5,794 matches
-
să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în tablouri amănunțite, sclipitor arheologice, vrednice de un Th. Gautier și pe care un parnasian le-ar fi aprobat din toată inima, dovadă această viziune exotică: Sub șase stâlpi granitici și-un roșu văl de lână Pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Scatiu. În război interesează mai ales la început cu strângerea tuturor eroilor, cu dibuirea sentimentelor, cu sentimentalismul frivol, monden, care vine puțin și de la Tolstoi, întrucît avem de-a face cu o societate de oameni bogați, cu profesii mai mult decorative, plictisiți, cultivați, manierați, înșelîndu-se cordial și intrând în dramă cu ținută distinsă. În Îndreptări, latura cea mai nimerită este studierea acelui fel de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel într-o scândură uscată...) Și sus, prin crengile de nuc, se rătăcea În fiecare sară altă stea. CLAUDIA MILLIAN, ALFRED MOȘOIU Poezia Claudei Millian se caracterizează printr-o viziune decorativă a lumii, fastuoasă, exotică, desfășurare vitalistă de tapete și mătăsuri cu figuri de o mare imaginație a coloritului. Alfred Moșoiu (1890-1932) face elogiul florilor în spirit simbolist, însă anemic. O singură dată are un accent delicat: ..Un clopot bate-n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la contract de cercetare științifică nr.515/1994. 213 76. KATASAONOV, V., CERFAS, N., Prezentul și viitorul pisciculturii în heleșteie, în Ungaria. Moscova 1976. 77. KATASONOV, V. Ya. (1973). A study of pigmentation in hybrids between the common and the decorative Japanese carp. I. A study of the dominant pigmentation types. Genetika (Moscow) 9: 59-69 (RE). 78. KATASONOV, V. Ya. (1974). The use of Japanese decorative carps for the development of genetically labelled carp stocks. Trudy VNIIPRCH (Moscow) 23: 10-19 (RE
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
KATASONOV, V. Ya. (1973). A study of pigmentation in hybrids between the common and the decorative Japanese carp. I. A study of the dominant pigmentation types. Genetika (Moscow) 9: 59-69 (RE). 78. KATASONOV, V. Ya. (1974). The use of Japanese decorative carps for the development of genetically labelled carp stocks. Trudy VNIIPRCH (Moscow) 23: 10-19 (RE). KATASONOV, V. Ya. (1976). The lethal action of the gene of light pigmentation in the common carp Cyprinus carpio L. Genetika (Moscow) 12: 152 161
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două mari categorii: cele în care nu se intervine în masa lemnoasă, ci se obțin forme și chiar elemente decorative, cum ar fi încovoierea, împletirea sau înfășurarea; cele caracterizate prin intervenția directă în masa lemnoasă. Specialistul în arta populară, Tancred Bănățeanu (2), afirmă: Sculptura, modelarea volumelor este specifică detaliilor arhitecturale: stâlpi de casă (deregi), de poartă, mici obiecte de uz
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte decorative și vestimentare” diverse „zile ale satelor” în comunele din județ, etc., dar și Concursul Național „Floare de colț”, toate acțiuni care implică, într-o anumită măsură, și copii dizabili, în calitatea lor de membri ai comunității sociale, în sens larg
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
terapia psihomotrică și abilitatea manuală sunt atestate prin diversele participări ale copilului la concursuri și expoziții, participări concretizate prin diplome și certificate.” (de exemplu Diploma specială la „Sărbătoarea Toamnei”, oferită de Primăria Municipiului Bârlad, Premiul I la Concursul Județean „Obiecte decorative și vestimentare”, secțiunea „Artă decorativă”, Diploma secțiunii „Talent special” la Concursul Național „Floare de colț”). Și alți copiii cu dizabilități (severe, dar nu numai) din județul Vaslui s-au făcut cunoscuți la Concursul Național „Floare de colț”, dedicat tuturor minorilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sunt atestate prin diversele participări ale copilului la concursuri și expoziții, participări concretizate prin diplome și certificate.” (de exemplu Diploma specială la „Sărbătoarea Toamnei”, oferită de Primăria Municipiului Bârlad, Premiul I la Concursul Județean „Obiecte decorative și vestimentare”, secțiunea „Artă decorativă”, Diploma secțiunii „Talent special” la Concursul Național „Floare de colț”). Și alți copiii cu dizabilități (severe, dar nu numai) din județul Vaslui s-au făcut cunoscuți la Concursul Național „Floare de colț”, dedicat tuturor minorilor (cu vârste cuprinse între 14
