4,704 matches
-
s-a observat faptul că formațiile discursive organizează un spațiu de plasări sau de poziții din care se produc discursurile și sînt puse în circulație relațiile antagoniste ale poziționărilor ideologice specifice formațiilor sociale. Prin aceste poziționări devine posibilă caracterizarea formelor discursive raportîndu-le una la alta, fără a ține cont de alte repere posibile, precum genul discursiv sau situațiile de comunicare considerate lipsite de importanță. Perspectiva topologică asupra discursivității constă în construirea unui sistem de repere ale discursului de nivel inferior celui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din care se produc discursurile și sînt puse în circulație relațiile antagoniste ale poziționărilor ideologice specifice formațiilor sociale. Prin aceste poziționări devine posibilă caracterizarea formelor discursive raportîndu-le una la alta, fără a ține cont de alte repere posibile, precum genul discursiv sau situațiile de comunicare considerate lipsite de importanță. Perspectiva topologică asupra discursivității constă în construirea unui sistem de repere ale discursului de nivel inferior celui al formațiilor discursive, cel al comunităților de comunicare și al evenimentelor comunicaționale care le caracterizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la alta, fără a ține cont de alte repere posibile, precum genul discursiv sau situațiile de comunicare considerate lipsite de importanță. Perspectiva topologică asupra discursivității constă în construirea unui sistem de repere ale discursului de nivel inferior celui al formațiilor discursive, cel al comunităților de comunicare și al evenimentelor comunicaționale care le caracterizează, dînd astfel un ansamblu de natură sociolingvistică studiului discursurilor considerate separat și privite ca vectori ai reprezentărilor ideologice. Topologia discursurilor se structurează astfel prin raportarea la comunitățile discursive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursive, cel al comunităților de comunicare și al evenimentelor comunicaționale care le caracterizează, dînd astfel un ansamblu de natură sociolingvistică studiului discursurilor considerate separat și privite ca vectori ai reprezentărilor ideologice. Topologia discursurilor se structurează astfel prin raportarea la comunitățile discursive, îndeosebi prin raportarea la caracteristicile care țin de formele de circulație a discursurilor pe care le organizează și pe care le constituie. Un prim reper este în acest caz distincția dintre circulația internă a discursului și circulația spre exteriorul unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin raportarea la caracteristicile care țin de formele de circulație a discursurilor pe care le organizează și pe care le constituie. Un prim reper este în acest caz distincția dintre circulația internă a discursului și circulația spre exteriorul unei comunități discursive date. Pentru comunitățile științifice, de exemplu, se va spune că unele genuri (articole de specialitate, memorii, teze etc.) sînt destinate deopotrivă pentru interior și pentru exterior (prin transmiterea didactică a cunoștițelor, prin enciclopedii, articole de popularizare, dări de seamă). Poziționările
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interior și pentru exterior (prin transmiterea didactică a cunoștițelor, prin enciclopedii, articole de popularizare, dări de seamă). Poziționările spre exterior pot fi descrise într-o manieră diferențiată, avînd în vedere condițiile de producere, de circulație și de recepție. Structurarea spațiului discursiv se operează cu ajutorul unor parametri, care permit descrirea comunităților discursive, precum ierarhiile discursurilor produse / receptate într-o comunitate discursivă, caracterul (sau lipsa) pieței textelor puse în circulație, forma relațiilor dintre cei care scriu și auditori, accesul restrîns sau caracterul public
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enciclopedii, articole de popularizare, dări de seamă). Poziționările spre exterior pot fi descrise într-o manieră diferențiată, avînd în vedere condițiile de producere, de circulație și de recepție. Structurarea spațiului discursiv se operează cu ajutorul unor parametri, care permit descrirea comunităților discursive, precum ierarhiile discursurilor produse / receptate într-o comunitate discursivă, caracterul (sau lipsa) pieței textelor puse în circulație, forma relațiilor dintre cei care scriu și auditori, accesul restrîns sau caracterul public al documentelor, relațiile intertextuale etalate sau efective (de exemplu, lanțul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exterior pot fi descrise într-o manieră diferențiată, avînd în vedere condițiile de producere, de circulație și de recepție. Structurarea spațiului discursiv se operează cu ajutorul unor parametri, care permit descrirea comunităților discursive, precum ierarhiile discursurilor produse / receptate într-o comunitate discursivă, caracterul (sau lipsa) pieței textelor puse în circulație, forma relațiilor dintre cei care scriu și auditori, accesul restrîns sau caracterul public al documentelor, relațiile intertextuale etalate sau efective (de exemplu, lanțul intertextual al constituirii informației mediatice). Examinarea acestor