3,462 matches
-
1938 la 4.000 în 1959, din cauza emigrării voluntare din 1940 și prin relocări forțate din cauza că erau catalogați după război drept „"colaboratori"” cu regimul nazist) și a minorităților religioase (700 de familii, mai ales Martorii lui Iehova au fost deportați în Siberia, în aprilie 1951 în cadrul planului numit „Operațiunea Nord”. În Republica Moldova, antiromânismul s-a manifestat ca reacție împotriva mișcării unioniste. Atitudinea antiunionistă a fost și este îndeosebi a unei părți însemnate din clasa politică locală, susținută preponderent de minoritățile
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
germane: "„Au fost situații în care germanii au intervenit pentru a restrânge și încetini avântul măsurilor românești. În acele timpuri, românii se mișcau prea rapid pentru birocrația germană”". Au fost uciși cam jumătate din cei circa 25 000 de rromi deportați în Transnistria. Alexianu a împărțit administrativ Transnistria ocupată în județe, a cerut trimiterea unei Misiuni Ortodoxe Române în acest teritoriu, unde, în timpul regimului sovietic, bisericile fuseseră transformate în depozite de grâne sau stauluri de vite, a reînființat școlile românești pentru
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
armatei germane în sectorul comandat de el. Acțiunea a eșuat din motive ce nu au fost încă descifrate, gen. Avramescu a fost probabil lichidat de agenți ai NKVD, fiica sa, Felicia Sturdza, s-a sinucis, iar soția sa a fost deportată în Gulag-ul sovietic, de unde s-a întors după mai mulți ani. În data de 6 martie 1945, primul regiment al Armatei Naționale Române ocupă poziții pe Oder, unde este inspectat de Generalul Platon Chirnoagă, Ministrul Apărării în Guvernul Național
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
pătruns în Grecia după 1492, odată cu emiterea Decretului de la Alhambra, prin care fuseseră expulzați evreii din Spania. Ulterior însă s-au contopit cu aceștia din urmă. Majoritatea populației evreiești din Grecia a pierit după ocuparea țării de către puterile Axei, fiind deportată. Marea majoritate a rarilor supraviețuitori a imigrat în Israel și în S.U.A.. Astăzi în Grecia, mai trăiesc doar 4500 - 6000 de evrei, (sefarzi și romanioți), din care romanioții sunt îmtr-un număr de sub 1000 de persoane. Primele referințe privind existența unor
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
după care au fost nevoiți să părăsească insula în urma acuzațiilor de omor ritual. În timpul celui de-al doilea război mondial, în timpul cât Grecia a fost sub ocupație, 86% din evreii aflați în zonele controlate de Germania și Bulgaria au fost deportați, în ciuda eforturilor Bisericii Ortodoxe a Greciei de a-i salva. Mulți evrei s-au ascuns la vecinii lor greci. Peste 49 000 de evrei, atât romanioți cât și sefarzi, au fost deportați numai din Salonic. Mulți romanioți au reușit să
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
zonele controlate de Germania și Bulgaria au fost deportați, în ciuda eforturilor Bisericii Ortodoxe a Greciei de a-i salva. Mulți evrei s-au ascuns la vecinii lor greci. Peste 49 000 de evrei, atât romanioți cât și sefarzi, au fost deportați numai din Salonic. Mulți romanioți au reușit să scape de deportare, datorită faptului că vorbeau perfect limba greacă, fiind mult mai greu de identificat decât evreii sefarzi, pe care-i trăda accentul. Din Ioannina, au fost deportați între 1860 și
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
sefarzi, au fost deportați numai din Salonic. Mulți romanioți au reușit să scape de deportare, datorită faptului că vorbeau perfect limba greacă, fiind mult mai greu de identificat decât evreii sefarzi, pe care-i trăda accentul. Din Ioannina, au fost deportați între 1860 și 1950 de evrei, din care mulți nu s-au mai întors. După război, odată cu înființarea statului Israel, dar și datorită violențelor și anarhiei din timpul războiului civil, foarte mulți romanioți vor părăsi Grecia pentru a se stabili
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
Din județul Bihor, mai precis Bihorul de Nord (care în septembrie 1940 a fost anexat de Ungaria) au fost deportați peste 1.000 de etnici germani, la ordinul Comandamentului Militar Sovietic din Orosháza (Ungaria), deoarece Kremlinul a considerat că, în pofida Convenției de Armistițiu semnată de România cu Puterile Aliate, Transilvania de Nord ca fiind teritoriu maghiar ocupat de trupele sovietice
Atrocitățile Armatei Roșii () [Corola-website/Science/304849_a_306178]
-
