5,763 matches
-
el, probabil, adevăratul mare dirijor al secolului XX. Mai mult ca sigur, nu am fost singurii intoxicați cu Karajan. În Cehia de după revoluția de catifea, timp de vreo zece ani, în magazine nu găseai decât discurile lui Karajan. Era „singurul“ dirijor vandabil, în termenii de marketing ai noii economii de piață, impuși de Deutsche Grammophon. Personajul Herbert von Karajan a fost, cum o recunoștea el însuși într-un interviu la bătrânețe, o personificare exclusivă a calculului rece, altfel spus avid de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
disprețuitor, temut de orchestra sa, Filarmonica berlineză, și de nenumărați interpreți ce jucau jocul idolatriei față de patron. Puțini din cei ce au lucrat cu el au îndrăznit să-i înfrunte ideile discutabile, să nu se lase umiliți sau înșelați de dirijorul tiran, pentru care gloria și averea personală - o spune explicit în memoriile sale o mare soprană, Birgit Nilsson - erau adesea mai presus decât muzica. Aceleași observații le făcea, în carnetele sale, și Sviatoslav Richter. Pentru el, Karajan era, în fond
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
pentru care gloria și averea personală - o spune explicit în memoriile sale o mare soprană, Birgit Nilsson - erau adesea mai presus decât muzica. Aceleași observații le făcea, în carnetele sale, și Sviatoslav Richter. Pentru el, Karajan era, în fond, un dirijor „prodigios“, capabil, într-o interpretare a Simfoniei a 8-a de Bruckner, să fie „magnific, expresiv și uman“, dar la fel de capabil „să nu-și dea osteneala să se ridice la nivelul la care ar fi trebuit“. „Răceală și indiferență...“, nota
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
schița portretul în acele timpuri. O face însă, în însemnările lui berlineze, un om cultivat, Dumitru Cristian Amzăr, în mai 1941 atașat de presă: „Am ascultat sâmbătă seara, la Filarmonie, Simfonia a opta, de Bruckner, dirijată de Karajan... Spre deosebire de Furtwängler, dirijorul obiectiv, științific, aș spune, Karajan conduce emotiv și subiectiv, devenind el eroul propriu-zis și centrul întregului spectacol. Furtwängler este interpretul care nu vrea să scoată dintr-un text filosofic mai mult decât a dorit autorul să spună, relevând, firește, toată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
artei, o înaltă conștiință a valorilor, o mare disciplină a muncii. Acestea sunt, mi se pare, cele trei lucruri care lipsesc cel mai dureros vieții noastre muzicale. Mare artist, Enescu este în aceiași măsură un mare educator. Vocația sa de dirijor răspunde, poate, nu numai unei necesități de expresie personală, dar și unei nevoi de a impune celorlalți o tehnică a muncii, de a le transmite o disciplină a artei. Dirijorul este un profesor. Rolul său este să predea. Când un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
este în aceiași măsură un mare educator. Vocația sa de dirijor răspunde, poate, nu numai unei necesități de expresie personală, dar și unei nevoi de a impune celorlalți o tehnică a muncii, de a le transmite o disciplină a artei. Dirijorul este un profesor. Rolul său este să predea. Când un George Enescu ia bagheta, există certitudinea că te găsești în fața unui maestru. Sensibilitatea artistică nu a fost servită niciodată de o măiestrie atât de calmă, atât de puternică. Enescu întruchipează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
capabilă să dea un suflet la această mașină muzicală, ce este, de multă vreme, victima propriei inerții. Să ne amintim de forma excelentă pe care Filarmonica o câștigase, în urmă cu câțiva ani, după ce lucrase îndelung, o întreagă stagiune cu dirijorul Hermann Scherchen. Posibilitățile artistice ale unei orchestre sunt, înainte de toate, o chestiune de direcție, de orientare“. Ieri ca și azi, aș adăuga, probabil, superfluu... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE BOBO O seamă de observații inutile asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
despre niște autori reprezentativi pentru a accepta, acum, cu seninătate manevrele descalificante ale unei comisii pe care ar trebui s-o preocupe calitatea învățământului românesc. S-o preocupe în mod real. SCRISOARE PENTRU MELOMANI În amintirea unei prietene, Despre tânărul dirijor Celibidache... Victor ESKENASY Din când în când, numele lui Sergiu Celibidache este citat în contexte politice, de către oameni care nu par să aibă mare lucru de a face cu muzica sau istoria ei. Așa se întâmplă cu un recent articol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
