3,167 matches
-
în momentul istoric în care ea a fost așteptată"209. Creațiile, venind din "adâncul personalității popoarelor", constituie dovada și fundamentul continuității existențiale a unui popor. Originalitatea operelor culturale nu se poate afirma însă decât pe fondul unei vieți omenești "civilizate", deprinsă cu practici care depășesc condiționarea prin "instincte bestiale". Durabilitatea și, poate, universalitatea operelor culturale nu pot fi despărțite de condiționarea profund istorică și de mediul de civilizație în care se nasc, în sensul că acele opere rămân, care sunt cerute
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a formula exigențele cerute mediului social pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este vorba despre un ideal pe care îl vor înfăptui științele deprinse în a explica mecanismele vieții sufletești și în a manipula, prin educație, predispoziții vocaționale în vederea constituirii personalităților care vor produce, prin activitatea lor, maximum de energie. C. Rădulescu-Motru se ocupă în multe locuri ale operei sale de problemele educației. Ideea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
instrumente oferite de acesta. Aplicație: - Urmăriți și repetați videotutorialul cuprins în Lecția 1 de pe DVD; Lecția 2. Realizarea schițelor cu Solid Edge ST 3 Scopul lecției Un model digital, începe cu realizarea unei entități numită schița. În această lecție vom deprinde tehnicile de modelare a curbelor plane (2D), cuprinse în schița. Obiective: - Crearea și editarea elementelor de referință - Crearea și constrângerea schițelor - Editarea curbelor din schițe 2.1 Medii de lucru, bare de lucru, plane de referință și comenzi de desenare
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
încastrata pe fetele de capăt. Lecția 10. Modelarea pieselor de tablă cu Solid Edge ST3 Scopul lecției: În economia realizării mașinilor și instalațiilor, a apărăturii electrocasnice, a apărăturii electronice, un loc important îl ocupă realizarea carcaselor. În această lecție vom deprinde realizarea pieselor din foi de tablă. Obiectivele: - Interfață de lucru a modulului Sheet Metal și comenzile specifice - Alegerea și utilizarea mediului potrivit de lucru - Realizarea de piese din foi de tablă 10.1 Interfață Sheet Metal. Comenzile specifice realizării pieselor
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
aflate sub stăpânire habsburgică, călătorește până la Neapole și la ruinele Pompeiului și face o temerară descindere, evocată memorabil, în craterul Vezuviului. La Roma aprofundează, între 1808 și 1812, studiul Antichității și al culturii neoclasice, cunoaște arheologia, arhitectura și istoria artelor, deprinde artele plastice în atelierele pictorului Michele Keck și ale sculptorului Antonio Canova, cercetează arhive și biblioteci (face excerpte la Vatican), se instruiește în arta poetică, cu abatele Tarengi. Pătrunde în saloanele vremii, venind în contact cu diferite celebrități: Wilhelm von
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
gândirii prin exersarea operațiilor de analiză, sinteză, comparație. Scrierea, desenul, abilitățile practice constituie tot atâtea activități în care mâna câștiga o vastă experiență, toate acestea ducând la creșterea coordonării generale a mișcărilor. Deși pare la îndemâna oricui capacitatea de a înțelege, deprinde și exersă actul de creație este anevoioasa și se realizează cu multă străduința. În ciclul primar principala cale este oră de abilități practice, care cultiva personalitatea artistică a elevului caracterizată prin sensibilitate spirituală, acuitate vizuală și capacitatea de adaptare și
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
curs impresionează prin principiile morale care trebuie să stea la baza activității medicului atât în plan profesional cât și științific, în relațiile sale cu bolnavul, cu confrații de breaslă și, în egală măsură, recunoștinței pioase pentru cei de la care a deprins arta medicală. Exemplul pe care el însuși îl oferă în relația cu maestrul său Etienne Lancereaux este extrem de evocator și pilduitor pentru generațiile care i-au urmat. Abstract This paper is inspired by Paulescu’s beginning lesson to students of
