4,322 matches
- 
  
  cu propriii bani decât introverții. Totuși, aceste variabile sunt slabi predictori ai atitudinilor și comportamentelor față de bani. Rezultate similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și job; mai pesimiști În ceea ce privește viitorul țării și mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
 - 
  
  puterea de consum reprezintă aspecte importante pentru tinerii care au crescut Într-o societate a cardului de credit. Juliet Schor (1998) evidențiază o altă fațetă a corelației Între anxietate și comportamentul de cumpărare. Dacă Rubinstein dovedea că absența investiției În cumpărături corelează cu nivel crescut al anxietății, Schor aduce În atenție comportamenul de cumpărare ca formă de compensare a anxietății. Cei care manifestă nivel Înalt al stresului și anxietății cu privire la bani sunt mai predispuși la comportamente compulsive de cumpărare. Ei cumpără
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
 - 
  
  publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme În calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas Înainte În dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul exercitând o influență tot mai importantă asupra cumpărăturilor pe care le fac părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când Își pune la bătaie banii de buzunar, dar Îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți. Întrucât modelul autoritarist s-a descalificat, copilul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
 - 
  
  copilul de azi Își comunică preferințele, Își exprimă cererile și Își dă cu părerea În legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: În situația actuală, el alege, Își face cunoscute dorințele, Își dă avizul În problema cumpărăturilor, iar părinții țin cont de dorințele lui și-i transmit un stil de consum finalizat prin plăcere. Este vremea copilului hiperconsumator, personaj ascultat, cu drept de a alege el Însuși, dispunând de o părticică din puterea economică și controlând direct
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
 - 
  
  economică și controlând direct sau indirect o parte a cheltuielilor gospodăriei. Nu mai e vorba, ca În faza I, de eliminarea unor cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e conceput ca un instrument al plăcerii, al trezirii și al dezvoltării autonomiei copilului. Simultan, el ține, În ce-i privește pe părinți, de o logică experiențială, fiind, În mod esențial
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
 - 
  
  plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat-o vămenilor, și nici banii, adică cumpărătura, nici deschizătura n-au înturnat Mercășenilor înapoi” <footnote T. V. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului Mold., Ed. Academiei Române, București, 1915, p. 19. footnote>. Proprietarul de drept, adică mănăstirea Moldovița, și-a recuperat partea din moșia înstrăinată printr-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
 - 
  
  reproducea o poveste sau un basm îi aducea îmbunătățiri în sensul în care ar fi dorit ea să se desfășoare acțiunea ca să-și ajute eroii preferați. Cu mult înainte de ziua când Mălina urma să devină școlăriță am luat-o la cumpărături. I-am probat uniforma, i-am oferit libertatea de a-și alege culoarea și modelul ghiozdanului pe care l-a purtat în spate până acasă. După o listă afișată de școală, i-am procurat penarul și celelalte obiecte de trebuință
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
 - 
  
  uniforma, i-am oferit libertatea de a-și alege culoarea și modelul ghiozdanului pe care l-a purtat în spate până acasă. După o listă afișată de școală, i-am procurat penarul și celelalte obiecte de trebuință școlărească. Încântată de cumpărături, Mălina revenea deseori la obiectele respective, le admira și le așeza în fel și chip. Noi, cei din jurul ei o încurajam și continuam să o pregătim sufletește pentru școală, stimulându-i nerăbdarea și dorința de a dobândi statutul de elevă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
 - 
  
  reprezentat de constituentul Maria, presupoziția este "Maria și-a pierdut portofelul", iar setul de posibilități, paradigma din care este selectat acest constituent, este dedusă contextual sau cunoscută de către participanții la actul comunicării ("Maria și ceilalți prieteni care se aflau la cumpărături"). În procesul de decodificare a informației presupoziționale și de izolare a componentului în vederea operației de restricționare pe care o realizează elementul focal, pot apărea ambiguități, generând mai multe citiri (Brennan 2007: 8). Astfel, dacă setul de alternative este privit ca
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
 - 
  
  toate momentele zilei suntem cu ei (sau cea mai mare parte a timpului), le direcționăm activitățile și avem conversații variate. Discutăm cu ei când Îi ducem la culcare, când Îi trezim din somn, când le facem baie, la masă, la cumpărături, când Începem sau când terminăm o activitate Împreună . Aceste lucruri se petrec parcă de la sine dacă avem un copil fără deficiențe. Dacă vorbim Însă de un copil cu deficiențe de auz el va fi mai puțin expus la aceste situații
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
 - 
  
