10,827 matches
-
civilă gata să sancționeze greșelile din sectorul public. Din păcate, până acum, s-au făcut puține în această direcție: abia de curând s-au adoptat legea accesului la informațiile publice (Legea nr. 544/2002) sau cea a accesului la procesul decizional din instituțiile publice (Legea nr. 52/2003), iar eficiența în aplicarea lor este încă îndoielnică. Mai mult, lipsește o lege clară a conflictului de interese care să oprească, de exemplu, cazurile de nepotism. Inexistența unui sistem de reguli eficace în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
responsabilitate, fără a avea pretenția de a le epuiza: 1. Transparență a deciziilor privitoare la alocarea resurselor publice - societatea civilă, presa, comunitățile să poată interoga oricând modul în care sunt alocate resursele publice și chiar să poată interveni în procesul decizional, cel puțin ca factori consultativi. Introducerea licitațiilor electronice face parte din categoria de măsuri menite să limiteze arbitrarul birocrației în alocarea resurselor bugetare. 2. Întărirea mecanismelor de control asupra instituțiilor publice - mai puțină fraudă nu înseamnă mai multă poliție, ci
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al profesorilor; - cooperarea dintre elevi și profesori, dintre profesorii înșiși; - conducerea competentă a școlii de către persoane cu abilități de lider ce pot juca rolurile complexe pe care conducerea unei școli de calitate le solicită - furnizor de informații, facilitator al proceselor decizionale participative, coordonator, supraveghetor al proceselor de la nivelul claselor și consilier al profesorilor; - monitorizarea frecventă a rezultatelor elevilor, prin instrumente adecvate și la diverse niveluri (clasă, școală, inspectorat etc.); - timpul disponibil pentru învățare, oportunitățile pentru învățare și organizarea în livrarea educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cuvintelor-cheie care ghidează cercetarea. Pentru a înlocui o discuție deschisă a subiectului cercetării într-un cerc larg de specialiști, ceea ce ar fi de dorit, dar ar fi dificil de pus în practică, se poate opta pentru o abordare prin tehnici decizionale de grup, grupul fiind constituit din experții organizației. Definirea parametrilor de căutare înseamnă o delimitare a ariei de interes pe baza unor elemente tehnice asociate căutării sau a unor elemente dictate de tipul subiectului cercetării. Se recomandă clarificarea următoarelor elemente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
răspuns a firmei Jucarex, atât față de colectarea de informații care probează un interes pentru piața ei, cât și față de apariția unui nou-intrat în postura de concurent direct. Tabloul informațional obținut până la data-limită propusă va servi pentru a îmbunătăți raționalitatea procesului decizional. Unele informații pot fi utilizate în continuare pentru realizarea unui plan de afaceri sau pentru un studiu de fezabilitate. Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Generați o listă de subiecte de cercetare cu semnificație
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
calitate/preț pentru firma Ambalajex și, în consecință, consideră că, dată fiind structura concurențială în industrie, nu există motive de teamă pentru creșterea puterii furnizorului, ci speranțe pentru avantaje reciproce. Reacțiile altor stakeholder-i nu sunt de natură a influența procesul decizional strategic și de a împiedica achiziția. 4. Considerând că este posibil să existe și alte poziții contrare privind achiziția proiectată, s-ar putea estima modul de constituire și de acțiune a unei coaliții care să o împiedice. Coaliția antiachiziție ar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
există, plecând de la ideea că aprecierea elementelor interne se face prin prisma celor externe, urmând ca apoi acestea să fie considerate favorabile sau nu, în funcție de mediul intern și intențiile strategice ale decidenților. Modelul cantitativ este recomandat în cazul unui proces decizional de grup, specific marilor organizații. Subiectivismul etalonării se poate reduce utilizând tehnici de grup, dar trebuie avute în vedere jocurile de putere care se pot genera la nivelul grupului. Ambele abordări par clare și relativ simple, iar elementele de bază
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
manuale se concentrează asupra acestui element (în România există o motivație legată de bugetul în pagini al unei cărți și de limitarea acestui număr pentru a fi vandabilă cartea), dar, în practica managerială, este insuficient și periculos pentru un proces decizional care se dorește a avea caracteristici raționale. Chiar și instituții financiare serioase solicită de multe ori astfel de analize asociate unor planuri de afaceri sau studii de fezabilitate. În mod evident, solicitarea este „de formă”, fără a avea implicații în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
schimbare majoră); 3. alocarea resurselor și colectarea informațiilor strategice necesare; 4. crearea unui mediu favorabil analizei; 5. listarea elementelor pentru fiecare categorie a analizei; 6. evaluarea ideilor găsite prin raportare la obiectivele propuse; 7. integrarea rezultatelor obținute într-un proces decizional (planificare strategică). Lista de acțiuni relevă faptul că analiza propriu-zisă este o etapă intermediară într-un proces decizional, fiind precedată de fixarea unor obiective și succedată de alegerea unei variante strategice care să maximizeze probabilitatea de a atinge obiectivele preconizate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
