3,808 matches
-
a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni. Acest termen împrumutat din dialectologie poate fi considerat din două puncte de vedere: Componentele diasistemului sunt considerate din două puncte de vedere. 1. În general se iau în seamă trei dialecte desemnate prin forma pronumelui interogativ referitor la subiectul nume de lucru (în română, „ce”): "što/šta", "kaj" și "ča": Unii lingviști consideră un dialect aparte cel numit torlakian ("torlački"), vorbit de sârbi în sud-estul Serbiei și de carașovenii din Banatul
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
diasistemului sunt considerate din două puncte de vedere. 1. În general se iau în seamă trei dialecte desemnate prin forma pronumelui interogativ referitor la subiectul nume de lucru (în română, „ce”): "što/šta", "kaj" și "ča": Unii lingviști consideră un dialect aparte cel numit torlakian ("torlački"), vorbit de sârbi în sud-estul Serbiei și de carașovenii din Banatul românesc (județul Caraș-Severin). Alți autori includ această variantă regională în dialectul štokavian. Graiurile "torlački" și graiurile bulgare de vest, care se aseamănă cu ele
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
lucru (în română, „ce”): "što/šta", "kaj" și "ča": Unii lingviști consideră un dialect aparte cel numit torlakian ("torlački"), vorbit de sârbi în sud-estul Serbiei și de carașovenii din Banatul românesc (județul Caraș-Severin). Alți autori includ această variantă regională în dialectul štokavian. Graiurile "torlački" și graiurile bulgare de vest, care se aseamănă cu ele, au făcut, până la o epocă relativ recentă, obiectul unor dispute de fapt extralingvistice între lingviști sârbi și bulgari, primii considerând toate aceste graiuri pur sârbești, iar ceilalți
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
și croate și bosniace, sprijinindu-se și pe scrierile deja apărute în limba poporului, de exemplu cele ale lui Gavrilo Venclović. S-a inspirat și din literatura croată, precum și din dicționare croate. Ca bază a limbii stardard, Karadžić a luat dialectul štokavian cu pronunțarea (i)jekaviană, caracteristic pentru regiunea sa natală, Serbia de vest, dar și pentru mare parte din Croația, pentru Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. Ulterior în standardul limbii sârbe a ajuns dominantă pronunțarea ekaviană, dar s-a acceptat
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
satului) Gerlachov". În slovacă i se mai spune și "Gerlach". Numele poloneze ale vârfului sunt "Gerlach" sau "Gierlach," dar în poloneza populară i se mai spune și "Girlach" sau "Garłuch." Primul nume atestat al acestui munte a fost denumirea din dialectul germanilor din Carpați "Kösselberg" (Muntele Cazan), nume apărut pe o hartă din 1762. Numele slovac al muntelui a fost inițial "Kotol", cuvânt ce înseamnă și el tot „Cazan”, atestat în 1821. Ambele nume se refereau la forma caracteristică a circului
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
citit acest roman ca pe o alegorie critică neconvingătoare împotriva statului austriac. Romanul a fost publicat în 1827 și a fost revizuit în următorii ani. În versiunea din 1840 a "I Promessi Sposi" s-a utilizat o versiune standardizată a dialectului toscan, un important efort al autorului de a furniza o limbă și de a stimula populația să o învețe. Cei ce erau în favoarea unificării s-au confruntat de asemenea cu o opoziție din partea Sfântului Scaun, în special după eșuarea încercărilor
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
i sau evreii romanioți (în - Rōmaniōtes) sunt o comunitate evreiască cu trăsături culturale distinctive, care a trăit pe teritoriul de azi al Greciei, precum și în zonele învecinate, timp de două milenii. Limba lor se numește ievanică, un dialect al limbii antice grecești. Numele lor derivă din numele vechii populații grecești a Imperiului Bizantin, grecii bizantini, care se numeau "Romaioi". Până la cel de-al doilea război mondial, comunități relativ numeroase de romanioți trăiau în Teba, Ioannina, Arta, Corint, precum și
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
identitate creștină, iar altele din cele precreștine supraviețuiesc, într-o formă sau alta, si astăzi, păstrandu-și chiar vigoarea de altădată. Folclorul românesc reprezintă totalitatea creațiilor culturii spirituale românești. Sintagma se referă la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei (majoritar dacoromân, dar și aromân, meglenoromân și istroromân), semnalate în interiorul granițelor românești. Urmărind firul istoriei, folclorul din Românilor include și creațiile atribuite etniilor premergătoare populației românești (traco-daci și presupușii proto-români, în situația în care nu există izvoare istorice care
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Noțiunile limbă "abstand", limbă "ausbau" și limbă-acoperiș (din limba germană de la: "Abstandsprache, Ausbausprache, Dachsprache") sunt folosite în sociolingvistică pentru analizarea și clasificarea idiomurilor ca limbi autonome, pe de o parte, și dialecte, pe de altă parte. Primele două noțiuni au fost propuse de lingvistul german Heinz Kloss în 1952, iar al treilea de către lingvistul austriac Hans Goebl în 1975, toate trei fiind folosite ulterior de mai mulți sociolingviști. Termenul "Abstandsprache" a fost
