4,789 matches
-
două, diferențele geografice inefabilul, profilul feminin variația, sonde, Dărmănești regimul navei de habitat depresionare, cu rîul Dofteana tîrg și parcarea peste linii pustii, soarele palid, case pe pămînt, doar ne-am invadat propria viață și propria locuire, stadiu clasic și definitoriu al dezechilibrului filogenetic! împrejurarea că încăpem în ele pune capac la toate, oală a lui Papin, halta Valea Uzului trup nou al bisericii, netezimea de pereți etanși cu biserica nepecetluită bine de om, umplută de aluviunile lui, țepi de sonde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noul val islamic și pînă la grija manifestată de Papă de a-și lărgi sfera de acțiune. Altele au un caracter psihologic: de pildă, gustul pentru aventură și război, dorința de a cuceri, dincolo de mare, prestigiu și avere, toate trăsături definitorii ale unei clase de cavaleri constrînse în Occident de cler să respecte noile instituții ale păcii. În sfirșit, chiar dacă nu sînt considerate ca determinante în procesul inițial, mai e vorba de preocupările economice care sfîrșesc prin a juca un rol
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sus (circa 1645-1646) (fol. 118) Ilustrisime și Reverendisime Domn, Am aflat că vi s-a prezentat Domniei Voastre Ilustrisime un memoriu împotriva posesiunii juridice a preoților Conventuali, slujitorii dvs. preaumili ai conventului din Târgoviște, din Valahia, de către Pr. custode și definitorii Bulgariei Observante: fiindu-vă prezentate anumite lucruri false, vă răspundem cu toată umilința: 1) Mărturiei pe care o dau cei din Târgoviște, vă putem spune că nu au nimic împotriva posesiunii juridice a preoților Conventuali, pentru că spun că au fost
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
o masă amorfă. Sistemele de periodizare a trecutului sunt cele care îi conferă conștiinței istorice eșafodajul de care are nevoie pentru a reuși să dea sens trecutului. Ca mijloace de structurare a timpului istoric, sistemele de periodizare punctează momentele cheie, definitorii, a căror contribuție este decisivă la evoluția în decursul timpului a colectivității sociale. Introducând rupturi în continuitatea timpului istoric prin care sunt create "insule [omogene] de semnificație" istorică (Zerubavel, 1998, p. 318), periodizarea constituie scheletul structural al meta-narațiunii istorice înăuntrul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și anti-status quo, cartea nu a circulat în sistemul de învățământ public organizat de autoritățile statale ca lucrare școlară. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare, cartea școlară definitorie pentru educația românească a secolului al XIX-lea, de-a lungul căruia a fost reeditată succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei poporului român sunt plasate în trecutul Romei, respectiv a Bizanțului, fapt ce semnifică fără niciun dubiu hermeneutic latinitatea bizantină a poporului român. Fixând cele două centre de greutate ale istoriei românilor în Roma și Constantinopol, Laurian a realizat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
directă a Imperiilor romane. Într-o formă mult mai elaborată, N. Iorga (1972) [1935] va susține teza "bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române sunt moștenitoarele de jure și de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i) moștenirea intelectuală elenică; ii) dreptul roman; iii) religia ortodoxă; și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru națiunea română. După cum se va vedea în capitolul următor, tema dinastică va fi prelucrată ca pilon central al memoriei naționale românești doar în epoca "întregirii neamului" al cărui arhitect politic a fost succesorul lui Carol, nepotul său Ferdinand I.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei lucrări. Ne vom mărgini la a urmări scopul mult mai modest de a extrage coordonatele definitorii ale avangardei reflecției ideologice interbelice. Lucrarea de referință în bibliografia politico-culturală a interbelicului rămâne Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1996) semnată de Z. Ornea. Volumul reușește să creeze o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