elementelor pentru fiecare categorie a analizei; 6. evaluarea ideilor găsite prin raportare la obiectivele propuse; 7. integrarea rezultatelor obținute într-un proces decizional (planificare strategică). Lista de acțiuni relevă faptul că analiza propriu-zisă este o etapă intermediară într-un proces decizional, fiind precedată de fixarea unor obiective și succedată de alegerea unei variante strategice care să maximizeze probabilitatea de a atinge obiectivele preconizate. Abordarea tehnică va însemna analiza propriu-zisă și va fi centrată pe o variantă a modelului cantitativ sau a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Prin multiplicarea punctajului acordat cu ponderea desemnată, se obține un scor, iar suma scorurilor parțiale îl va genera pe cel final. Scorul pentru mediul intern și cel pentru mediul extern vor forma „coordonatele” firmei în spațiul strategiilor posibile. O abordare decizională de grup ar însemna ca listele, ponderile și punctajele să fie rezultatul unui proces de sinteză a părerilor experților din grup. Justificarea fiecărui element din listă, ca și a cuantificării acestora, reprezintă un proces de combinare a elementelor obiective rezultate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sumară, fără realizarea unei structuri-etalon riguroase. 3. Analiza elementelor nivelului invizibil ale profilului cultural inițial: se apreciază alte caracteristici ale culturii organizaționale, cum ar fi: • tendința spre schimbare; • modul de funcționare al organizației; • modul de inserție în mediul înconjurător; • modelele decizionale utilizate; • gradul de descentralizare. Apoi se încearcă identificarea unor tipologii de referință din literatura de specialitate. Înscrierea într-un model al unei tipologii date permite explicarea comportamentului organizației într-un context dat, similar cu cel al unei organizații pentru care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din punctul de vedere al limitelor conceptuale. O analiză a acestor instrumente arată că utilizarea este deosebit de dificilă și problematică, iar rezultatele sunt discutabile pentru numeroase familii de cazuri ale organizațiilor gestionate, de unde necesitatea unei prudențe în realizarea oricărei construcții decizionale bazate pe acestea. Conceptele proxime specifice managementului strategic asociate acestor tehnici sunt afacerea, unitatea strategică de afaceri, segmentarea strategică și industria (vezi capitolul 4, „Analiza mediului înconjurător concurențial”). Există însă și concepte adaptate din economie - de exemplu, economia de talie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
etc.) căreia îi aparțin industriile respective sau, eventual, pot fi fixate ca valori extreme doar cele ale industriilor ce sunt reprezentate în portofoliu. Ponderile fiecărui factor-cheie sau criteriu sunt determinate pe baze subiective și, din acest motiv, sunt recomandabile tehnicile decizionale de grup. Părerile experților externi elimină distorsiunile generate de implicarea în viața de zi cu zi a firmei studiate. Matricea Arthur D. Littletc "Matricea Arthur D. Little" Modelul propus de cabinetul de consultanță Arthur D. Little este mai complex, atât
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cerc cu aria proporțională cu ponderea cifrei sale de afaceri în cifra de afaceri a firmei. Nu sunt excluse nici alte tipuri de reprezentări considerate utile de analist, dar cele originale conferă o oarecare siguranță a orientării analizei. 6. Recomandări decizionale: pe baza imaginii de ansamblu realizată se deduce starea firmei, apoi se iau deciziile considerate necesare pentru transformarea în realitate a „pozițiilor” viitoare dorite și proiectate cu ajutorul matricei pentru unitățile strategice de afaceri ale firmei. Deciziile se concretizează într-o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este tripleta descriptorilor propusă de Aiken și Hage (1968): • centralizare; • formalizare; • complexitate. Centralizarea se referă la gradul de concentrare a dreptului de a lua decizii și de a evalua activitățile. Organizațiile cu un grad avansat de centralizare prezintă un proces decizional de tip rațional, deliberat, proactiv, iar limitările sale sunt generate de stilul cognitiv al managerilor. Formalizara arată măsura în care organizațiile utilizează reguli și proceduri de comportament. O formalizare mai accentuată a procesului decizional înseamnă standardizarea procesului și adoptarea unei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
avansat de centralizare prezintă un proces decizional de tip rațional, deliberat, proactiv, iar limitările sale sunt generate de stilul cognitiv al managerilor. Formalizara arată măsura în care organizațiile utilizează reguli și proceduri de comportament. O formalizare mai accentuată a procesului decizional înseamnă standardizarea procesului și adoptarea unei schimbări incrementale dominate de mijloace, adică de proceduri. Prin alegerea procedurilor, se fixează de facto și limitele lor de utilizare. Declanșarea procesului apare ca reacție la variația unor indicatori de stare ce sunt deja