luptă împotriva sovietelor în perioada celui de-al doilea război mondial, ceea ce a dus la deportarea în masă a populației băștinașe în RSS Kazahă (actualul Kazahstan) și în Siberia. Stalin și colaboratorii lui au argumentat că era strict necesar să deporteze cecenii pentru a-i împiedica să acorde ajutor germanilor în timpul războiului. Deși frontul german nu a ajuns niciodată în preajma granițelor cecene, o mișcare locală de gherilă foarte activă amenința spatele frontului sovietic din Caucaz. Scriitorul sovietic Valentin Pikul pretinde în
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
a acesteia după pierderile înregistrate în primul an de război. În 1941, după eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, mareșalul Ion Antonescu a dat ordinul de a se extermina o parte dintre evreii din Basarabia și Bucovina și de a deporta restul. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, a ales jandarmeria și armata, în special „pretoratul”, un corp militar care era însărcinat cu administrarea temporară a unui teritoriu. Iosif Iacobici i-a ordonat comandantului Secției a II-a a Marelui Stat Major, locotenent
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
Pétain a regimului de la Vichy, refugiații au devenit deținuți politici, iar poliția franceză a încercat să-i prindă pe cei care plecaseră din tabăra de refugiați. Împreună cu alți „indezirabili”, ei au fost trimiși în lagărul de la Drancy înainte de a fi deportați în Germania nazistă. Aproximativ de spanioli au murit astfel în lagărul de concentrare Mauthausen. Poetul chilian Pablo Neruda, numit de președintele chilian Pedro Aguirre Cerda consul special pe probleme de imigrație în Paris, a primit responsabilitatea pentru ceea ce el a
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
amplă a populațiilor germană și poloneză s-au adăugat [[Migrația umană#Migrațiile postbelice|altor mișcări ale populațiilor]] pentru a forma cea mai mare migrație umană din timpurile moderne. Stalin a dat ordine ca luptătorii rezistenței poloneze să fie încarcerați sau deportați în lagărele [[Siberia|siberiene]] ale [[Gulag]]ului. Mulți polonezi cred că liderii occidentali au încercat să-i forțeze pe cei polonezi să accepte condițiile lui Stalin. Aceștia consideră că este vorba de o "trădare", care este doar o parte a
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
în străinătate și nu fuseseră niciodată cetățeni ruși sau sovietici, au fost predați autorităților militare ale URSS-ului din [[Germania Răsăriteană|Sectorul sovietic de ocupație a Germaniei]]. În multe cazuri, astfel de persoane au fost executate fără judecată, restul fiind deportați în lagărele Siberiei. Un sentiment al trădării a apărut printre sprijinitorii celei [[A doua Republică Spaniolă|de-a doua republică spaniolă]]. În timpul [[războiul civil spaniol|războiului civil spaniol]], țările democratice au adoptat politica neutralității, în loc să sprijine guvernul liber ales al
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
fermier și fiind de etnie germană, a fost încorporat în Armata Germană în anul 1943. Mama sa a locuit la Satchinez împreună cu rudele sale până în anul 1945. În ianuarie 1945, împreună cu alte femei și bărbați de etnie germană a fost deportată în Rusia și forțată să muncească într-o mină de cărbune de acolo. După cinci ani petrecuți în Rusia, a revenit în țară abia în anul 1950. În această perioadă, tânărul Martin a fost crescut de către bunici în Satchinez. La
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
cucerirea Kazanului, unele teritorii, precum Udmurtia sau Bașkiria s-au unit cu Rusia fără conflicte. Administrația hanatului a fost distrusă, dar nobilii promoscoviți și-au păstrat pământurile, în vreme ce opozanții cooperării cu Rusia au fost executați. Tătarii au fost mai apoi deportați din preajma râurilor, drumurilor și Kazanului. Pământurile astfel eliberate au fost colonizate cu ruși, și câteodată cu tătari credincioși Moscovei. Dintre tătarii rămași în zonă, foarte mulți au fost convertiți la creștinism. Până în 1556, o parte a populației tătare a continuat
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
telefon propriu pe rețeaua județeană, s-au construit poduri de piatră. După venirea trupelor rusești în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au avut loc mai multe schimbări: au fost reîmpărțite pământurile, a fost schimbat președintele sovietului sătesc, au fost deportați mai multe persoane de vază, iar alții au fost arestați fără motiv. La 22 iunie 1941 încep operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică. Se spune că la Ialoveni era un mic aerodrom care a
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
așa numitei „zi a eliberării”, a fost adoptată hotărârea Consiliului de miniștri a Moldovei „cu privire la deportarea de pe teritoriu Moldovei a familiilor de chiaburi, a foștilor moșieri și a marilor comercianți” fiind la număr de 11342 familii ce urmau a fi deportate în Siberia Rusia, iar toată averea lor să fie dată colhozurilor și sovhozurilor. Pentru a acorda ajutor organelor locale în orașe și sate au fost trimiși împuterniciți de partid și de stat, trupe interne, activiști ai satelor. În 1949 pe