  existenți, astfel încât încărcătura cu stress să fie cât mai redusă în momentul când intră în scenă și mediul profesional. În acest sens, pot fi utilizate următoarele activități mai importante: - gestionarea riguroasă a timpului liber, prin întocmirea unor liste de activități, cumpărături, care dau mai multă siguranță în atingerea scopurilor urmărite. Ierarhizarea după importanța și urgența acestora este și mai benefică activității curente. - găsirea celor mai potrivite, la îndemână căi, pentru a rezista (a face față) influenței factorilor stresori externi. Sensul trebuie
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
 - 
  
  context-tip, Îi conferă acestuia o anumită identitate În raport cu celelalte contexte, identitate care explică atributul de predictibilitate În ce privește comportamentul verbal și non verbal al celor care interacționează. Putem astfel anticipa comportamentul cumpărătorului și al vânzătorului aflați În contextul-tip la cumpărături Într-un magazin privat; replicile și comportamentul lor non verbal se Înscriu Într-un set de comportamente posibile (tipice). În cazul actului de comunicare real care se desfășoară Într-un context al situației ocurență, În afara elementelor ce constituie configurația contextului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
 - 
  
  Înterpretul s-a raportat la realitate (ca entitate segmentată, structurată și dinamică). Ele au un caracter dinamic, În sensul că pot fi completate, adaptate modificărilor din spațiul cultural respectiv. Un frame (și schema aferentă lui) cum ar fi efectuarea de cumpărături În spațiul cultural românesc a suferit diverse modificări În decursul timpului; până În anii 1970-1980, un asemenea cadru cuprindea, cu aproximație,următoarele concepte cheie: cumpărător, vânzător, produs, tejghea, bani, sacoșă, care erau ordonate, În principiu, după următoarea schemă: 1) cumpărătorul intră
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
 - 
  
  Vânzătorul unui magazin de produse alimentare nu se așteaptă ca un cumpărător să inițieze conversația cu un enunț ca Aș dori o bibliotecă din lemn masiv și o oglindă rotundă pentru baie. Un funcționar aflat la punctul unde se verifică cumpărăturile și se confruntă cu factura nu are În modelul său de enunțuri predictibile produse de către cumpărător un enunț ca Primiți bonuri de masă? Primul enunț nu face parte din frame, cel de al doilea nu este propriu etapei În care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
 - 
  
  obișnuințelor/obiceiurilor este utila în activități de genul: spălatul pe dinți, toaleta zilnica, masa, activitățile educative etc. Pentru a preveni rutina inutila și în activitățile care în mod firesc sunt schimbătoare sau care nu depind de noi în totalitate (ex. cumpărăturile, plimbările, vizitele etc.), este indicat sa aducem regulat schimbări în schema de zi. Aceste schimbări trebuie însă anunțate, copilul trebuie pregătit pentru schimbarea care va interveni și aceasta trebuie făcuta pentru început în mod controlat deoarece modificarea neanunțata a orarului
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
 - 
  
  sunt înmormântați la Cavoul din Țibănești). Unele evenimente istorice locale își puneau amprenta în documente, precum faptul că Băseamul (vornic ) care apare stăpân în Țibănești în 1618 a fost întărit prin ispisoc pe "drepții lor robi, țigani din ipisocul de cumpărătură". Un alt aspect a fost surprinderea unor incursiuni ale tătarilor:" Stana, neavând copii, renunțase la dreptul ei de ocină în favoarea lui Ivașcu care o răscumparase de la Tătari”. Ultimul eveniment produs la 1469, indică faptul că problema incursiunilor străine la acel
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
 - 
  
  și Brașovenița care erau acoperite pe atunci cu păduri. Moșia acestui sat e parte răzeșească, iar parte a d-lui Iorgu Lupu”. Un alt aspect în evoluția vetrelor îl constituie apariția satului Răsboieni de la nord de Țibănești, prin act de cumpărătură în luna martie 1927, efectuat între Nicu Carp și locuitorii veniți din zona Valea Albă (Jud.Neamț). Aceste așezări rurale au avut și mai au la bază trei componente : vatra, populația și trupul de moșie (moșia). Între componentele menționate sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
 - 
  
