27,244 matches
-
parte și de alta a membranei celulare. Repolarizarea celulei necesită, Însă, intrarea În funcțiune a unor pompe ionice, care să scoată sodiul, să introducă potasiul și să reducă celula În stare de excitabilitate. Pentru a putea ajunge de la sursă la destinatar, informația trebuie să treacă de multe ori de pe un substrat pe altul. Substratul care transportă informația de la sursă la destinatar se numește semnal. Semnalul, format de obicei din cantități foarte mici de substanță și de energie, nu se reprezintă pe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
scoată sodiul, să introducă potasiul și să reducă celula În stare de excitabilitate. Pentru a putea ajunge de la sursă la destinatar, informația trebuie să treacă de multe ori de pe un substrat pe altul. Substratul care transportă informația de la sursă la destinatar se numește semnal. Semnalul, format de obicei din cantități foarte mici de substanță și de energie, nu se reprezintă pe sine, ci starea sursei care l-a emis, Pentru acest motiv semnalul nu trebuie confundat cu stimulul sau cu excitația
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de redundanță, așa cum se Întâmplă În cazul artei abstracte, sunt foarte greu de interpretat. În timpul transmiterii de-a lungul canalului de comunicație și prin trecerea de pe un substrat pe altul, informația poate suferi anumite perturbații, datorită cărora informația primită de destinatar nu mai este identică cu informația emisă de sursă. Chiar dacă semnalele nu ar fi perturbate pe parcurs, receptorul tot nu ar putea primi o informație identică cu cea emisă de sursă, pentru că sursa este formată din x elemente, care se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
din y elemente, care se pot afla În u stări, poate recepționa o informație egală cu u y r ypyH 1 log . Informația primită de receptor va depinde deci nu numai de proprietățile sursei, ci și de proprietățile și posibilitățile destinatarului. Cu cât destinatarul va avea mai multe elemente, care se vor putea afla În mai multe stări posibile, cu atât el va putea primi o cantitate mai mare de informație. În cazul unui destinatar cu memorie, informația pe care o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care se pot afla În u stări, poate recepționa o informație egală cu u y r ypyH 1 log . Informația primită de receptor va depinde deci nu numai de proprietățile sursei, ci și de proprietățile și posibilitățile destinatarului. Cu cât destinatarul va avea mai multe elemente, care se vor putea afla În mai multe stări posibile, cu atât el va putea primi o cantitate mai mare de informație. În cazul unui destinatar cu memorie, informația pe care o primește depinde și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ci și de proprietățile și posibilitățile destinatarului. Cu cât destinatarul va avea mai multe elemente, care se vor putea afla În mai multe stări posibile, cu atât el va putea primi o cantitate mai mare de informație. În cazul unui destinatar cu memorie, informația pe care o primește depinde și de probabilitățile pe care el le acordă semnelor emise de sursă, ceea ce face ca informația pe care o primește să fie egală cu n x wxpxH 1 log , unde w reprezintă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o primește depinde și de probabilitățile pe care el le acordă semnelor emise de sursă, ceea ce face ca informația pe care o primește să fie egală cu n x wxpxH 1 log , unde w reprezintă probabilitățile pe care le acordă destinatarul. Ca și substanța și energia, informația poate avea și ea mai multe aspecte. Ea are mai Întâi un aspect privind noutatea obiectivă care depinde de organizare și de reorganizare a sursei. Apoi are un aspect care privește structura și modularea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
poate avea și ea mai multe aspecte. Ea are mai Întâi un aspect privind noutatea obiectivă care depinde de organizare și de reorganizare a sursei. Apoi are un aspect care privește structura și modularea semnelor, prin intermediul cărora se transmite până la destinatar, un aspect care privește incertitudinea pe care o Înlătură În destinatar și, În sfârșit, un aspect care privește valoarea și semnificația pe care o are pentru destinatarul respectiv. Pentru receptarea, prelucrarea și Înmagazinarea informației În organismul uman, apa are un
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
