6,546 matches
-
ținute de profesori și de elevi, marșuri la câmp, exerciții de gimnastică și concursuri de oină . Unele dintre cele mai bune conferințe ținute cu această ocazie au fost tipărite și distribuite În teritoriu În revistele de specialitate, prin consultarea lor dascălii fiind informați În legătură cu modul de abordare a unei astfel de activități . Legată de semnificația uriașă a zilei era și ideea construirii unor monumente istorice Închinate eroilor căzuți În războiul de independență, În acest sens, Înscriindu-se ridicarea primului edificiu comemorativ
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
moștenitor. După o scurtă pauză, În timpul căreia elevii se odihneau și luau masa, activitățile erau reluate, Într-un mod mai puțin formal, fie În curtea sau În incinta școlii, fie sub forma excursiilor organizate În Împrejurimi, În timpul cărora, sub coordonarea dascălului, copiii cântau și executau diferite jocuri copilărești: oina, drapaiul, baba-oarba, puia gaia, alergări de Întrecere, trânte, lupte cu brațele . Serbările școlare prilejuite de ziua națională constituiau, de foarte multe ori, ocazii de a face excursii la școlile satelor vecine, unde
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
foarte multe ori, ocazii de a face excursii la școlile satelor vecine, unde se legau prietenii Între elevi, totodată fiind inițiate, de către sătenii participanți, diverse discuții despre problemele lumii rurale . Întorși la școală și după o ultimă cuvântare rostită de dascăl, copiii erau trimiși acasă, iar după posibilitățile comunei școala rămânea iluminată. Existau cazuri când serbarea se rezuma doar la organizarea Te Deum-ului și ținerea unor cuvântări pe marginea importanței zilei, activitățile cu elevii nefiind organizate, fie din cauza vremii nefavorabile, fie
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
rezuma doar la organizarea Te Deum-ului și ținerea unor cuvântări pe marginea importanței zilei, activitățile cu elevii nefiind organizate, fie din cauza vremii nefavorabile, fie din cauza numărului redus al asistenței . Colaborarea Între Învățător și preot În organizarea serbărilor era foarte importantă, dascălii insistând În rapoartele trimise revizorilor școlari În legătură cu acest subiect, subliniind implicarea și dăruirea fețelor bisericești În oficierea slujbelor religioase și atragerea copiilor În recitalurile imnurilor religioase. De asemenea, erau semnalate destul de des cazuri În care autoritățile administrative lipseau, Învățătorii exprimându
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
administrative lipseau, Învățătorii exprimându-și mâhnirea neparticipării lor la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe ori, una extrem de profundă, după cum reiese din unele cuvântări susținute cu acest prilej. Iată de pildă, cum unul dintre dascălii vremii explica celor adunați caracterul de mare serbare națională a datei de 10 Mai: „Această zi este Învierea noastră națională și că este cel mai mare păcat pentru un Român să fie nepăsător, neluând parte la rugăciunile ce se Înalță
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
de membrii corpului didactic În toate colțurile țării se Înscriu În ampla activitate extrașcolară inițiată de Spiru Haret În scopul ridicării nivelului cultural și spiritual al lumii rurale. Marele merit al lui Spiru Haret este acela că a reușit, Împreună cu dascălii, să transforme această sărbătoare Într-o tradiție În Învățământul românesc, imprimând activităților de acest gen un accentuat caracter național. Instituționalizarea acestui tip de manifestare În școală și promovarea lui prin mijloacele specifice vremii - decizii și recomandări ministeriale, publicistică și presă
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
În școală și promovarea lui prin mijloacele specifice vremii - decizii și recomandări ministeriale, publicistică și presă - a determinat, totodată, crearea unei conștiințe civice și a unui discret cult al personalității suveranului prin școală, favorizat mai ales de implicarea metodică a dascălilor În organizarea serbărilor și de vârsta fragedă a elevilor. Dincolo de formalitățile oficiale ale unor astfel de manifestări și implicațiile rezultate din organizarea lor, aceste activități au reprezentat, Într-un mod aparte, o posibilitate de afirmare a unor cadre didactice și
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Scurtată pravoslavnică mărturisire a legii grecești neunite pentru treaba pruncilor celor neuniți. Împreună cu arhimandritul sârb de la Vârșeț, Földvari, transpune, după o ediție bilingvă (sârbă și germană), o lucrare de metodică a lui J. Felbiger, sub numele Cartea de mână a dascălilor, apărută la Viena în 1785. Cu scop didactic erau și două prelucrări, azi pierdute, Faptele lui Hercule (din 1817) și Viața lui Alexandru cel Mare (din 1825), traducere rezumativă după Quintus Curtius Rufus. Dar principala lucrare a lui S. de
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Pellico, Moartea lui Dante Alighieri, Craiova, 1911; Goethe, Herman și Dorothea, pref. trad., Sibiu, 1912. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un uitat: Mihail Strajanu, AO, 1934, 71-73; C. Ș. Făgețel, Mihail Strajanu, R, 1940, 9-11; Bucur, Istoriografia, 115-116; Ion Pătrașcu, Un dascăl ardelean în Oltenia: Mihail Străjan, „Studii vâlcene”, 1974; Dicț. lit. 1900, 818-819; Dicț. scriit. rom., IV, 412-413; Firan, Profiluri, II, 275-277. D. M.