  d-voastră despre ceea ce se întâmplă la școală? a. zilnic b. săptămânal c. rareori d. niciodată 2. În ce situație aveți o comunicare mai eficientă cu copilul d-voastră? a. la masă b. la televizor c. în oraș d. la cumpărături e. altele 3. Oferiți sprijin copilului dumneavoastră la efectuarea temelor? a. da b. nu c. uneori 4. Cu cine obișnuiți să vorbiți când copilul întâmpină dificultăți la școală ? a. cu dirigintele b. cu directorul c. cu consilierul școlar d. cu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
 - 
  
  comunici mai ușor ? a. cu tata b. cu mama c. frați /surori d. cu bunicii e. nu știu 4. De ce ? 5. În general când stai de vorbă cu părinții? a. la masă b. la televizor c. în oraș d. la cumpărături e. altele 6. În ce moment al zilei comunici mai bine cu părinții? a. dimineața b. la prânz c. seara d. nu știu 7. Cum reacționezi când părinții te cicălesc (îți fac morală) ? 8. Ce ai dori să se schimbe
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
 - 
  
  Acum am să îți spun eu ce trebuie făcut. Ascultă-mă cu atenție...” Ce facilitează atunci comunicarea? laudele, complimentele, politețea facilitează comunicarea pozitivă. Când aveți ceva de comunicat începeți prin a remarca ceva pozitiv. Mulțumiți copilului atunci când vă ajută (la cumpărături, curățenie, ia note mari); exprimarea deschisă a sentimentelor și dorințelor la persoana I, fără a ataca cealaltă persoană: Nu vom spune „Mă doare capul când tu faci atâta gălăgie” ci „Când vreau să mă odihnesc și este gălăgie mă doare
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
 - 
  
  toate momentele zilei suntem cu ei (sau cea mai mare parte a timpului), le direcționăm activitățile și avem conversații variate. Discutăm cu ei când îi ducem la culcare, când îi trezim din somn, când le facem baie, la masă, la cumpărături, când începem sau când terminăm o activitate împreună . Aceste lucruri se petrec parcă de la sine dacă avem un copil fără deficiențe. Dacă vorbim însă de un copil cu deficiențe de auz el va fi mai puțin expus la aceste situații
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
 - 
  
  altul, dar mai ales prin otrăvire. Refuza mâncarea, singur își prepara câte un pui, își fierbea și lapte. Nu se ducea în sat să se bărbierească, ci chema frizerul acasă. Alteori se ducea singur tocmai la târgul Podul Turcului pentru cumpărături deoarece acolo spera să nu-l cunoască nimeni. În oboseala lui, persoana cea mai apropiată era subalternul și colaboratorul său, doctorul C.I. Parhon, care avea să-i devină, în 1917, succesor la direcția Spitalului Socola. Reflectând grija pentru situația sănătății
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
 - 
  
  operă de artă, toate lucrurile sunt la fel de elocvente prin aparența lor vizuală. În Întoarcerea de la piață a lui Chardin (figura 110), bucătăreasa ocupă centrul ca vector principal, dar este înclinată față de verticală, în efortul de a susține sacoșa grea de cumpărături. Prin această înclinare, formele rotunde ale corpului ei sunt într o strânsă asociere cu volumele la fel de conturate ale oalei și pâinilor rotunde de pe masă. Greutatea mare a grupului din dreapta creează un accent excentric puternic, care servește drept temă abstractă a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
 - 
  
  această dată s-a acordat o atenție sporită unei inventarieri corecte. Revistele intrate după 1932 erau înregistrate pe fișe administrative, stampilate fiecare în parte. După completarea unității bibliografice revista este legată, înscrisă în inventar în funcție de proveniența (ale-depozit legal, ado-donație, acu cumpărătura), iar apoi catalogată. Revistele cotate după formate (X, Y, Z) sunt așezate în depozite”(<footnote POPESCU, Nicoleta; PAPUC, Liviu; TĂTĂRUCĂ, Radu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. BCU, Iași, 1989, p.53 footnote>) și cel al cărții... „Până în 1932, cărțile și
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
 - 
  
  un comunist înrăit, dar aveam încredere în sistem, îmi părea echilibrat. S.B.: Era realitatea în care, practic, v-ați născut. D.R.: Eu îmi aduc bine aminte perioada de până în 1980 când s-a trăit foarte bine. Mă trimitea mama după cumpărături și-mi aduc aminte că magazinele erau pline. După aceea, când a început să se plătească datoria externă și să se construiască Casa Poporului lucrurile s-au complicat. Aflând că s-au achitat datoriile eram convins că ne va fi
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]