II-lea și-a exprimat în 1992 regretele în numele Bisericii Catolice față de tratamentul inchizitorial la care a fost supus Galileo Galilei, prin care a deschis lungul șir al regretelor formale pe care avea să le exprime pe durata pontificatului său. Definitorii pentru "paradigma politicilor regretului" rămân însă părerile de rău exprimate oficial de statele naționale. Tony Blair, în calitate de prim-ministru al Marii Britanii, a recunoscut vinovăția autorităților britanice în Marea Foamete Irlandeză cu ocazia comemorării a 150 de ani a teribilului eveniment
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acest discurs covârșitor ontologic, dar neadecvat dominației judicativului constitutiv este surprins, de interpreții săi, prin sintagma "stilul aporetic platonician". De asemenea, în același stil aporetic, Unul, adică ceva ce poate fi gândit așa cum gândim "ființa veșnică", nu primește o caracterizare definitorie (cum va primi la Aristotel), pentru că judicativul nu este încă "norma" ce va ocupa, de fapt, întregul spațiu al logicului, apoi și al ontologicului etc. Stilul aporetic al lui Platon, formulă ce exprimă eșecul oricărei descrieri, explicări, a ființei, insuficiența
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Această aplecare spre cinstirea celor care au dat valoare perenă, de neprețuit, școlii ieșene de biologie, spre menținerea mereu trează oamenilor mari ai facultății și în general a cetății de cultură a Iașului, a fost, este și rămâne o linie definitorie în acțiunile și cele scrise de profesorul Gheorghe MUSTAȚĂ. Puțini oameni aplecați spre cercetarea științifică au capabilități de a-și depăși domeniul strict în care robotesc, de a-și construi o solidă cultură generală în segmentul profesional căruia îi aparțin
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la kilometrul 101, pe șoseaua ce duce la Cairo. * * * Al doilea episod norvegian are un caracter diferit, nu de anecdotă. Lui Sir Henry Wotton, ambasador englez în serviciul Regelui James I (în secolul al XVII-lea), i se atribuie fraza definitorie care a devenit cu timpul monedă curentă, conform căreia "un ambasador este un om cinstit trimis să mintă în străinătate spre beneficiul țării sale". Fiind invitat la Curtea de la Augsburg, el înscrisese această frază în cartea de oaspeți la o
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
am obținut, prima dată în istorie, ca verbul ebraic să răsune la tribuna Națiunilor Unite. Drept consecință, am obținut ca, în grădina în curs de amenajare în spațiul oferit de UNESCO sculptorului Dany Caravan și dedicată ideii de toleranță, fraza definitorie încrustată pe obeliscul din centrul grădinii să comunice mesajul creației artistice în șase, și nu numai în cinci limbi (cuprinzând și limba ebraică). Directorul general al UNESCO mă rugase să recomand un restaurant respectabil și convenabil pentru organizarea banchetului în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
hrană, adăpost, leacuri, frumusețe, poezie, supraviețuirea chiar. Anume, monocotiledonatele. Și astfel, „rețeta“ de astăzi devine una pentru recunoștință. Cum le putem recunoaște? După frunzele cu nervațiunea paralelă, neramificată. Ele ne oferă hrana: grâul, orezul, porumbul, adică principalele plante de cultură, definitorii pentru tot atâtea civilizații; dar și secara și orzul, adică vodka și berea; ovăzul - hrana unuia dintre cei dintâi prieteni patrupezi ai noștri, dar și bună parte din izlazul altor prieteni necuvântători, adică iarba; meiul care ne-a susținut și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pieri, ci doar vom deveni alții - nu va mai fi substanță, ci doar energie și informație, guvernate de ceva nou, pe care eu, acela care „văd albastru“, nu-l pot percepe. Dar va fi o nouă trinitate. Deci, ce e definitoriu pentru lumea noastră? Sufletul. Să-l analizăm, scrutândune astfel viitorul... Și