mai contează în contextul articolului. Piatra a fost aruncată, așa cum aruncată a rămas cu vreun an în urmă, când un alt autor, ce se pretindea editor al corespondenței dintre Celibidache și Eugen Trancu-Iași, vorbea în dodii de simpatiile legionare ale dirijorului. Este adevărat că perioada berlineză a lui Sergiu Celibidache din anii războiului mondial a rămas, până nu de mult, total necunoscută muzicologilor. Se știa că ea corespundea epocii în care Celibidache a fost student la Conservatorul din Berlin. În ultimii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
și, cumva în apărare, că nu a condus nicio-dată o orchestră germană în orașe ocupate sau din zona frontului. Întrebările despre această perioadă i-au frământat nu doar pe muzicologi, dar și pe alții, unii din cercul de admiratori ai dirijorului. În anii münchenezi, câțiva dintre ei l-au urmat pretutindeni pe Sergiu Celibidache, de la lecțiile de dirijorat până la turneele din Spania sau Extremul Orient. Ocazie de a înregistra pe ascuns fiecare dintre concertele Maestrului, uneori și repetițiile ce le-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de la lecțiile de dirijorat până la turneele din Spania sau Extremul Orient. Ocazie de a înregistra pe ascuns fiecare dintre concertele Maestrului, uneori și repetițiile ce le-au precedat, constituind astfel o arhivă ad-hoc, prețioasă dat fiind refuzul general opus de dirijor față de înregistrările pe disc și manipularea ulterioară a concertelor editate în ediția Celibidache. Din această categorie de admiratori făcea parte și o prietenă, stinsă din viață tragic zilele trecute, Gertie Bauer, aproape întreaga ei existență matură editoare științifică la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
cu ea despre perioada și documentele din arhivele berlineze, aproape deloc verificate. În ultimele ei luni de viață, Gertie Bauer a decis să întreprindă câteva sondaje în aceste arhive, în care se știa că există lucruri relevante despre formația de dirijor și compozitor a lui Sergiu Celibidache. Cercetările le-a efectuat, alăturându-și ca ajutor o figură mai tânără din cercul de admiratori ai dirijorului, pe belgianul Geert Vermeire. În presa postbelică s-a scris, între altele, că Sergiu Celibidache a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
câteva sondaje în aceste arhive, în care se știa că există lucruri relevante despre formația de dirijor și compozitor a lui Sergiu Celibidache. Cercetările le-a efectuat, alăturându-și ca ajutor o figură mai tânără din cercul de admiratori ai dirijorului, pe belgianul Geert Vermeire. În presa postbelică s-a scris, între altele, că Sergiu Celibidache a preluat Filarmonica din Berlin în 1945, fără nici o experiență dirijorală. Dacă nu a dirijat inexistenta orchestră simfonică din Berlin, ce a dirijat totuși? Celibidache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
10 iulie 1942, revenea pe scenă, dirijând două arii ale Constanței din Răpirea din Serai. Ulterior, la 10 decembrie 1942, dirija Piesa de concert pentru pian și orchestră de Schumann. Afișele păstrate în arhiva Conservatorului îl arată din nou ca dirijor la 20 ianuarie 1943, într-o seară de operă, conducând Bețivanul pedepsit de Gluck, iar în același an la 16 martie, Quintetul din primul act al Flautului fermecat. Câteva zile mai devreme, la 13 martie, împărțise cu alți elevi dirijatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Michael Tilson Thomas la pupitru și, într-unul din cele două concerte, cu baritonul Thomas Hampson solist, într-o selecție din ciclul Das Knaben Wunderhorn de Mahler. Sigur, există și alte nume bine cunoscute sau de mare interes, cum sunt dirijorii Charles Mackerras, specializat în muzica cehă, Sakari Oramo, venit de la Birmingham, pentru a conduce Orchestra Radioului finlandez, Charles Dutoit cu un program Stravinsky și având-o ca solistă pe violonista Chantal Juillet sau Gennady Rojdestvenski. Absența tinerei violoniste gruzine, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
prin părțile locului. Aceste programe artistice se desfășurau de regulă la școală și pe toloaca satului sau în marginea pădurii și fiind foarte atractive, oamenii din sate se adunau cu multă însuflețire și plăcere, ele constituind adevărate sărbători populare. Primii dirijori ai corului din Hudești au fost Gheorghe Mardare din Iași, între anii 1882-1885, Meletie Răuț din 1885 până în 1890 și Gheorghe Dumitriu din 1890 până în 1898. După aceea corul a fost condus de Gheorghe Axinte, Gheorghe Tabără și de învățătorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghe Axinte, Gheorghe Tabără și de învățătorul Aurel Xantopol până la izbucnirea primului război mondial când și-a încetat activitatea. După război, corul a fost reînființat și condus de învățătorul pensionar și cantor bisericesc, Constantin Andreescu până în anul 1925. între 19251931 dirijorii corului au fost învățătorii Dumitru Bostan, Mărioara Antonescu, Alexandru Asevoaie, Alexandru Criclevitz și Constantin Cronț. Dintre familiile de țărani din Hudești care au dat satului intelectuali și buni activiști culturali pot fi citate: familia Xantopol, familia Andreescu, familia Luca, familia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
