9,342 matches
-
de educație ale insulei, este ales arhiepiscop al bisericii Ciprului, calitate în care timp de 11 ani a fost unul dintre liderii luptei pentru independența Ciprului. La 9 iulie 1921, când turcii au executat în piața din Nicosia pe toți demnitarii bisericii ortodoxe cipriote, Kyprianos, deși știa ce se va întâmpla, a stat alături de colegii săi, murind pentru idealul național al ciprioților. În secolul al XIX-lea, unele mari evenimente cu caracter antiotoman din istoria noastră au importanță și pentru istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
care mi-a comunicat disponibilitatea unchiului său mă primi în vizită de prezentare, în calitatea sa de guvernator al Băncii Centrale a Ciprului. A doua zi, la orele zece dimineața eram în cabinetul celui mai bun finanțist din Cipru, al demnitarului care reușea să controleze matematic valoarea lirei cipriote. Domnule ambasador, îmi face o deosebită onoare vizita celui mai înalt reprezentant al țării care l-a format pe nepotul meu. Cunosc dificultățile prin care trece România și cred că acesta ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Vassiliou cu soția, președintele Camerei Reprezentanților, Alexis Galanos, cu soția, toți cei 12 miniștri cu soțiile, marea majoritate a deputaților, șefii misiunilor diplomatice din Nicosia și un mare număr de invitați din statele cele mai apropiate Ciprului. Nu lipseau, firește, demnitari din toate statele membre ale Uniunii Europene și din multe țări din grupul statelor nealiniate. Din ultimele luni ale anului 1990, îmi mai aduc aminte de două activități care amenințau să capete un caracter de permanență pentru ambasada noastră în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
este imperiul britanic. Primul colaborator mă anunță discret că sosește președintele. M-am scuzat și i-am întâmpinat pe George și Andrula Vassiliou. Convorbirile șefului misiunii și ale soției sale cu familia Vassiliou s-au desfășurat, mulțumită atitudinii celor doi demnitari ciprioți, într-o atmosferă pe deplin prietenească. Timp de peste o oră, am trecut în revistă și am conversat cu aproape toți invitații, folosind prilejul pentru rememorarea tradiției relațiilor bilaterale româno-cipriote, pentru reconfirmarea aprecierilor față România, țara unde s-au format
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Franței, Italiei, SUA și Marii Britanii au constituit pentru mine un fel de recunoaștere că țara noastră devenise un stat demn, un interlocutor valabil, în Europa și, poate, nu numai. Am informat conducerea Ministerului Afacerilor Externe despre activitatea protocolară, despre participarea demnitarilor ciprioți și a ambasadorilor, despre convorbirile avute cu înalții oaspeți. Trebuie să recunosc că această recepție a fost percepută ca un eveniment de seamă în raporturile noastre cu gazdele și cu lumea diplomatică din Nicosia. Eram încântat de multiplele apeluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
întâmpinat și salutat de înlocuitorul președintelui, omul al doilea din stat. Aveam la dispoziție numai 24 de ore pentru a trimite la București, prin avionul românesc, câteva "bucurii colegilor din MAE". La sosirea avionului românesc pe aeroportul din Larnaka, împreună cu demnitarul cipriot, eram la scara aeronavei din care cobora Petre Roman. Le-am făcut cunoștință, ei și au dat mâna și împreună ne-am deplasat spre salonul oficial. Acolo, cei doi demnitari au rostit saluturile protocolare, după care au fost evocate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
La sosirea avionului românesc pe aeroportul din Larnaka, împreună cu demnitarul cipriot, eram la scara aeronavei din care cobora Petre Roman. Le-am făcut cunoștință, ei și au dat mâna și împreună ne-am deplasat spre salonul oficial. Acolo, cei doi demnitari au rostit saluturile protocolare, după care au fost evocate perspectivele relațiilor bilaterale. În timpul convorbiri în trei, opiniile mele erau susținute de Președinția Ciprului, dar neglijată de Petre Roman. Îi recunoșteam stilul său cribdos, răutatea lui față de persoana mea, în repetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
susținute de Președinția Ciprului, dar neglijată de Petre Roman. Îi recunoșteam stilul său cribdos, răutatea lui față de persoana mea, în repetate rânduri, după scena din Piața Revoluției. Manifestarea ei în fața ciprioților și a delegației române prin evitarea oricărei încercări ale demnitarului cipriot de a transforma dialogul forțat al primului-ministru român în convorbire firească între trei persoane era atât de evidentă și penibilă pentru persoana care o cultiva. Eu mi-am jucat bine rolul, lăsând pe P.R, să își facă jocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