un aspect privind noutatea obiectivă care depinde de organizare și de reorganizare a sursei. Apoi are un aspect care privește structura și modularea semnelor, prin intermediul cărora se transmite până la destinatar, un aspect care privește incertitudinea pe care o Înlătură În destinatar și, În sfârșit, un aspect care privește valoarea și semnificația pe care o are pentru destinatarul respectiv. Pentru receptarea, prelucrarea și Înmagazinarea informației În organismul uman, apa are un rol decisiv. Organismul uman este construit din apă În proporție de peste
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
un aspect care privește structura și modularea semnelor, prin intermediul cărora se transmite până la destinatar, un aspect care privește incertitudinea pe care o Înlătură În destinatar și, În sfârșit, un aspect care privește valoarea și semnificația pe care o are pentru destinatarul respectiv. Pentru receptarea, prelucrarea și Înmagazinarea informației În organismul uman, apa are un rol decisiv. Organismul uman este construit din apă În proporție de peste 70 la sută per total, dar multe dintre organele noastre, precum este creierul, au o componență
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
moarte este, totuși, atât de importantă? În primul rând, pentru că moartea e parte a acestuia, un main ingredient, o componentă de bază, dacă nu chiar punctul de fugă, ținta involuntară spre care se Îndreaptă. Când Jean Rousset avansa ipoteza absenței destinatarului În cazul jurnalului intim 6, el viza, desigur, pactul secretului care, mai ales În secolul al XIX-lea, intra În regula jocului. Chiar În cazul jurnalelor intime necunoscute, păstrate de către autorii lor Într-o taină nesfârșită, ele participă la un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care pudoarea, secretul, rezistența la tentațiile dezvăluirii alcătuiesc un sistem de minime reciprocități care ajută la fluidizarea Înțepenitelor mecanisme ale mărturisirii. Altfel spus, scriitorul e obligat să scrie cu gândul că rândurile sale vor rămâne În perpetuitate adresate unui singur destinatar - autorul Însuși -, ori că ele vor ieși la lumină suficient de târziu pentru ca tensiunea existențială pusă În ele să fi dispărut ori să se fi transformat În tensiune estetică. O realitate secundă Termen prin excelență ambiguu, intimitatea descrie o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a depășit granița constrângătoare a anonimatului și intră În circuitul public. Oricât de mult ar vrea autorul să păstreze secretul notației din pagina de jurnal, aceasta va mina din interior orice clauză care Încearcă să-l mențină departe de posibilii destinatari. Există o tentație a auto-comunicării În orice text, iar autorul nu face decât să lucreze, conștient sau inconștient, În direcția aceasta. Totodată, el adaugă, involuntar, amănunte care inițial nu intrau În rețeta - mai mult sau mai puțin alchimică - a jurnalului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Ficțiunea din scrierile respective este, pentru autorul de jurnale, cel puțin un obiect real. Eul devine aici un pseudo: aceeași mână scriind cu cerneluri diferite. Ideea aceasta contrazice teoria unui Jean Rousset, pentru care jurnalul intim este un „text fără destinatar”14. Acest lucru poate fi adevărat doar În ceea ce privește naivitatea Începutului. Pentru autorul profesionist, Însă, scrierea jurnalului e strict legată de creația propriu-zisă. Nici În formele sale extreme - dacă nu chiar „extremiste” - (la Tolstoi, de pildă, care În paralel cu „jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
termen care să indice o deschidere hotărâtă spre În afară, spre exteriorul lumii și al realității), el caută legitimitatea genului În luxul pe care și-l permite: de a fi un hibrid intelectual. Dacă Jean Rousset avansa ideea „textului fără destinatar”, am putea, prin similitudine, să vedem În jurnalul intim un „text fără trecut”. Intrăm astfel Într-un paradox: dacă jurnalul poate să trăiască mereu În prezent (situație, de altfel, relativă: În chiar momentul scrierii sale, el vorbește despre un trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lucru spus e deja un lucru trăit. Amânarea, intervalul dintre trăire și transcriere, nu intră Între aceste constante, pentru că bătălia autorului de jurnale se dă și cu timpul: un timp al trăirii aproape confundat cu cel al scrierii. Testament fără destinatar În contrabalans, Încorsetat Între obligațiile scrierii zilnice, autorul dispune de un spațiu de manevră nelimitat. Libertatea nu e deplină decât din acest punct de vedere: stilistică, de formă, de conținut. Însuși ritmul scrierii rămâne la alegerea autorului. Ideală ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
