10,476 matches
-
în participanții ceilalți la schimb; comunicare superioară; posibilități de înțelegere a limbajului cantitativ-valoric; percepția valorii și a stabilității sale în viața sa; existența unor locuri speciale ale schimbului; sentimentul diferenței sociale și al bogăției și sărăciei. Marx ne ajută în demonstrația noastră, în jurul apariției mai târzii a monedei metalice și în dezbaterea despre rolul important al mărfurilor obișnuite în apariția monedei. "Banii se pot manifesta în determinația de măsură și de element general al valorilor de schimb, fără să se fi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un timp mai mult sau mai puțin îndelungat și cu pierderi, uneori uriașe, de valoare. În legătură cu aceste considerații, vom discuta următoarele: o definiție a unei categorii economice cum este moneda trebuie să fie unică și unitară, având în jurul său o demonstrație, o susținere logică-rațională. nu se poate defini moneda prin formele pe care aceasta le poate lua din punct de vedere material. Deci, moneda este monedă, ea nu este nici în sens larg, nici în sens restrâns, așa cum încearcă să ne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tocmai în legătură cu folosința banului și cu avantajele pe care oamenii și guvernele le pot avea ca urmare a folosinței raționale a banului în susținerea expansiunii economice și în fructificarea tuturor oportunităților pe care le oferă realitatea economică. Există, în consecința demonstrației anterioare, funcție de producție a monedei? Există capacitatea monedei de a impulsiona economia? Această capacitate, funcție a sa, acționează în sine? Depinde manifestarea acestei funcții de conținutul economic și social al unei țări și de contextul economic global, atunci când discutăm de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
adevărat de începutul unui studiu științific al naturii umane"855. Este de așteptat, în viitor, o teorie unificatoare ale celor două câmpuri importante ale vieții umane lumea fizică, natura și societatea. Deocamdată, în judecarea și analiza economică, plecăm în lipsa unei demonstrații, de la nivelul de asemănare flagrantă a celor două lumi și considerăm omul ca aflându-se în centrul vieții sociale, dar și al lumii fizice, materiale. În consecință, putem discuta despre un darwinism social 856. De asemenea trebuie să vedem în ce măsură
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care l-am expus. Dincolo de acest punct începe depresiunea economică, adică spațiul, zona în care PIB înregistrează valori negative, chiar dacă în descreștere sau creștere. Considerăm, deci, depresiunea ca fiind mult mai gravă decât recesiunea economică. Am procedat la o demonstrație foarte clară a acestor faze, tocmai din dorința de a verifica și de a impune o percepție, grafică, matematică, economică și de exprimare comună foarte clară. Am procedat astfel tocmai pentru că "până în prezent nu există niciun punct de vedere universal
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
adică o ordine care s-a format sau a existat independent de voința umană). Fr. Hayek, op. cit., p. 56. 23 Patrick Suppens a pus bazele argumentului științific bazat pe logica istorico-dialectică. Este vorba despre o îmbinare între raționamentul filosofic și demonstrația logico-matematică. Principiile care stau la baza metafizicii probabilistice sunt: viitorul este determinat de trecut; orice eveniment are o cauză determinantă suficientă; cunoașterea trebuie să se întemeieze pe certitudine; cunoașterea științifică poate, în principiu, să fie adusă până la nivelul de cunoaștere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
înscrie în categoria economiștilor care nu au sesizat legătura dintre moneda din hârtie și activitatea economică în ansamblu. De altfel, nici nu-i putem cere așa ceva, având în vedere epoca în care a scris. Redăm părerile sale, pentru a edifica demonstrația din jurul unei anumite îngrijorări legitime, de altfel, în legătură cu folosința monedei din hârtie. 758 Frédérich Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 133. 759 Definiția categoriei de politică este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