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
informațiile au fost achiziționate de copii. Astăzi am ajuns, împreună cu ei, să organizăm expoziții, să “ținem” prima pagină a ziarelor (“Copiii cu handicap, creatori de artă”), să participăm la târguri alături de meșterii populariă. în cadrul terapiei de abilitare manuală confecționăm obiecte decorative, panouri decorative în tehnica macramé, colaje, măști, felicitări pentru diverse ocazii, jucării etc. Activitatea le face plăcere copiilor/tinerilor cu care lucrez și se încadrează în grupa activităților lucrative promovate cu succes în programul de abilitare/reabilitare a copiilor/tinerilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fost achiziționate de copii. Astăzi am ajuns, împreună cu ei, să organizăm expoziții, să “ținem” prima pagină a ziarelor (“Copiii cu handicap, creatori de artă”), să participăm la târguri alături de meșterii populariă. în cadrul terapiei de abilitare manuală confecționăm obiecte decorative, panouri decorative în tehnica macramé, colaje, măști, felicitări pentru diverse ocazii, jucării etc. Activitatea le face plăcere copiilor/tinerilor cu care lucrez și se încadrează în grupa activităților lucrative promovate cu succes în programul de abilitare/reabilitare a copiilor/tinerilor cu deficiență
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
viață cotidiană. Deși activitățile lucrative desfășurate în cadrul terapiei psihomotrice și abilitării manuale au un grad ridicat de complexitate și se desfășoară pe parcursul a mai multor etape de lucru, în final copiii percep utilitatea și calitatea produsului final. Copiii realizează obiecte decorative prin înnodarea manuală a firelor, într-o anumită ordine, pentru a forma un model. La acest tip de activități sunt solicitate răbdarea, atenția, memoria, gândirea, îndemânarea. Procesul de abilitare manuală a deficienților mintali presupune o muncă laborioasă, dar și timp
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
civil) civic (din punct de vedere profesional, moral și civic) civil (din punct de vedere civic și civil) climatic clinic comercial comportamental compozițional compozițional (din punct de vedere compozițional și al condimentării) computațional constituțional contabil creativ creștin culinar cultural declarativ decorativ democratic demografic dimensional dinamic (din punct de vedere tehnologic, cât și dinamic) doctrinar dogmatic dramatic eclezial (din punct de vedere teologic și eclezial) ecologic economic economic (din punct de vedere din punct de vedere economic și al mediului) economic (din
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și politic. Care este rezultatul a toate acestea? Singura analiză, și mai întâi descrierea cea mai imparțială cu putință așa cum Aron încearcă să o facă în acest curs, este în măsură să-l precizeze. Menționarea lui Aristotel aici nu este decorativă. Facem referință astfel la o știință politică și socială care nu respinge ci reclamă judecăți de valoare. Judecăți care nu intervin decât după ce părțile au fost ascultate, am spus-o deja, judecățile făcute cu sobrietate și într-un spirit de
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
atenția profesorului D. Gusti, conducătorul școlii sociologice din București. Cu școala lui Gusti satul românesc este cercetat în mod judicios, pe baza unei analize concrete și complexe, urmărindu-se pe lângă aspectele economico-sociale, port, obiceiuri și viață artistică: arhitectură, sculptură, artă decorativă, literatură populară, viață muzicală. Este momentul când elevi ai lui D. Gusti elaborează interesante lucrări de sociologie rurală, în timp ce contribuțiile din domeniul cercetării folclorului se diversifică, prin lucrările unor specialiști ca D. Caracostea (balada), G. Breazul (poezia de ritual), Ovidiu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