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
puține și foarte târziu vor vedea lumina tiparului, printre acestea volumele de versuri Timișoara. 16-22 Décembre 1989. Souvenons-nous-en! (1999), Laus divae feminae (2000) și romanul Einari, ce e iubirea? (2003). Ca și în alte cazuri similare, figura cărturarului și a dascălului lasă în umbră literatura originală. SCRIERI: Timișoara. 16-22 Décembre 1989. Souvenons-nous-en!, Timișoara, 1999; Laus divae feminae, Timișoara, 2000; Einari, ce e iubirea?, Timișoara, 2003. Traduceri: Azorin, Doctor Death de la 3 la 5, Sibiu, 1938; Cântarea lui Roland, îngr. trad., Sibiu
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
cooperarea nu se produce spontan, fiind necesar un timp de ordinul lunilor pentru formarea deprinderilor de lucru; în timpul învățării prin cooperare, în clasă este o ,,forfotă”, sonorul fiind asemănător unui stup, iar folosirea acestor metode necesită un efort suplimentar din partea dascălului și a elevilor. Folosirea acestor metode de predare - învățare - evaluare pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor conduce la formarea unei motivații intrinseci, ce rămâne deziteratul tuturor dascălilor. Folosirea competiției, în acest sens, nu mai este metoda de elecție, în multe
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
fiind asemănător unui stup, iar folosirea acestor metode necesită un efort suplimentar din partea dascălului și a elevilor. Folosirea acestor metode de predare - învățare - evaluare pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor conduce la formarea unei motivații intrinseci, ce rămâne deziteratul tuturor dascălilor. Folosirea competiției, în acest sens, nu mai este metoda de elecție, în multe situații generând efectul invers și asigură un climat afectivpozitiv, care induce majorității elevilor rezultate mai bune. La finalul activităților moderne de predare - învățare - evaluare rezultatele școlare nu
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
ele înregistrează avantaje și dezavantaje, important fiind însă momentul ales pentru desfășurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizională și capacitatea de a alege ceea ce știe că se poate desfășura în propriul colectiv de elevi. Important este însă ca dascălul să fie acela care mereu va căuta soluții la problemele instructiv - educative ce apar. Metode de evaluare Masa cu așteptări - pe o foaie de hârtie de culori diferite, profesorul desenează un dosar, cerând elevului să-și noteze datele personale și
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
de aceea ar trebui să ne îndreptăm cu toții atenția asupra acestei consecințe a poluării. Protejarea planetei Pământ, casa noastră, a tuturor, este o problemă care trebuie să-i intereseze nu doar pe ecologiști, ci pe toată lumea, adulți și copii. Noi, dascălii, trebuie să punem un mare accent pe educația ecologică a celor mici, pentru a ne putea bucura împreună, pe timp îndelungat de albastrul curat al cerului, de limpezimea apelor, de florile câmpului și de frunzele verzi. Una dintre cele mai
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
promovăm o educație ecologică activă pentru toate categoriile de vârstă. Mediul este avuția noastră comună , așa încât de grija pe care i-o acordăm depinde sănătatea acestuia și implicit sănătatea noastră. Informația și educația îmbinate cu practica, reprezintă soluții ideale, la îndemâna dascălilor. Ridicarea nivelului de cultură ecologică care se impune să meargă în paralel cu educația ecologică constituie imperative majore ale libertății noastre și ale dreptului de a trăi într-un mediu sănătos. Trebuie formată convingerea fermă că nu putem trăi și
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
din zilele noastre, diversității culturilor și tendinței de globalizare a actualei generații. Ele nu le exclud pe cele clasice, tradiționale, dar am simțit cu toții cum dau sarea și piperul unei lecții, înviorând atmosfera, motivându-i pe elevi și umplând orgoliile dascălilor cu satisfacția lucrului eficient.