onoarea premierului, oferită de ambasadorul Greciei. Prezența mea la cele două activități diplomatice a generat o vizită de răspuns, de mult amânată, a domnului Alexis Galanos, președintele Camerei Reprezentanților, la Ambasada României și o convorbire extrem de utilă cu al doilea demnitar al statului cu privire la raporturile bilaterale româno-cipriote în noul context european. Această întâlnire era deosebit de importantă pentru mine, având în vedere condițiile apropiatului meu concediu și prima întoarcere în București, ca și primele convorbiri directe cu șefi și colegii din MAE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
României la liderul comunității turco-cipriote, în ziua de 25 septembrie la orele 11. Pe respectivul lider îl întâlnisem la dineul fostului ambasador al Cehoslovaciei, prilej cu care îmi exprimasem dorința de a fi primit pentru o vizită protocolară la înaltul demnitar. Imediat, prin secretariat, am confirmat prezența la întâlnire. Miercuri dimineața, la orele 10,30, autoturismul oficial, cu fanionul României arborat conform protocolului, se afla la punctul de trecere a delimitării dintre cele două comunități, păzită de forțele ONU și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
inconsecvențe, făcând cotituri imprevizibile și greu de explicat în activitatea lor publică"60. Unii dintre analiștii activității politice desfășurate de Gheorghe Brătianu au constatat "eșecul istoricului în politică"61. Și totuși, așa cum subliniază Valeriu Râpeanu, "Gh. Brătianu nu a fost demnitarul nici unui guvern din perioada prezenței sale în viața publică românească și nu a îndeplinit nici o funcție în stat"62, deși, a fost foarte aproape de astfel de demnități, pe care le-a refuzat, din dorința de a-și păstra principiile și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de "logica politică" era, conform materialului analizat, "o politică economică de realități pe planul extern (relațiuni cu puterile centrale și apusene cu caracter strict independent)". Pe plan intern, interesele consorțiului De Wendel erau reprezentate, potrivit sursei citate, de Nicolae Titulescu, demnitar care urmărea consolidarea PNȚ, pentru a-l domina. Soluția salvatoare ar fi fost, "o formulă antititulesciană, un guvern Iorga-Gh.Brătianu-Goga, cu nuanță naționalist-constructivă"478. Atmosfera de suspiciune creată în jurul uzinelor Skoda prin ancheta parlamentară și prin condamnarea lui Seletzki, dăuna
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
electoral 1937, georgiștii au desfășurat o activitate intensă în cele două direcții cunoscute (a încheierii unor înțelegeri cu alte grupări politice, în vederea răsturnării Guvernului Gheorghe Tătărescu și cea care viza reîntregirea PNL). Astfel, președintele georgiștilor a participat la întrunirea foștilor demnitari, inițiată de Alexandru Averescu, alături de alte personalități și a luat în discuție colaborarea la un viitor guvern alcătuit din șefi ai partidelor mici, conduse de Alexandru Averescu, A.C. Cuza, Nicolae Iorga, Grigore Iunian, Grigore Filipescu, Al. Vaida-Voevod și Constantin Argetoianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și de alta. Văzută din est, Cortina de Fier era o imensă frustrare. Linia politică prevedea că regimul comunist e cea mai bună dintre lumile posibile iar occidentul trebuie denunțat. Cu toate că nu era individ care să creadă acest lucru, nici măcar demnitarii, slujitorii plătiți ai partidului și regimului, nimănui (cu mici excepții) nu nu i se îngăduia să exprime direct refuzul comunismului. Tot ce putea supraviețui în interiorul sistemului erau aluziile furișe. Când românii îi citeau pe Marin Preda, Augustin Buzura sau Marin
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dovedi vinovăția lui ca huligan și agitator. Vreme de mai multe zile, regimul din România a fost foarte înspăimântat în fața mișcărilor ce luau ființă în sânul populației, mai ales printre studenții Universității din Cluj. Atât de tare, încât unii înalți demnitari ai regimului au căutat ascunzători, pentru cazul în care ar fi urmat tulburări serioase la București. O cunoștință a noastră, care avea legături cu nomenclatura, a fost contactată de soția președintelui Consiliului Popular al Bucureștiului (adică Primăria), implorând-o s-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de detenție extrem de dur. Mulți ani, a stat singur în celulă de izolare. De altfel, țin minte că, pe vremea primei mele arestări, știam că, în iarna 1949 -1950, se găseau în așa-zisul celular - la zarga - mai mulți foști demnitari. Deci, după anii aceia grei, regimul lui Radu Lecca s-a mai îmbunătățit, dar s-a îmbolnăvit grav și a trebuit să fie operat. Toate operațiile deținuților se făceau la Penitenciarul Văcărești, care devenise penitenciar de drept comun. Cei din
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