artistice la școlile din Hudești și în cadrul căminelor culturale; la Bașeu învățătorii Vasile și Angela Turic buni organizatori ai activităților culturale din școală și din sat, la Vatra familia Sâsâeac a dat pe învățătorul Neculai Sâsâeac, director de școală și dirijor de cor și alții care s-au integrat în viața culturală a satelor hudeștene, educând generațiile de tineret din comună pe calea progresului și civilizației. După exemplul acestor intelectuali, mulți săteni, în deosebi din satele Lupeni, Vatra și Bașeu s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar formația de dansuri pe locul alII-lea, după prestigioasa formație de dansuri a orașului Iași. Concomitent cu formația corală din satul Lupeni, au activat până în 1967 formații corale în satele: Vatra sub conducerea învățătorului Nicolae Sâsâeac, Mlenăuți având ca dirijor pe învățătorul Alexandru Asăvoaie, Bașeu formația fiind condusă de învățător Vasile Turic și la Alba. începând din 1967 corul hudeștean este unificat și este condus de învățătorul Costache Jacotă până în 1969, iar din acest an de învățătorul Neculai Sâsâeac, până în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în această perioadă corul din Hudești s-a remarcat printr-o bună organizare și prezentare scenică, înalte calități ale pieselor corale, fiind între primele coruri cu formații de același gen de pe plan județean. După 1978 corul din Hudești are ca dirijor pe învățătorul pensionar Costache Jacotă și a participat cu succes la toate edițiile festivalului Cântarea României situându-se între primele trei coruri din jud. Botoșani, concurând cu formații de valoare din Botoșani, Dorohoi și Săveni. Ziarele centrale și cel județean
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
alții. Se cuvine să mai menționăm faptul că începând din 1978 a activat la nivelul comunei Hudești un grup vocal-folcloric, organizat pe două și trei voci care interpreta melodii specifice zonei din Nordul Moldovei. Și grupul vocal îfolcloric avea același dirijor, învățătorul Costache Jacotă. Au mai existat în comună și formații de brigadă artistică de agitație, montaj muzical-literar având ca instructori pe prof. Bostan Elena, educatoare Chiriac Eugenia și prof. Apătăchioae Florica. Formația de dansuri populare și fanfara din comună, grupul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al Academiei din Atena. Preotul profesor Nicolae Guragata Este născut în satul Vatra-Hudeștilor, județul Botoșani, la data de 6 octombrie 1914 din părinți țărani mijlocași. Tatăl său, Mitriță Guragata, om gospodar din satul Vatra era cumnat cu Ion Cronț. Viitorul dirijor de cor face școala primară în satul natal, urmează cursurile secundare la Dorohoi, apoi Facultatea de Teologie la Cernăuți și apoi Institutul de Perfecționare al cadrelor didactice din Iași-secția limba română-istorie. Din vara anului 1925 se înrolează corist la partida
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la Cernăuți și apoi Institutul de Perfecționare al cadrelor didactice din Iași-secția limba română-istorie. Din vara anului 1925 se înrolează corist la partida alto a corului din Hudești, înființat din 1881 și activează până-n vara anului 1950 (din 1932 fiind dirijorul acestui cor). După absolvirea Facultății de teologie, activează ca preot la bisericile din Bașeu și din Lupeni, fiind o perioadă de timp și profesor suplinitor la Școala de Arte și Meserii din Hudești. Din octombrie 1950 funcționează ca profesor de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
suplinitor la Școala de Arte și Meserii din Hudești. Din octombrie 1950 funcționează ca profesor de muzică vocală la Școala Pedagogică din Șendriceni. Din 1952 și până în 1955 și apoi între 1962-1968, a fost director La Căminul Cultural Pomârla și dirijor de cor la același cămin. Din 1955 până în 1973 a fost dirijor de cor și o perioadă director la Căminul Cultural Broscăuți. Din 1967 și până în 1971 a fost dirijorul corului Casei de cultură a sindicatelor din învățământ din Dorohoi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
funcționează ca profesor de muzică vocală la Școala Pedagogică din Șendriceni. Din 1952 și până în 1955 și apoi între 1962-1968, a fost director La Căminul Cultural Pomârla și dirijor de cor la același cămin. Din 1955 până în 1973 a fost dirijor de cor și o perioadă director la Căminul Cultural Broscăuți. Din 1967 și până în 1971 a fost dirijorul corului Casei de cultură a sindicatelor din învățământ din Dorohoi și al corului Liceului Grigore Ghica din Dorohoi. Ar fi important de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]