carnavalul 215 Structura sărbătorii 216 Carnavalul 221 Morfologia carnavalului 226 Modele teoretice 233 Charivari 237 Riturile politice 243 În slujba Puterii 245 Sărbătorile politice 249 Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile de rebeliune 276 Sărbătoare și revoltă 280 Rituri ale violenței 282 Tipologii ale mitului 287 Miturile cosmogonice 288 Miturile etiologice 293 Miturile escatologice 298 Miturile eroice 304 Mit și mitologie românească 309 Bibliografie 321 Indice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de hotar și referințe aproape obligatorii În lucrările de specialitate (vezi riturile de rebeliune Ncwala, sacrificiul Bufonia din Atena antică, Saturnaliile din Roma, riturile de inițiere Okipa, sistemul magico-vrăjitoresc al populațiilor Azande etc.). În numeroase cazuri, pentru a nu complica demonstrația și pentru a nu deruta cititorul cu prea multe paranteze și divagații, am preferat să ofer trimiteri la acele texte pe care le-am considerat elocvente, edificatoare pentru lărgirea ariei de informare și aprofundarea perspectivelor de interpretare. Referințele bibliografice au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din mythos. Se opune În ceea ce privește forma prin prăpastia dintre demonstrația bazată pe argumente și textura narativă a povestirii mitice. Se opune În ceea ce privește fondul prin distanța dintre entitățile abstracte ale filosofului și puterile divine ale căror aventuri dramatice sunt povestite de mit (J.-P. Vernant, 1974b, p. 198). În dialogurile platonice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
semantice, aceste transformări conceptuale au făcut ca, la capătul traseului său prin gândirea greacă și al confruntării cu logos-ul și reflecția filosofică, istorică, politică și științifică, mythos-ul să se refere la: a) discursuri bazate pe povestire, și nu pe demonstrația argumentată; b) discursuri transmise mai ales prin oralitate, și nu pe suporturi scrise; c) discursuri care au ca scop persuasiunea, prin emoționare, și nu prin jocul dialectic al argumentelor; d) discursuri al căror conținuturi trimit la realități greu de verificat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și greu de acceptat rațional - lumi fictive, șocante, absurde; e) discursuri al căror sens adevărat nu este evident și care cer, pentru a fi acceptate, o tehnică de interpretare specială - deoarece adevărul lor nu se află În text, asemenea adevărului demonstrației, evident prin jocul argumentelor, este necesară o hermeneutică, o artă a traducerii, capabilă să dezvăluie rațiunea ascunsă de povestirea absurdă (Fr. Châtelet, 1962, p. 41; M. Detienne, 1999, p. 163; P. Frutiger, 1930, pp. 33-37; Ch. Kerényi, 1957, p. 20
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antiteză cu acestea; f) riturile politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun și legitimează ordinea și ierarhiile existente, fie contestă, inversează, ridiculizează aceste relații de dominație. În prima categorie intră comemorările, celebrările periodice, inaugurările, instaurările etc. În a doua - demonstrațiile și mitingurile, charivari cu finalitate politică, riturile de violență etc. De altfel, tot În câmpul tipologiilor referitoare la sistemul ritual poate fi inclusă și dezbaterea În jurul binomului rit-ceremonie. Chiar dacă cei mulți cercetători folosesc cele două noțiuni ca perfect sinonime, au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care marchează crearea unui stat național (1 Decembrie pentru România), confruntări sociale sau războaie care au contribuit la emanciparea națională (14 iulie, căderea Bastiliei pentru Franța), nașterea sau moartea unor mari personalități, alte evenimente istorice cu valoare de referință simbolică (demonstrațiile muncitorești de la 1 Mai sau sfârșitul celui de-al doilea război mondial - 9 Mai -, moment transformat din semn al Înfrângerii Germaniei naziste În expresie a unității Europei). Perspectiva funcționalistă este dominantă În interpretarea riturilor de trecere: acestea sunt concepute drept
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