deschisă, cu un Început clar, Însă fără sfârșit previzibil. Un gen funerar, ale cărui ultime cuvinte sunt primele fraze ale epigrafului. După el nu mai urmează - n-ar mai trebui să urmeze - decât moartea. El e, totodată, un testament fără destinatar, fără conținut, fără scop imediat. Deschis aparent spre exterior, el se Închide În sine, prizonier al voinței fanatice de mărturisire, de consumare a vieții prin scris, de regândire, de refacere și reelaborare. O altă variantă a celor o mie și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
precum Păsărilă, Setilă, Gerilă etc. A1 a1 a2 a3 Un singur actor, a, poate sincretiza mai mulți actanți (A1, A2, A3). Eroul unui basm poate fi și destinatorul programului narativ în cazul în care își propune singur misiunea și chiar destinatarul programului cînd căutarea este în beneficiul său. a1 A1 A2 A3 În diacronia constituirii acestui model trebuie amintiți Lucien Tesnière care în Elemente de sintaxă structurală (1959) recurge la noțiunea de actant subiect și actant obiect pentru a descrie structura
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
axiologice" (A.J. Greimas, 1966: 185) și spectaculară (prin filiera Souriau: "microuniversul semantic nu poate fi definit ca întreg de semnificație decît în măsura în care poate apărea în fața noastră ca spectacol simplu, ca structură actanțială (A.J. Greimas, 1966: 173). Destinator Obiect Destinatar Adjuvant Subiect Opozant Prima categorie subiect/obiect produce o polarizare actanțială legată de căutare (vezi basmul popular, mitul), căutare a obiectului dorinței (Ileana Cosînzeana, Tinerețe fără bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare fiind conceptul de dorință și modalitatea volitivă (vouloir). Articulate în jurul axei dorinței, basmul, spectacolul dramatic, mitul se actualizează în diverse povestiri ale "căutării" mitice și practice (A.J. Greimas, 1966: 177). Axa destinator/destinatar este cea a controlului valorilor și a repartiției lor între personaje; este axa cunoașterii și a puterii (savoir și pouvoir). Axa adjuvant/opozant facilitează sau împiedică acțiunea și comunicarea. Produce circumstanțele și modalitățile acțiunii, dar nu este necesarmente reprezentată de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
proiecții ale voinței de acțiune și rezistența imaginară a subiectului (A.J. Greimas, 1966: 190). Cu aceste trei cupluri actanțiale Greimas elaborează modelul actanțial mitic bazat pe obiectul dorinței, vizat de subiect, situat ca obiect de comunicare între destinator și destinatar și a cărui obținere este facilitată/împiedicată de acțiunea adjuvanților respectiv opozanților. Echivalarea model actanțial/structură narativă se realizează prin intermediul noțiunii de actant, noțiune cheie a semioticii narative. "Susceptibilă să ocupe un loc esențial în teoria universaliilor limbajului, noțiunea de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe de o parte semnalele de gen (de tipul "A fost odată un împărat"/vs/"A fost odată" "Un împărat" veți răspunde cu care se deschide Pinocchio al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît destinatarii uzuali ai poveștii), semnalele textuale de deschidere și închidere, iar pe de altă parte strategiile oralizării reprezentate de interpelări (consubstanțiale funcționării multor genuri televizuale interactive), clișee, recurențe, epitete "epice". Fiecare text individual poate fi considerat ca variantă de manifestare a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în primul rînd de domeniul lingvistic (rolul mesajului publicitar ca generator de sloganuri, clișee, intertext al epocii) și estetic (construirea unei anumite imagini a feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble vectorialități, publicitatea a fost considerată "studiul rațional al iraționalului uman" (A. Moles, 1973: 644). Iraționalul este reprezentat de comportamentul paradoxal al consumatorului care cheltuiește o bună parte a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]