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
noțiuni, limbile sunt diferențiate nu numai din punct de vedere pur lingvistic sau „intralingvistic”, ci și sociolingvistic. O limbă "abstand" este una suficient de distantă față de celelalte prin trăsăturile sale fonologice, gramaticale și lexicale, încât să nu poată fi considerată dialectul altei limbi, neputând exista înțelegere reciprocă între utilizatorii ei și cei ai altei limbi. Kloss nu furnizează criterii pentru măsurarea distanței dintre limbi. În lipsa lor, cercetătorii dau exemple de limbi despre care se poate afirma categoric că sunt "abstand". Kloss
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
încearcă să umple lacuna lăsată de Kloss, de exemplu cele ale lui Goebl, care a publicat lucrări dialectometrice bazate pe o metodă matematică numită taxometrie sau clasificare numerică. De altfel Goebl nu consideră oportună folosirea noțiunilor de „limbă” și de „dialect” în clasificare, preferând noțiunea de „idiom”, care le înglobează. Totodată are rezerve serioase față de valoarea înțelegerii reciproce în clasificarea idiomurilor, dat fiind că nu există instrumente fiabile pentru măsurarea gradului de înțelegere. După părerea lui Goebl (1989), distanța dintre limbi
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
inteligibile, dar fiecare are standardul ei, existând în cadrul unor state naționale aparte. S-a constatat o legătură strânsă între formarea limbilor "ausbau" care nu sunt și "abstand", și cea a statelor naționale, legătură exprimată prin butada „o limbă este un dialect cu armată și marină militară”, răspândită de către lingvistul american Max Weinreich, fenomenul fiind de fapt mult mai complex. Lingvistul american Einar Haugen (1966) a introdus în studiile despre limbi și dialecte noțiunile de autonomie și heteronomie. Folosind noțiunile lui Kloss
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
naționale, legătură exprimată prin butada „o limbă este un dialect cu armată și marină militară”, răspândită de către lingvistul american Max Weinreich, fenomenul fiind de fapt mult mai complex. Lingvistul american Einar Haugen (1966) a introdus în studiile despre limbi și dialecte noțiunile de autonomie și heteronomie. Folosind noțiunile lui Kloss și ale lui Haugen, Trudgill definește limba "ausbau" ca o varietate standard autonomă, împreună cu toate acele dialecte nestandard din continuumul dialectal respectiv care sunt heteronome față de acea varietate standard, adică dependente
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
mai complex. Lingvistul american Einar Haugen (1966) a introdus în studiile despre limbi și dialecte noțiunile de autonomie și heteronomie. Folosind noțiunile lui Kloss și ale lui Haugen, Trudgill definește limba "ausbau" ca o varietate standard autonomă, împreună cu toate acele dialecte nestandard din continuumul dialectal respectiv care sunt heteronome față de acea varietate standard, adică dependente de ea. Trudgill (2004) deosebește limbi "ausbau" elaborate în cadrul formării statelor naționale și limbi "ausbau" elaborate fără un asemenea cadru. În prima categorie există exemple din
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
ausbau" elaborate în cadrul formării statelor naționale și limbi "ausbau" elaborate fără un asemenea cadru. În prima categorie există exemple din primul val de formare de asemenea state, precum cea a limbii norvegiene după obținerea independenței Norvegiei în 1814, pe baza dialectelor care fuseseră heteronome față de limba daneză, și exemple relativ recente, bunăoară instituirea limbii luxemburgheze ca limbă națională în 1984. Totodată, Trudgill constată un fenomen "ausbau" actual, care n-ar fi național, ci etnolingvistic, existent la minoritățile lingvistice. Cazurile tendințelor de
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
relativ recente, bunăoară instituirea limbii luxemburgheze ca limbă națională în 1984. Totodată, Trudgill constată un fenomen "ausbau" actual, care n-ar fi național, ci etnolingvistic, existent la minoritățile lingvistice. Cazurile tendințelor de autonomizare sunt relativ numeroase: "meänkieli" pe baza unui dialect finlandez din Suedia; "võro" în Estonia față de limba estonă standard; "ullans" față de limba scots din Irlanda de Nord; valona, picarda și "poitevin" față de franceza standard; cașuba față de poloneză; galiciana față de spaniolă; valenciana față de catalană etc.. Termenul "Dachsprache" „limbă acoperiș” își are originea
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