caracteristici permite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și auditori, accesul restrîns sau caracterul public al documentelor, relațiile intertextuale etalate sau efective (de exemplu, lanțul intertextual al constituirii informației mediatice). Examinarea acestor caracteristici permite localizarea discursurilor în interiorul sau în afara comunităților originare și prin raportare între ele. Astfel, comunitățile discursive predominant economice (întreprinderi sau administrații), organizate pentru producția de bunuri și pentru servicii, prezintă o strictă ierarhizare a plasărilor și a genurilor, iar accesul la anumite scrieri este confidențial (documente rezervate), toate caracteristicile locale care constituie condițiile de producere, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a creat genuri care-i sînt specifice (reportaje, editoriale, interviuri etc.), dar comunitățile mediatice și editoriale produc discursul în alte comunități și, astfel, realizează o circulație și o poziționare intertextuală complexă. În general însă, se poate constata că topologia cîmpurilor discursive permite opunerea descrierilor lingvistice, bazate pe regularități, plasărilor, care nu sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative și să asigure controlul producțiilor verbale. V. mediologie, tipologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
omogenă din punctul de vedere al reprezentărilor și al normelor. După P. Charaudeau și D. Maingueneau, topicile exprimă o ontologie populară oscilînd între cognitiv și lingvistic și avînd grade diferite de generalitate. În logică și filosofie, toposul reprezintă o schemă discursivă caracteristică unui tip de argument. Astfel, din punct de vedere logic, toposul este o schemă care formalizează și generează argumentații concrete (ex. toposul a fortiori: "dacă profesorii nu știu totul, cu atît mai puțin vor ști elevii"; toposul contrariilor: "dacă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
liberă, în primul caz respectîndu-se, în măsura posibilităților, o corespondență între elementele enunțului inițial și al celui rezultat din traducere, în sensul că nu se produce prin traducere o reducere sau o extindere a cuantumului formelor limbii sau a conținutului discursiv, iar în cel de-al doilea, admițîndu-se abateri de la aceste rigori, în măsura în care sînt respectate principalele componente ale conținutului. Într-un studiu din 1966, Roman Jakobson a deosebit trei tipuri de traduceri: 1) traducerea în interiorul aceleiași limbi sau reformularea, 2) traducerea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i, deoarece rezultatul ei este un discurs (sau un text) ce are un statut special (prin relația cu originalul) și, de cele mai multe ori, trăsături specifice. Din acest motiv, traducerea trebuie evaluată din perspectiva unei taxinomii discursive în care să se poată evidenția acest statut și asemenea trăsături și să se stabilească în ce măsură ele sînt caracterizante sau comune cu alte tipuri discursive. Există, desigur, numeroase categorii de discurs, distinctibile din perspectiva clasificărilor (destul de numeroase) ce pot fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de cele mai multe ori, trăsături specifice. Din acest motiv, traducerea trebuie evaluată din perspectiva unei taxinomii discursive în care să se poată evidenția acest statut și asemenea trăsături și să se stabilească în ce măsură ele sînt caracterizante sau comune cu alte tipuri discursive. Există, desigur, numeroase categorii de discurs, distinctibile din perspectiva clasificărilor (destul de numeroase) ce pot fi realizate avînd la bază anumite criterii sau combinații de criterii, dar, cu toate acestea, nu se are în vedere și o clasificare pornind de la natura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
categorii de discurs, distinctibile din perspectiva clasificărilor (destul de numeroase) ce pot fi realizate avînd la bază anumite criterii sau combinații de criterii, dar, cu toate acestea, nu se are în vedere și o clasificare pornind de la natura relației cu obiectul discursiv, prin care să se facă distincția între discursul originar (sau genuin), care are o relație nemijlocită cu o stare de lucruri din realitate, și discursul asistat (sau dirijat), care este inițiat de un alt discurs, de la care preia obiectul, iar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau modelul de alcătuire. De asemenea, mijloacele de expresie (cuvinte, construcții sintagmatice libere sau fixe) pot fi preluate sau nu de discursul asistat din cel originar, fiind posibile astfel mai multe grade de apropiere în relația cu acesta. Această specie discursivă are trăsătura de a fi inițiată de un discurs anterior, menținînd anumite relații cu el, așa cum se întîmplă în cazul parodiei, pastișei, comentariului, explicației etc. Dimensiunea și, uneori, structura discursului asistat nu sînt prin urmare autonome decît într-o anumită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precum și atunci cînd recurge la glosări sau la mijloace paratextuale pentru a da explicații în legătură cu ceea ce conține originalul. Din punctul de vedere al analizei discursului, asemenea mărci ale asistării pot atribui rezultatului traducerii elemente care exced regulile tipului sau genului discursiv