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor încercări deosebite, victime ale intoleranței și invidiei. O nouă Beritola este Gostanza (V, 2), care văzându-se despărțită pe nedrept de tânărul pe care îl iubea, decide să se sinucidă și pleacă pe mare, luând o corabie de pescari, „deprinsă oarecum cu meșteșugul de luntraș și corăbier ca orișicare femeie de pe acolo”208. Educația femeii privea, prin urmare, și numeroase deprinderi practice, uneori proprii doar bărbaților. Ajunsă în cetatea Susa din Berberia, va fi mai apoi adăpostită de o saracină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu nici un chip la alesul inimii ei pe care îl va convinge, în final, de loialitatea și puterea ei de sacrificiu. Dar ce ne reține în mod deosebit atenția la Giletta di Nerbona este educația primită: fiică de medic, ea deprinde de la părintele său cunoștințe temeinice de medicină, nu e o simplă vindecătoare, ci o „doftoriță”223, capabilă să l vindece pe rege de o boală căreia alți bărbați pricepuți ai vremii nu-i găsiseră leacul. Fata conștientizează perfect situația ingrată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
liste de cuvinte, introducând în ele și expresii din dialectul local. Pentru însușirea regulilor gramaticale, ca și la orele de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate. Pe baza acestuia, elevii trebuiau să deprindă aplicarea regulilor în alte cazuri. Îi ducea pe copii în excursii, inclusiv la Viena. Pe drumul până la îndepărtata gară Gloggnitz, le cerea acestora să identifice pietrele, plantele și arborii din pădure. Pe străzile Vienei, le punea întrebări despre stilurile arhitecturale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
vorbim despre curgerea lui, potrivit analogiei cu râurile.“51 Observația importantă aici este aceea că întrebările și problemele filozofice pot lua naștere adesea atunci când expresiile limbajului nu sunt utilizate în situații practice, acele situații în care noi toți am fost deprinși să le utilizăm învățând limbajul. Filozofii își îndreaptă adesea atenția spre expresii, le examinează, pentru a spune așa, într-un vacuum, în afara contextelor în care sunt deprinși oamenii să le folosească. Întrebările socratice din dialogurile lui Platon, „Ce este binele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sunt utilizate în situații practice, acele situații în care noi toți am fost deprinși să le utilizăm învățând limbajul. Filozofii își îndreaptă adesea atenția spre expresii, le examinează, pentru a spune așa, într-un vacuum, în afara contextelor în care sunt deprinși oamenii să le folosească. Întrebările socratice din dialogurile lui Platon, „Ce este binele?“, „Ce este virtutea?“, constituie bune ilustrări ale acestei mișcări pe care o fac filozofii. Numai cel care se întreabă ce este timpul în genere va fi tentat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cu anumite caracteristici și precedente o realizează în anumite împrejurări. Ceea ce știm despre acea persoană și acele împrejurări ne va permite, în condiții normale, să decidem dacă ea citește sau nu. Schimbarea care a avut loc atunci când un copil a deprins cititul este „o schimbare a comportării sale“. Această schimbare este cea care îi permite învățătorului să spună că „a început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dă. Așadar, adresăm rugăciuni numai lui Dumnezeu și celor binecuvântați de El de a fi mijlocitori, adică Maicii Domnului, îngerilor și tuturor sfinților. Rugăciunea este considerată partea cea mai însemnată din educația religioasă a omului. Copilul, negreșit, trebuie să se deprindă, să învețe a se închina seara și dimineața. Rugăciunea lui trebuie făcută ca o cerință din interior, ca o necesitate, din propria lui voință, din inimă și cu toată evlavia creștină. El trebuie să fie conștient că rugăciunea ia naștere
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre. Rugăciunea, pentru noi, creștinii, este o datorie, o trebuință sufletească și o bucurie atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Pentru a-l deprinde, pentru a-l învăța pe copil rugăciunea, să se roage, în general, mama folosește diferite metode, potrivit cu vârsta și cu gradul de dezvoltare a copilului. Cele dintâi sentimente curate, cele dintâi rugăciuni, mama le imprimă în sufletele fragede ale copiilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