urmat soarta. Tomescu fusese mobilizat în Ardeal. În urma celor văzute în Basarabia, devenise cuzist și fusese secretar general la Ministerul Cultelor, în guvernul Goga -Cuza. Așa se face că a fost închis la Sighetu Marmației, cu toți foștii miniștri și demnitari necondamnați. După ce ieșise de acolo, fusese luat iar, în valul de arestări din 1958 de care am vorbit. Era acuzat de complot, alături de alte personalități cuziste care mai supraviețuiseră. Principalul acuzat de pe lista organizației cuziste era un fost avocat din
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
fost Maniu, Brătianu, Argetoianu sau George Brătianu, care a fost lovit cu bara în cap, după cum mi-a povestit profesorul Tomescu, la infirmeria de la Jilava. El mi-a povestit toate cumplitele batjocuri la care au fost supuși la Sighet. Alți demnitari, cum ar fi Micescu - din partidul cuzist - sau Ata Constantinescu - din guvernul Antonescu - și amiralul Paiș, au fost la Aiud. Ata Constantinescu a fost și la Canal. Dar și aici se făceau diferențe. Știu că la Aiud erau Secțiile, adică
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
altfel spus, de a pauperiza și de a proletariza poporul român. Suma de lei vechi care putea fi schimbată în lei noi era limitată și varia după condiția socială (muncitori sau țărani) a persoanelor, exceptând forțele de ocupație sovietice și demnitarii comuniști importanți. Negustorii și țăranii, care fuseseră obligați mai înainte de aceasta să-și vândă la stat stocurile de marfă și recoltele, în lei vechi pe care nu-i puteau schimba decât în sume limitate, s-au trezit cu milioane și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
prevăzuse lagăre de muncă, în special vestitul canal Dunăre-Marea Neagră, pe care l-am pomenit deja, unde munceau, în 1949, cam 60 000 de deținuți politici, șantierul hidrocentralei de la Bicaz, gospodăriile de stat unde munceau mai ales soțiile foștilor mari demnitari închiși încă din 1948 -1950 și o mulțime de alte lagăre mai mici, răspândite pe întreg teritoriul țării, într-un veritabil Arhipelag Gulag românesc. Legea privitoare la „vagabondaj“, rebotezat „parazitism“, a fost reactivată spre sfârșitul anilor ’50, când regimul a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
problema Patriarhului-Regent. Salutând demisia lui Gheorghe Buzdugan din funcția de prim președinte al Curții de Casație, pentru a o putea îndeplini pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al regenței s-a pronunțat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oră?ul a c?rui emblem? este. Desigur, aceste construc?îi mari s�nt impulsionate de personalit??i puternice; dar conducerea lucr?rîi tinde s? se diversifice �n secolul al XII-lea. �n afar? de suveran ?i de �nal?îi demnitari civili ?i religio?i, �ncep s?-?i asume său s? participe la conducerea lucr?rîi cet??i-state � Floren?a, Orvieto, Siena � comune, grupuri profesionale. �ntr-adev?r, �ntr-o societate care devine mai citadin?, burghezia se impune din ce �n ce
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
afirmare ?i de expansiune a monarhiei franceze ?i a influen?ei sale din ce �n ce mai mari �n Europa, �n detrimentul Imperiului Germanic. Catedralele din �le-de-France �?i datoreaz? efectiv construc?ia �n egal? m?-sur? regilor cape?ieni ?i demnitarilor bisericii; drept care ele transmit dou? mesaje: unul religios, mistic; cel?lalt politic. ?i, ca instrumente ale afirm?rîi monarhiei de drept divin, ele expun pe fă?adele lor, unele l�ng? altele, efigiile str?mo?ilor regilor Fran?ei ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nu și-a definit încă relațiile. Anul următor era acreditat la Bruxelles primul ambasador al Republicii Moldova, în calitate de șef al misiunii acestui stat pe lângă Comunitățile Europene. Tot în această perioadă, între 1993-1995, aveau loc vizite la Bruxelles ale unor înalți demnitari ai Republicii Moldova: Mircea Snegur, Andrei Sangheli și alții, urmate de vizita doamnei Elisabeth Schroedter, membră a Parlamentului European, în 1995. Tot în această perioadă era negociat și semnat Acordul de Parteneriat și Cooperare între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Evenimentul
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
Europene, a comisarului pentru extindere și politica de vecinătate, Štefan Füle, a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Kálmán Mizsei, a directorului general adjunct pentru relații externe din cadrul Comisiei Europene, Hugues Mingarelli. La întrunire au participat și înalți demnitari din Republica Moldova, primul ministru Vlad Filat și ministrul afacerilor externe și integrării europene, Iurie Leancă. Au fost apreciate, cu această ocazie, lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize, angajamentul autorităților de la Chișinău pentru continuarea reformelor democratice, s-a pledat pentru
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]