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Într-o lună de zile, noi 3 persoane am făcut 90 zile-muncă și pentru asta am primit 9 kg de făină. Peste un timp am scris scrisori-cereri lui Stalin și la un an de zile am primit răspuns, că suntem deportați pe 25 ani și că trebuie să uităm de Moldova. După moartea lui Stalin iarăși am trimis scrisori la Moscova și la 25 martie 1954 am primit răspuns să mai așteptăm. De la 1 ianuarie 1955 3 zile la rând am
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
regiunii a fost împărțit în două: Regiunea Autonomă Karaciai și Districtul Național Cerkes. Districtul Național Cerkes a fost ridicat la rangul de regiune autonomă pe 30 aprilie 1928. În 1943, Regiunea Autonomă Karaciai a fost desființată, iar populația a fost deportată în Kazahstan și Uzbekistan ca urmare a acuzațiilor de colaboraționism cu ocupantul nazist. Teritoriul regiunii a fost împărțit între Ținutul Stavropol și RSS Georgiană. Teritoriile locuite de cerkesi și-a păstrat statutul de regiune autonomă până în 1957, când a fost
Karaciai-Cerchezia () [Corola-website/Science/305716_a_307045]
-
locuitorii să părăsească insulele, acestea intrând în posesia britanicilor timp de 50 de ani (din 1713 până în 1763). Francezii au recuperat insulele în 1763 și le-au repopulat. Datorită ajutorului francez dat revoluției americane, britanicii au atacat insulele și au deportat locuitorii francezi. În următorii 38 de ani, atacuri repetate din partea Franței și a Marii Britanii au dus la schimbarea repetată a statutului și la deportarea sau aducerea de locuitori pe insule. După a doua abdicare a lui Napoleon în 1815 insulele
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
și Imperiul Otoman. Conflictul dintre cele două imperii atinge punctul culminant între anii 1513 - 1737 când Armenia a fost de 14 ori ocupată de trupele celor două imperii. În 1604 în timpul șahului persan Abbas I. au fost mii de armenieni deportați în Persia ca urmare a acestei acțiuni în hanatul Erevan erau numai 20 % armeni iar restul de 80 % erau musulmani, formați din perși, turci și kurzi. În iunie 1679 un cutremur distruge o mare parte a orașului. Între 1747 - 1827
Erevan () [Corola-website/Science/306459_a_307788]
-
Georgescu. A activat și ceva mai devreme înființata Brigadă Mobilă de pe lângă Direcția Generală a Poliției, care s-a ocupat cu deportarea sașilor și șvabilor în URSS, reprimarea grupurilor înarmate antisovietice, trierea repatriaților, în care poziție, împreună cu generalul Alexandru Nicolschi, a deportat zeci de mii de persoane în colonii de muncă forțată. În paralel cu activitatea din cadrul Securității, deținea și funcția de membru al Direcției Organizatorice a CC al PMR (1949-1952). Împreună cu Francisc Butyka a fost pus de partidul comunist și de
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
cu normă parțială la sinagogile „Reșit Daat” și „Beit El” din București și ca profesor de Talmud la o școală iudaică. În perioada războiului a trăit mai mult timp ascuns, fiind căutat frecvent la domiciliu de poliție pentru a fi deportat în Transnistria. Până la sfârșitul anului 1946, ajunge să fie ales succesiv în trei poziții de frunte din viața religioasă a evreilor din București: președinte al secției cultului, membru al Sfatului Rabinic și rabinul Sinagogii Mari din București și al sinagogii
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
predea imediat la Banca Națională banii, aurul, pietrele prețioase, acțiunile și obligațiunile și alte obiecte de valoare de care dispun și să se prezinte în aceeași zi la Burdujeni cu bagaje de mână.”", 90% din evreii din Ițcani au fost deportați în Transnistria, ei aflându-se în primul transport al evreilor din regiunea Suceava către lagăre. Majoritatea acestora a murit în Transnistria sau au fost transportați de către militarii germani înspre râul Bug și uciși acolo. După cel de-al Doilea Război
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
1746, când este și transformată în pusta. În a adoua jumătate a secolului XVIII, la Ofcea se stabilesc români provenind din Transilvania și Crișana. În anul 1786, după înnăbușirea răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, autoritățile habsburgice încep să-i deporteze pe răsculați în Banat. Cu această ocazie, mai multe familii se stabilesc la Alibunar și Sânmihai, iar câteva familii se stabilesc și la Ofcea. Printre deportați s-a aflat și Ion Nicola, fiul cel mare al lui Horea din Albac
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]