valona, picarda și "poitevin" față de franceza standard; cașuba față de poloneză; galiciana față de spaniolă; valenciana față de catalană etc.. Termenul "Dachsprache" „limbă acoperiș” își are originea în două adjective folosite de Kloss. În articolul său din 1952, el deosebea metaforic "gehegte Mundarten" „dialecte îngrijite” și "wilde Mundarten" „dialecte sălbatice”, iar într-o notă de subsol le dădea ca echivalente alte două calificări metaforice, "überdachte und dachlose" „cu acoperiș și fără acoperiș”. Prin primele se înțeleg dialecte heteromogene (cu termenul lui Haugen) față de o
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
franceza standard; cașuba față de poloneză; galiciana față de spaniolă; valenciana față de catalană etc.. Termenul "Dachsprache" „limbă acoperiș” își are originea în două adjective folosite de Kloss. În articolul său din 1952, el deosebea metaforic "gehegte Mundarten" „dialecte îngrijite” și "wilde Mundarten" „dialecte sălbatice”, iar într-o notă de subsol le dădea ca echivalente alte două calificări metaforice, "überdachte und dachlose" „cu acoperiș și fără acoperiș”. Prin primele se înțeleg dialecte heteromogene (cu termenul lui Haugen) față de o limbă scrisă, iar prin cele
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
din 1952, el deosebea metaforic "gehegte Mundarten" „dialecte îngrijite” și "wilde Mundarten" „dialecte sălbatice”, iar într-o notă de subsol le dădea ca echivalente alte două calificări metaforice, "überdachte und dachlose" „cu acoperiș și fără acoperiș”. Prin primele se înțeleg dialecte heteromogene (cu termenul lui Haugen) față de o limbă scrisă, iar prin cele din urmă dialecte fără o asemenea limbă. Goebl, într-un articol în franceză din 1975 a folosit termenul "toiture" „acoperiș”, explicând în notă de subsol că înțelege prin
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
într-o notă de subsol le dădea ca echivalente alte două calificări metaforice, "überdachte und dachlose" „cu acoperiș și fără acoperiș”. Prin primele se înțeleg dialecte heteromogene (cu termenul lui Haugen) față de o limbă scrisă, iar prin cele din urmă dialecte fără o asemenea limbă. Goebl, într-un articol în franceză din 1975 a folosit termenul "toiture" „acoperiș”, explicând în notă de subsol că înțelege prin acesta ceea ce Kloss a numit "Dachprache" „limbă acoperiș” în articolul său din 1952. Astfel, de
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
funcția de acoperiș față de alte varietăți mai puțin apreciate. Muljačić (1984) folosește în italiană termenul "lingua-tetto" „limbă acoperiș”, și afirmă că o asemenea limbă este totdeauna o limbă "ausbau", dând ca exemple italiana și franceza. Italiana este limbă acoperiș pentru dialectele din Italia, de exemplu cel din Piemont, dar nu și pentru idiomul corsican, iar franceza are această funcție pentru limba creolă pe baza francezei din Martinica, dar nu și pentru creola tot pe baza francezei din Mauritius. O limbă poate
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
prin diferite activități organizate cu participarea lui. În perioada Revoluției din 1848, Teutsch a fost căpitan în garda civilă sighișoreană. Aceasta s-a alăturat trupelor imperiale, câștigând războiul civil în 13 august 1849 împotriva armatei maghiare comandate de Józef Bem. Dialectul săsesc este un dialect al limbii germane. Regionalismele limbii săsești au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană. Ca preot, a pus în aplicare reforma bisericească decisă pentru
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
cu participarea lui. În perioada Revoluției din 1848, Teutsch a fost căpitan în garda civilă sighișoreană. Aceasta s-a alăturat trupelor imperiale, câștigând războiul civil în 13 august 1849 împotriva armatei maghiare comandate de Józef Bem. Dialectul săsesc este un dialect al limbii germane. Regionalismele limbii săsești au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană. Ca preot, a pus în aplicare reforma bisericească decisă pentru laicizarea bisericii, hotărâtă în
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
unul singur să realizeze o invazie a insulei, inarmat cu o armă semiautomată. A fost arestat însă de către ofițerul de poliție al insulei în timp ce își reîncărca arma. "Sercquiais" sau franceză de Sark (uneori în , în limba Sercquiais "Serkyee") este un dialect al limbii normande vorbit în insula Sark. Este un dialect descendent al Jèrriais vorbită în Jersey, influențat puternic de dialectul dgèrnésiais vorbit în Guernsey. Cu toate că lexicul limbii este puternic influențat de limba engleză, dialectul sercquiais conține încă o serie de
Sark () [Corola-website/Science/305588_a_306917]
-
o armă semiautomată. A fost arestat însă de către ofițerul de poliție al insulei în timp ce își reîncărca arma. "Sercquiais" sau franceză de Sark (uneori în , în limba Sercquiais "Serkyee") este un dialect al limbii normande vorbit în insula Sark. Este un dialect descendent al Jèrriais vorbită în Jersey, influențat puternic de dialectul dgèrnésiais vorbit în Guernsey. Cu toate că lexicul limbii este puternic influențat de limba engleză, dialectul sercquiais conține încă o serie de caracteristici pierdute din limba Jèrriais. Este încă vorbită de persoanele
Sark () [Corola-website/Science/305588_a_306917]