un teren ostil și primejdios" (idem, p. 94). Această schemă de inadaptare se caracterizează prin suspiciune exagerată; individul dominat de un atare obicei emoțional are convingerea intimă că nu poate avea încredere în oameni. Cercetătoarea nord-americană precizează: "Oamenii care au deprins acest tipar sunt în permanență vigilenți în relațiile lor, temându-se că ceilalți oameni vor profita într-un fel sau altul de ei sau că îi vor trăda. Pentru că sunt atât de precauți și atât de predispuși să se aștepte
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de o rezervă sfidătoare și-i acuză pe ceilalți de superficialitate. E atât de strict, Încât aproape denigrează, iar judecata lui este Îngustă sau severă. În anumite cazuri, se simte devalorizat pe plan intelectual, se Îndoiește de capacitățile lui. Evenimente: Deprind de dispoziție: pot apărea eșecuri sau Întârzieri În ceea ce privește studiile sau schimburile. Călătoriile, deplasările nu sunt scutite de constrângeri, dacă nu sunt chiar anulate, amânate... individul se poate vedea constrâns să nu mai poată pleca nicăieri. Pe plan fizic, la persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mulțumindu-se cu reproducerea faptelor de peste săptămână, luând parte vie la toate evenimentele familiale din oraș și județ... Paloda nu are motiv să cadă victimă foarfecelor din redacție: în total un ziar nevinovat, dar cu care, în lungul anilor, ne deprinsesem și nu odată am admirat rezistența gazetei în a exista. Ultimul număr al Palodei ne vorbește că ea dispare și, într-un lung necrolog ce-și dedică, ziarul bârlădean povestește tot trecutul său, toate sacrificiile ce le-a făcut ca să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de‐a rândul în manualele școlare, au devenit cântece de educație patriot ică și cetățenească 457 a generațiilor... Pentru că, după cei șapte ani de acasă, la Priponești, și încă vreo șase ani de școală primară, tot acolo, unde m‐am deprins cu Ideea că există un poet al locurilor, după încă trei ani de gimnaziu la „Veniamin Costache” din Iași, anii Liceului Codreanu și primii de serviciu - fie că au fost la ziarul Steagul roșu, la S.R.S.C., la Flacăra Iașului ori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să dovedească în fața opiniei publice că au dreptate. Tentația seducției nu este absentă, mai ales în perioada electorală. Întâlnim încă o dată miza etică. Dacă ținem la cinstea intelectuală, putem să o formulăm astfel: cum să rămânem ata-șați la convingerile noastre deprinse cu prețul studiilor, al meditației, al confruntării cu propriile noastre acțiuni, acceptându-i în același timp și stimându-i pe cei care sunt diferiți de noi, ba chiar ne sunt opuși? Condițiile de fezabilitate Două circumstanțe interzic orice dezbatere. Una
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
departe. Relația medic - bolnav Trebuie precizat, de la început, că raporturile medicului cu bolnavul nu se stabilesc numai prin vorbe frumoase și încurajări de circumstanță. Există o adevărată „tehnică psihologică” pe care orice medic trebuie să o cunoască și să o deprindă și care stă la baza relației acestuia cu bolnavul său. Trebuie avut în vedere faptul că sunt lucruri care nu trebuie spuse bolnavului, că sunt manevre medicale ce pot și trebuie să fie evitate și că un „cuvânt” sau un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă, în cămine supravegheate. 3) Retardarea mintală severă Acest grup cuprinde un procent de 3-4% din totalitatea cazurilor. Această categorie de indivizi au o dezvoltare motorie redusă și achiziționează foarte puțin sau deloc limbajul. Pot totuși să vorbească și să deprindă reguli igienice elementare. Ca adulți, pot efectua sarcini simple sub o strictă supraveghere. Cei mai mulți se adaptează bine la viața în comunitate, în cămine sau în familiile lor. 4) Retardarea mintală profundă Această categorie cuprinde un procent de 1-2 % din totalul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
resimțită ca suferință. Prin intermediul limbajului medical înțelegem și descoperim boala, dar prin intermediul limbajului psihologic înțelegem și descoperim persoana bolnavului. Din acest motiv, dacă pentru înțelegerea limbajului medical ne sunt necesare cunoștințe medicale de specialitate, pentru înțelegerea limbajului psihologic, trebuie să deprindem arta înțelegerii umanului, tactul și finețea de spirit de a surprinde, dincolo de cuvinte, sensul trăit al acestora, de a intra în intimitatea bolnavului. Ori aceasta nu o poate face oricine. Înțelesul limbajului medical al bolii este o chestiune de tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]