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
semnale pot fi de natură calitativă și, în consecință, fac necesară o experiență de evaluare a decidentului strategic. Aceste semnale ar putea însemna manifestări organizaționale în una dintre următoarele forme (Child, 1984). 1. Decizia este de slabă calitate și procesul decizional e lent. 2. Răspunsul la modificările mediului înconjurător este lent, iar responsabilitatea monitorizării mediului e ambiguă. 3. Există conflicte excesive evidente, cu efecte nefaste asupra coordonării și colaborării în interiorul organizației. Se remarcă relativitatea aprecierilor - „slabă calitate”, „lent”, „ambiguu” - care vin
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firmele respective, le mulțumesc pentru înțelegerea cu care m-au sprijinit și pentru efortul lor. Îmi cer scuze dacă am omis pe cineva, iar dacă am făcut acest lucru, l-am făcut fără intenție. În final, se cuvin mulțumiri factorilor decizionali - președinți, directori generali sau executivi din managementul superior al firmelor, care și-au asumat acest angajament de a face vizibile firmele lor și de a explica sub această formă niște modele de succes. Prin aceasta ei le aduc un serviciu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca fiind ceva normal. Aceasta are o orientare comercială puternică, prin dominanța pozițiilor cu acest specific. Vârful structurii este reprezentat de Antonia Ceposu, pe poziția de președinte-director general. Ea gestionează interfața cea mai importantă a firmei și joacă un rol decizional decisiv. Cum mecanismul care asigură succesul firmei este asociat unor jocuri legate de diferențele de prețuri, rolul de manager al riscului este esențial, fiind asumat de doamna Ceposu. Ea este talonată în activitate la nivelul Metabras de un director general
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
face diferența (În loc de a exista pur și simplu), iar acest lucru constituie un factor determinant În poziția competitivă a unei companii. Cunoașterea ajută la acuratețea luării deciziilor În măsura În care niciun alt factor nu poate contribui mai mult la construirea unui arbore decizional robust. Soluțiile oferite de Managementul Cunoașterii sunt capabile să sprijine efectiv colaborarea Între participanți și Împărtășirea cunoștințelor, facilitând luarea unor decizii mai bune, mai rapide și mai eficiente. Se impune folosirea intensivă a cunoașterii, În detrimentul folosirii extensive a capitalului. Tendința
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Fifth Discipline: The Art and Practice of the Learning Organization, First Edition, ISBN 0-385-26095-4, Published by Doubleday a division of Bantam Doubleday Dell Publishing Group, Inc. 1540, Broadway, New York, 272-273. footnote> Această abordare Își propune să vină În Întâmpinarea factorilor decizionali pe linia absorbției fondurilor europene și să creeze un instrument redutabil de fluidizare a Împărtășirii cunoașterii În cadrul instituțiilor implicate. Accesarea fondurilor europene se dovedește o nucă tare, iar luările de poziție de până acum nu au făcut decât să pigmenteze
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dorește reducerea incertitudinii, poate folosi o contopire de metodologii specifice - simularea Monte Carlo, analiza cost-beneficiu etc. - pentru a fi capabil să faciliteze luarea deciziei. Prin acest raționament, un debutant care este pus În fața luării unei decizii și folosește același arbore decizional poate face o evaluare de risc cu același nivel de acuratețe ca și expertul, deși acesta a parcurs o perioadă mai Îndelungată până la elaborarea schemei finale de evaluare. Aici, o mare interferență o are principiul de evitare a reinventării roții
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
acest instrument În strategia Ministerului Fondurilor Europene, dezvoltarea analitică a programului va veni ca o consecință. Tocmai avantajul dezvoltării programului În realitatea curentă a gestionării fondurilor europene În Țara noastră determină și principala limitare a lui, atâta timp cât depinde de factorul decizional al executivului. Cu toate acestea, dezvoltarea lui teoretică este un plus pentru stadiul actual al cunoașterii În domeniu și este o posibilă abordare pentru noul ciclu financiar multianual 2014-2020. Capitolul 4 Analiza impactului introducerii Managementului Cunoașterii În rețeaua instituționalizată de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și procesului cristalizării profesionale a cadrului didactic, stabilizării propriei identități vocaționale. Nu este lipsit de importanță faptul că profesia didactică presupune, din start, anumite abilități și competențe. Discutarea acestora din perspectivă praxiologică o plasează în rândul activităților caracterizate prin promptitudine decizională în timp real, pe probleme vag definite. De aici nevoia de a putea și a ști să lucrezi în condiții de relativă incertitudine (ce a motivat o reacție sau alta a clasei? Ce și cât au înțeles elevii din mesajul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]