei democrații românești a fost în cumpănă. Evoluția sinuoasă a sistemului politic și constituțional românesc, în ultimii 20 de ani, nu a făcut decât să confirme limitele fundamentale ale fragilei democrații care s-a născut în decembrie 1989. Lipsite de o ancoră stabilă în sânul societății civile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Ascultă, Nicolae, de cât ai nevoie ca să începi anul școlar în mod acceptabil?" "De ce mă întrebi?" "Am o idee, spune, cât?" Învățătorul crezu că locotenentul voia să facă o colectă printre ofițeri ca să-l ajute și nu mai stătu în cumpănă. După o matură reflecție, lansă o cifră ceva mai mare decât strictele lui estimări, pentru a dispune de o marjă. Era nițel mai mult decât ce spărgea locotenentul cu colegii într-o seară. "Bine, o să mă ocup de asta." Mulțumesc
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
milă de ocupanți. Multe familii își plângeau morții, alții nu mai știau nimic dspre cei de pe front sau din prizonierat. Toate aceste traume sociale au renăscut acea solidaritate umană pe care românii știu mereu s-o descopere în momente de cumpănă. Necazurile care au copleșit majoritatea populației erau acum aidoma cu ale refugiaților de lângă ei. Omenia, înțelegerea, toleranța și spiritul de buni creștini au învins! Asupra familiilor de refugiați au fost întinse atunci mâini ocrotitoare, care în final au salvat zeci
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
paginile acestui volum. A urmat, apoi, o altă încercare teribilă care a lovit majoritatea populației și anume seceta prelungită din anii 1945-1947 și 1948, cu urmările acesteia foametea. Pentru familia mea (așa îmi amintesc), perioada 1946-1947 a fost ca o cumpănă între “a fi și a nu fi”. Exproprierea marilor moșieri, din martie 1945, când a început reforma agrară în România, l-a lăsat pe tata fără slujbă, iar apoi seceta cumplită și instalarea foametei a complicat și mai mult viața
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
mai sunt la mare cinste și nici nu dispun de condițiile necesare. Ceva îmi spune că nu trebuie să fim atât de categorici cu viitorul, însăși istoria a furnizat argumente înșelătoare privind viitorul artei. Sigur, arta literară este întrucâtva în cumpănă, cartea a intrat într-o competiție neloială, informația de pe site oferită rapid îi ia locul. Vom vedea ce se întâmplă în continuare. Culoarea și sunetul rămân însă eterne, cu cele mai mari șanse de durată. Totul e ca arta să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]