cea egipteană la cea romană, apoi despre cele creștină, bizantină, gotică, musulmană ș.a. Renașterea este urmărită în Italia, Franța, Spania, Portugalia, Germania, Anglia, Țările de Jos, iar arta secolului al XIX-lea este descrisă pe ramuri - arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative -, pe curente și pe țări. Arta din România face obiectul doar a două capitole, dar în acest domeniu T. are o contribuție remarcabilă prin multe alte lucrări: Bizanțul și influențele lui asupra țării noastre (1914), Îndrumări culturale (1927, o culegere
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
după nevoile partiturii sale”, „așa cum se întâmplă cu personajele cărora Cézanne le strâmba anapoda brațul ca să echilibreze ansamblul, cărora Parmigianino le lungește peste măsură gaturile ca să le onduleze liniile, cărora Klimt le schilodește membrele ca să le integreze într-o figură decorativă”. Rezultă un roman „naiv”, naivitate însemnând melanj al destinelor după legile hazardului, în care și autorul, si eroii săi sunt „bile într-un joc de biliard”. Principiul de articulare încalcă cronologia verosimilității, frânturile de viață din epoci diferite fiind expuse
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
registru mult mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul este simplu și în aparență nevinovat: locuitorii din comuna Hors comandă unui „Atelier de pietrărie și obiecte decorative” o sperietoare. Construind un spațiu suprarealist, T. realizează în parabola textului o reflectare politică transparentă a epocii contemporane. Ar fi vorba despre un univers „artistic și eficient” perfect, aflat în permanent progres. Omul este lipsit de identitate - până și personajul
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
Worth, e încețoșat. Individul, în general, pare să aibă o existență certă numai „în acte”: nea Visu, Cleante, Speranță, nea Mutulete, Nelu Colonelu sunt personaje lipsite de o structură proprie, figurând doar ca angajați ai „Atelierului de pietrărie și obiecte decorative”. Depersonalizarea, alunecarea permanentă spre ipotetic, imposibilitatea de a se defini pe sine și de a-i defini pe ceilalți sunt caracteristici ale „sperietorii”. Făcută din lut, cu un cap de oglinzi strălucitoare, ea nu trebuie să gonească, ci să atragă
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
lui V. Voiculescu, cel care „a dat povestirii românești o altă vârstă literară”. În considerațiile făcute pe marginea Crailor de Curtea-Veche, Mateiu I. Caragiale i se înfățișează drept „cel mai bizar scriitor român”, caracterizat de „imaginația somptuoasă, gustul pentru bogăția decorativă, viziunea decadenței mărețe”. În afară de A. I. Odobescu, S. consacră în volumul Clasicii noștri un amplu studiu lui Ion Creangă. Cele mai multe idei de aici vor fi reluate în micromonografia editată postum, în 1971. Deși combătuse biografismul chiar și în studiul din Clasicii
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
care îl însoțește. Textul poetic prezintă vădite înrâuriri ale cântecului liric, ale strigăturii și descântecului, fiind posterior pantomimei. Masca propriu-zisă, construită din lemn, cu maxilarul inferior mobil, inițial stilizată, se transformă dintr-un element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței etc. Acest obicei a exercitat o puternică influență asupra tuturor jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc.
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
că au documente doveditoare ale acestei Înrudiri. 67 Maria Mihăescu a lucrat și În acest gen de artă. 562 Gavrilescu 68 (...), o draperie cu motive de vânătoare pentru o cameră cu obiecte de vânătoare. Am lucrat și În ceramică pictată decorativ, fie lucrate arse În foc, smălțuite la olar sau numai aplicat emailul În compoziție. Poate la D-na Tomovici din Fălticeni, s ar mai găsi câteva bucăți. Dumneaei locuia lângă biserica catolică. Îmi cumpărase multe vase de flori (cache pots
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]