reprezentat, deși adecvarea mijloacelor traductive presupune și în acest caz menținerea în limitele firescului. De altfel, de obicei, atunci cînd același text este tradus de mai multe ori în aceeași limbă, fiecare traducere (numită retraducere) care succedă alteia trebuie să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupune și în acest caz menținerea în limitele firescului. De altfel, de obicei, atunci cînd același text este tradus de mai multe ori în aceeași limbă, fiecare traducere (numită retraducere) care succedă alteia trebuie să ateste din punct de vedere discursiv un progres în raport cu apropierea de trăsăturile originalului și în raport cu exigențele normei limbii traducerii. V. discurs, metalimbă, normă, paratext, referință, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN 2008. RN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mult de două enunțuri sau replici dialogale). Analiștii discursului dispun de acest nivel minimal de analiză a conexiunilor interpropoziționale, dar se interesează mai ales de interacțiunea aspectelor ascendente (de la transfrastică la text) și a celor descendente (de la text și gen discursiv la transfrastica microtextuală). V: analiza discursului, gramatică textuală. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO-LINARES 2004. DH TROP. Latinescul tropus avea sensul de "figură în retorică, utilizare figurativă a unui cuvînt", în timp ce grecescul trópos desemna "răsucire, întoarcere". Orice figură literară sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la limbajul cotidian constituie criteriul de recunoaștere al tropilor sau al metasememelor. Acestea vizează conținutul sau semnificatul semnului lingvistic, fiind orientate, în mod fundamental, către cuvînt. V. figură, imagine, stil. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AC U UNIVERS DE DISCURS v. CÎMP DISCURSIV UTOPIE. Termenul utopie, legat de opera lui Thomas Morus, apărută în anul 1516, este, la origine, un substantiv propriu, parte a titlului unei cărți și numele unei insule imaginare. El este o creație a lui Morus, care adaugă substantivului topos
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
accepțiunile posibile pe terenul lingvisticii. Fiind enunț sau sumă de enunțuri, discursul ține de logosul apofantic, fiindcă afirmă sau neagă ceva, și, în acest caz, poate fi operantă și valoarea de adevăr, specifică logicii, care este implicată în majoritatea structurilor discursive, tipul dialogic relevînd în modul cel mai evident acest aspect. În sfîrșit, în discurs, îndeosebi în discursul polemic, pot fi antrenate cuvinte care exprimă valori din perspectiva unor aprecieri reflectate prin cupluri antonimice, precum bine - rău, virtute - viciu, armonie - discordie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectiva unor aprecieri reflectate prin cupluri antonimice, precum bine - rău, virtute - viciu, armonie - discordie, corect - incorect, drept - nedrept etc. În asemenea situații, "valoarea" este dată de aprecierea pozitivă și are implicații sociale și morale. V. apreciere, argument, discurs, lexem, strategie discursivă. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; LYONS 1977; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO VARIETATE. În vorbirea obișnuită, prin varietate se denumește trăsătura sau starea de a exista și de a se manifesta în forme multiple și diferențiate. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vocabularelor particulare și nu se poate cunoaște decît prin ele, iar existența vocabularelor presupune existența lexicului. Din punctul de vedere al relațiilor care există între elementele unui vocabular, semnificative sînt cîmpurile lexicale (sau semantice), care se pot repartiza unor genuri discursive. Dintr-o altă perspectivă, vocabularele limbajelor de specialitate alcătuiesc terminologiile, care întrunesc elementele lexicale ce au referințe în anumite domenii ale cunoașterii sau ale activității. Funcționarea cuvintelor interesează în mod deosebit a n a l i z a d i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
loc deosebit îl dețin structurile metaforice, metonimiile și sinecdocele, sînt mai bine reprezentate în subtipul de vulgarizare și în cel didactic. Trebuie remarcată ocurența unei categorii aparte de metafore și metonimii, cele grafice, care completează lingvisticul. Vulgarizarea presupune adaptarea structurilor discursive pur științifice sau de cercetare la un alt tip de destinatar, care deține o cunoaștere de specialitate limitată și care nu poate completa și nici interpreta adecvat informația care i se oferă. De aceea, gradul de codificare și de abstractizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip de discurs. Din perspectiva emițătorului de discurs de vulgarizare sau publicistic, se remarcă tendința de orientare și de adaptare a mijloacelor de comunicare la publicul căruia îi este destinat mesajul. Selecția mijloacelor discursive se face în funcție de particularitățile de receptare ale destinatarului comunicării. Orice tip de comunicare specializată a științei trebuie să fie centrată în jurul conceptelor și informațiilor transmise, în vederea centrării asupra caracterului denotativ și a păstrării expresiei lingvistice neutre, clare și concise. Gradul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]