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
autorilor de normative literare - Traian Șelmaru, Mihail Novicov, N. Mihailov, Sergiu Fărcășan, Eugen Frunză, Mihu Dragomir, Vasile Nicorovici, Georgeta Horodinca, Teodor Vârgolici sau Geo Bogza - funcția fundamentală a actului artistic este nonficționalizarea, „redarea” realității în care țara pășise, sub tutela „dascălului” sovietic. Criteriul suprem de apreciere a valorii artistice va fi, așadar, ceea ce se invocă drept un maximum de veridicitate a faptelor prezentate. Este evidentă regresia tiparului estetic, deformarea, chiar confuzia flagrantă (de care sămănătorismul și poporanismul românesc se făcuseră în
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
Bistrița-Năsăud (1998). Unică în felul ei, reconstituire a valorilor bistrițene și năsăudene, în fapt o veritabilă enciclopedie, amplă monografie, ieșită de sub tipar în două decenii, este structurată pozitivist, propunându-și să reconstituie toate componentele culturii locale, de la personalități la modești dascăli și țărani fruntași, de la instituții, școli grănicerești, tipografii la reuniuni învățătorești și muzee, de la scriitori la condeieri, de la memoria istoriei la memoria prezentului, de la reviste cu impact cultural la efemere publicații școlare ș.a.m.d. Toate cele șapte volume cuprind
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
putea fi ignorată. Ea a pătruns însă în practica învățământului odată cu publicarea noilor planuri și programe pentru învățământul preuniversitar și cu introducerea teoriei curriculumului în tematica obligatorie de pregătire pentru definitivare și obținerea gradului didactic II de către institutori și profesori. Dascălii preuniversitari întâmpină mari dificultăți în înțelegerea acestui concept polisemantic, iar expresia este privită cu suspiciune și în lumea academică românească. Iată de ce considerăm necesară clarificarea și decriptarea tuturor sensurilor acestui barbarism științific, inevitabil și profitabil. Cuvântul latin curriculum este un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
existau. Un curriculum aflat în afara oricăror dubii era impus oricărui tip de școală. În palestra, cel mai important profesor nu era, cum s-ar putea crede, paidotribul, ci inflexibilul profesor de litere, grammatistes (grammatisthv/j), care a devenit, cu timpul, dascălul prin excelență, profesorul pur și simplu, didaskalos (didavskaloj). Desfășurarea procesului de învățământ în palestra era păzită strict. Solon formulase chiar o legislație pentru poliția de moravuri în școală 18. Legislația școlară a apărut foarte devreme. Mai târziu, Aristotel voia ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și conflicte. Școala lui Isocrate era una privată, cu plată, și maestrul s-a îmbogățit de pe urma ei. Akademia, în schimb, era gratuită și i-a adus lui Platon numai necazuri. În Gymnasionul lui Isocrate se formau, cu prioritate, oratori și dascăli de elocință. Aceștia se dedicau cetățenilor și cetății, apărând sau acuzând în diverse procese sau scriind și rostind discursuri funebre, encomioane, panegirice etc.; pentru toate acestea cereau răsplată, iar tarifele erau piperate. Maestrul însuși cerea o taxă de o mie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici un alt curriculum educațional nu a mai avut-o. Nu vom expune aici amănuntele desfășurării studiilor în trivium și quadrivium. Unele detalii sunt însă semnificative. Gramatica studiată la nivel secundar era altceva decât cea din învățământul primar. Chiar și titulatura dascălilor se schimba. Grammatistes (grammatisthvs = „institutorul” din școala primară) era înlocuit cu grammatikos (grammatikós = „literatul”), așadar cu un profesor de literatură, superior gramaticului; el preda elevilor pe Homer și făcea filologie înaltă prin exegeze și analize literare rafinate ale operelor clasice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
iar dialectica - de sophist (sofisthvs). Acești „profesori de specialitate” își împărțeau de regulă munca. Dar în perioada elenistă s-a întâmplat deseori ca paideutes să fie un erudit, capabil să predea toate cele trei discipline ale trivium-ului. Un asemenea „dascăl universal” a fost Aristodemus din Nisa care, în secolul I î.Hr., strălucea la marea Școală din Rhodos predând dimineața retorică sau sofistică și după-amiază gramatică. Alții, precum Dionysios Thrax, au preferat să aprofundeze și să inoveze o singură disciplină. Lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
metodei gramaticale” stabilite de Dionysios Thrax mai sunt folosite și astăzi în analiza filologică: diorthoza (diórqwsi" = „critica textelor”), anagnoza (avnavgwsi" = „lectura atentă a textului”), exegeza (evxhghsi" = „explicarea, interpretarea”) și judecata de valoare (krísi"). Exista ceva profund care unifica eforturile acestor dascăli - indiferent dacă erau erudiți sau specialiști: sensul comun, scopul unic urmărit. Acesta era moralitatea. Studiul gramatical căuta întotdeauna să degajeze valoarea morală a fiecărui text literar sau autor analizat. La fel procedau profesorii de retorică sau de sofistică (dialectică). Ceea ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vienna, precum Pantagothus. Existau școli și la Lyon. Una dintre ele, la care a predat retorul Viventiolos, a rezistat până în secolul al VI-lea. Este interesant că acest erudit se afla în dispută cu episcopul din Vienna pe probleme curriculare (dascălul îi reproșa lui Avitus că „trăsese cam lungă silaba mediană din politur și nu urmase exemplul lui Virgiliu” într-o anumită predică a episcopului; acesta din urmă, mâniat, îi replică „creștinește” că a făcut un barbarism și îl trimite să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]