St. John, 2008). Riturile În mișcaretc "Riturile În mișcare" În literatura de specialitate, terminologia, definițiile și tipologiile acestor manifestări rituale nu sunt Întotdeauna convergente. Uneori, termenul procesiune este folosit ca un cuvânt uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Între aceste domenii, ca și Între alte sisteme de clasificare. Poate că ar trebui să considerăm paradele și procesiunile drept manifestări ale aceleiași clase de acțiuni, una fiind definită prin caracterul celebratoriu, iar cealaltă prin aspectul solemn. Dacă paradele și demonstrațiile par a fi manifestări ceremoniale asociate Îndeosebi cu societățile complexe, procesiunile reprezintă un fenomen ritualic istoric și geografic general răspândit. Ele sunt atestate atât În marile civilizații dispărute (statele amerindiene, Egiptul, Grecia, Roma, China și India antice), cât și În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul militar, demonstrațiile sportive sau artistice, uralele mulțimii Înrolate) se petrec În acest loc și pentru acest public particular. Marea masă a asistenței, Înșirată pe traseul procesiunii sau paradei, are acces numai la defilarea unităților componente, nu și la performanțele speciale. Structura coloanei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
paradele duble de 1 Mai, din Polonia anilor ’80, În care manifestarea organizată de sindicatul Solidaritatea, respectând atât regulile de ordine impuse de conducerea comunistă, cât și convențiile standard ale unei procesiuni (altfel spus, refuzând să se transforme Într-o demonstrație), transmitea un mesaj opus celui oficial. Analiza lui Z. Mach (1993, pp. 153-154) relevă faptul că sărbătoarea oficială a evoluat de la o paradă militarizată către o sărbătoare populară În care defilarea, rutinizată și convențională, era combinată cu elemente de divertisment
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ce implică o desfășurare spațială, transformând călătoria din act funcțional În act simbolic. Pelerinajul, prin caracterul său popular, se aseamănă mai mult cu procesiunile decât cu paradele (care instituie o separare clară Între participanți și excluși, actori și spectatori) și demonstrațiile (generate și marcate de diferențieri de clasă evidente). În pelerinaj, mișcarea este dinspre periferie (diversele zone din care vin pelerinii) către un centru consacrat, În timp ce procesiunile pleacă dintr-un centru și se Întorc tot acolo. Paradele instituie mai multe „centre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
afirmare, Într-un limbaj provocator sau amenințător, a legilor lumii noi” (M. Ozouf, 1976, p. 114). M. Bristol (1985) urmărește exprimarea simbolică a violenței plebee În carnavalurile din secolul al XVII-lea. M. McIntyre (1989) subliniază utilizarea elementelor carnavalești În demonstrațiile muncitorilor americani din secolul al XIX-lea, J. Brophy (1997) În exprimarea nemulțumirii de către populația prusacă din zona Rhineland din prima parte a secolului al XIX-lea, iar M. Hastings (1986) În protestul muncitorilor belgieni de la Începutul secolului XX. Elementele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unui președinte ori a altui lider ales democratic, și inaugurările - de la sfințirea unei catedrale regale la tăierile de panglici și plantările de copaci cu ocazia finalizării unui proiect (baraj, canal navigabil, autostradă, sediu guvernamental, public sau cultural, monument artistic etc.), demonstrațiile și mitingul politic. În aceeași categorie intră și riturile de trecere asociate cu viața liderilor politici (căsătorii, nașteri ale urmașilor legitimi, ceremonii funerare) sau cu viața sistemelor politice (alegerile ca rit de trecere). Deși sărbătorile politice și comemorările sunt strâns
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
memoriei prin intermediul instrumentelor ceremoniale este oferit de dubla comemorare a zilei de 1 Mai În Polonia socialistă a anilor ’80: Sărbătorirea zilei de 1 Mai are În Polonia o tradiție care coboară În secolul al XIX-lea, când era o demonstrație spontană a muncitorilor Împotriva sistemului social. După 1945, 1 Mai a devenit cea mai importantă sărbătoare oficială, fiind celebrată În toate orașele țării. Elementul esențial era parada desfășurată În fața elitelor politice - locale, regionale, naționale. Aceste parade nu mai erau acum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
glorios și valorile patriotice, precum și legătura dintre patriotism și religie. ș...ț Parada contestatară reprezenta negarea structurală a riturilor de stat rigide. Era era slab organizată, spontană, nu avea limite spațiale și temporale fixe. ș...ț Caracterul puțin structurat al demonstrației, În contrast cu rigiditatea paradei oficiale, simboliza contestarea ordinii sociale (Z. Mach, 1993, pp. 164-166). Inaugurările și vizitele oficialetc "Inaugurările și vizitele oficiale" „În timp ce riturile de comemorare dau viață legăturilor sociale prin folosirea unor amintiri care transcend interesele și conflictele, instaurările și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]