acum să mai caut câteva mici noduri pe sfoara noastră. Căci, În tatonarea ei, Natura a Îmbrăcat evoluția În mulțime de forme care, rând pe rând, au deținut hegemonia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fel de fel de mașini, dar nici un motor; mecanica reușise doar completarea forței animale cu vântul și apa. Fizica, evaporarea apei În cazan, a dominat apoi, recompensând cu locomotive și vapoare, dar ascunzând chimia În focar... Care avea să devină definitorie În acest secol, dar prin Îngrășăminte, pesticide, polimeri și medicamente. Cedând Însă În fața biologiei care aducea pentru Început penicilina, ca o fereastră deschisă spre biotehnologie. Dar, dacă până aici o mașinărie putea rezolva o problemă chiar secole, de acum uzăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e prețul plătit de lumea noastră materială care se degradează ascultând de o lege imuabilă: creșterea entropiei. Iar acea esență captă un rol evolutiv, construind o lume a viitorului, În care nu substanța, degradată zi de zi, Îi va fi definitorie, ci informația, suma complexă a multor suflețele. Dacă ați perceput vorbele mele ca pe un arid raport științific, nu mă supăr. Pot spune că am vrut-o chiar. Dar culoare, gazetărească, tot veți obține. De la ceilalți contributori ai acestei ediții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Începându mi lexiconul. De altfel, litera a este cea mai bogat reprezentată. M’am gândit la articol, căci suma lor e un lexicon; m’am gândit și la arvună, căci asta e prima ieșire În eter; a prevalat prudența, Însușirea definitorie a unei ființe hăituite ca mine, Lucifer. Să-mi croiesc deci o armură. La urma-urmei, ați făcut și voi asta, ba chiar și Natura. Nu știu nici eu de unde ați aflat că cel mai important e capul; dar priviți desenele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai negentropice. Iar faptul poate fi pus În legătură cu o ipotetică bogăție În negentropie a nordului. Așa și este: Uscatul e mult mai bine reprezentat În nord decât În sud. Adică Înălțimile, ordinea și diversitatea deci, În antiteză cu platitudinea apei definitorii pentru sud, adică a entropiei. À propos: chiar polul nord e țuguiat, iar cel sud scobit, chiar dacă pe distanța a câțiva zeci de metri, revelând negentropia unei Înălțimi În raport cu entropia vreunei zănoage, pe care procesul spontan de roadere a negentropiei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fire, prin care femeia să nu poată fi tentată decât de argumente de ordin social, nicidecum biologic. Chiar și cu astfel de fundamente - câte altele Încă... care par s’o demonetizeze - sunt convins că iubirea și nu altceva ne este definitorie. „Perpetuum duminical“, 14 februarie 1999, ora 17,20 12. A cotrobăi Sunt un fericit: mi-au făcut leafa de nici mai mult, nici mai puțin de 3,2 milioane! Dar să vedem, căci „tot pățitu-i priceput“, mai precis „cine s
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
45 18. Locuri Încă și acum, când Întocmesc „raportul“, mă ard urechile, acoperite ieri de căști, trei ore, adică atâta cât a durat rolul de corealizator, alături de eternul Aurel Brumă și distinsul Nicu Gavriluță, alt invitat. Tema? Există o relație definitorie a omului cu locul nașterii lui; există, În acest context, vreun loc privilegiat per se, poate dublat de un genius locus? Întrebări principale, la care se adaugă cele rezultate din dezvoltarea temei - căci asta a fost emisiunea, o dezvoltare/construcție
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca un fel de garnitură la fripturică. Tot pentru vitaminele de care duce mare lipsă. Doar că nu din oricare, ci așa numitele monocotiledonate, cele mai evoluate plante. Plăcerea ei cea mai mare e papirusul, și nu pentru că ar fi definitoriu pentru primul ei domiciliu, Egiptul. Vă las În suspans. Aici, În Europa, ne mulțumim cu iarbă ori cu grâu Încolțit. Iar eu, personal, ronțăi cu plăcere asparagusul lui Cristi; l’am „chelit“ de tot. Ciuliți urechile. Mă bat peste botic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]