3,349 matches
-
pomenim în fiecare clipă; dulcea și buna fraternitate a omului cu întreaga creație. Trebuie să o spunem și din păcate este o trăsătură națională că în Miorița există o resemnare prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea, nu o disprețuiește; el o primește, unindu-se atît de repede cu această regină logodnica lumii. El acceptă, fără să se revolte, mariajul. Ieșit abia ieri din natură, astăzi pare deja bucuros să se întoarcă la sînul ei". Lacrimile vărsate și victimizarea au
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trebui să fie, pentru noi toți, pămîntul sfînt, voi nu vreți a-l privi, voi nu vreți nici măcar să auziți vorbindu-se de el. Pentru voi, el n-are nume, nici nu există, pentru că aceasta este o țară barbară. O disprețuiți, pentru că este cuptorul care a aruncat în Occidentul vostru hoarde de barbari." Spectacolul pus în scenă de acest autor este o frescă a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a poporului, este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de neînțeles pentru aceste elite. Decalajul este foarte clar în armată: cîțiva ofițeri superiori formați în Germania, la Turin sau, mai rar, la Saint-Cyr, se alătură diletanților "petrecăreți dar leneși" după spusele atașatului militar al Franței în 1889. Ei se disprețuiesc, se invidiază și nu au legătură cu trupa, "în regimente nu există vreo preocupare pentru educația morală a soldatului, iar conferințele morale acum la mare preț în armata noastră sînt necunoscute, ceea ce nu tulbură pe nimeni într-o țară unde
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franțe pe care ei o găsesc lipsită de generozitate și elan creator. Din scrisorile lui Ralea se desprinde dezaprobarea venită din "lumea românească din afară", care visează la toate posibilitățile de dezvoltare în fața unei societăți împietrite, care, afirmă Ralea, își disprețuiește proletarii, a cărei bancheri fac speculă fără rușine, a cărei țărani s-au îmbogățit profitînd de război și a cărei intelectuali nu au nici o putere... Urmărind aceste mărturisiri decepționante și amare, se simte că observatorul venit din Est nu percepe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a-și face iluzii, unul dintre apropiații săi constată: "A muri pe cîmpul de luptă, cum îi propunea Hitler, îi părea generalului de departe mai de dorit decît de a trăi învins și umilit în mijlocul acestei burghezii pe care o disprețuia". După alte mărturii, cu prilejul uneia dintre ultimele sale întrevederi cu Hitler, Antonescu ar fi declarat: "E un nebun", iar ministrul Afacerilor Externe, Mihai Antonescu ar fi întrebat: "Și vreți să rămîneți asociat cu un nebun?" Antonescu îi răspunse: "Am
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu era instalată; noua societate trebuia să fie cea mai bună din acel moment. Am conștientizat imediat disprețul elitei comuniste față de popor; credeam totuși că acest dispreț decurge din structura unei anumite elite de stînga. În fond, șefii stîngii au disprețuit întotdeauna poporul pretinzînd că luptă pentru el". Toth mai evocă comportamentul scandalos al celor care s-au îmbogățit cu nerușinare. "Am fost șocat de rapiditatea cu care elita comunistă preluase o viață de lux de la cei pe care îi îndepărta
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Arhipelagul Gulag, iar în martie același an, André Glucksmann afirmă: "Marxismul te face surd". O imagine, un sistem de reprezentare se impun: imaginea omului sovietic, imaginea lagărului reprezentat de URSS și de sateliții ei. Disidentul rus Vladimir Bukovski mărturisește: "Am disprețuit omul sovietic, nu pe acela prezentat pe afișe sau în literatura oficială, ci pe acela care există în realitate, pe cel ce nu are nici onoare, nici mîndrie, pe cel ce nu are simțul responsabilității personale". Și pretinde: Noi vrem
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intelectualii occidentali denunță minciuna rusească. Este redescoperit Custine și Rusia lui, cea a întunericului, și este recunoscut, odată cu Alain Besancon, trecutul rusesc despotic în prezentul sovietic. În Est, imaginea Occidentului se schimbă: anii '50 și '60 inventaseră un Occident hippic disprețuit de unii din cauza decadenței, visat de alții ca spațiu al tuturor îndrăznelilor și tuturor eliberărilor. Anii '70 aduc un Occident bazat pe o filosofie apolitică liberală, care are curajul să reafirme mesajul lui Wilson și al lui Roosevelt, adică să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mentalități străine, de propaganda "inversă", iată rațiunile pentru care puterea limitează atît cît poate (și poate) plecările. Și totuși, oamenii pleacă". După protocroniști, se pleacă din dispreț față de o țară și de o cultură pe care elitele de altădată o disprețuiau, iar descendenții lor o denigrează. Fundamental, acest curent este populist: el îmbină apărarea tradiției populare cu ordinea Revoluției și ura față de elite. Astfel, protocroniștii acționează în numele democratizării și înțeleg să fondeze organizații care să administreze producerea de cultură: Uniunea Scriitorilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Noica. Constantin Noica devenea o adevărată instituție națională. Securitatea îl supraveghează dar îl lasă în pace. Noica lucrează în afara politicii. Filosofia lui nu aduce atingere națiunii. Pelerinii de la Păltiniș merg spre asceză și nu spre militantism, pe care Noica îl disprețuiește și-l consideră orb. Noica nu cheamă la ruptură, iar lucrarea sa ajută la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin de el însuși pentru a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
confuze și timide de adeziune la liberalismul occidental: problema îndemnului la muncă, a concurenței și competiției este pusă în mod deschis. O parte a elitelor românești cred cu pasiune în evoluția reformistă a comunismului unguresc. Or, Ceaușescu sfidează Vestul și disprețuiește Ungaria. Pentru observatorii străini, gestul cel mai surprinzător al șefului Statului Român este decizia de a refuza orice credit occidental și de a renunța, în februarie 1988, la clauza națiunii celei mai favorizate. Această decizie este un fel de a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
narativi ca plauzibili. Iron Eagle se prezintă, așadar, ca o fantezie adolescentină limitată și de utilitate ideologică restrînsă. Alte filme anti-arabe își anihilează propriile opoziții dintre Orientul Mijlociu "barbar" și Occidentul "civilizat". În vreme ce Occidentul prețuiește, se pare, viața, iar Orientul Mijlociu o disprețuiește, filmele se complac în expunerea unor scene în care nenumărați arabi sînt masacrați. Reacția scontată este aceea de aclamare a unor asemenea masacre ca pe o purificare de un rău iremediabil, dar brutalitatea și caracterul repetitiv al masacrelor realizate cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și obiectele trecutului, care erau asociate cu valoarea și sacrul, protagoniștii operei lui Gibson nu au altă soluție decît să încerce varianta transcendenței artificiale." (1992: 226) Baudrillard vs. cyberpunk Prin contrast, Baudrillard dizolvă semnificația și individul în extazul comunicării și disprețuiește acțiunea individuală eficientă, negînd chiar posibilitatea suveranității individuale într-un univers condus de obiecte. Pentru el, tehnologia este triumfătoare, în această eră postumană și nu este deloc cuprins de nostalgie la ideea unei umanități dispărute într-un univers tehnologic. Baudrillard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnofob și apolitic, revelînd un viitor dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă, menționînd cu dispreț "extazul negativ produs de radio", în care vocile alternative își exprimă opiniile și pozițiile (1983c: 131-2). El nu expune o politică culturală în scrierile apărute după 1980, deși în cele anterioare promova diferite tipuri de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a început prin a plasa masele în centrul oricărei interpretări posibile a lumii contemporane". Este evident că are față de ele cunoscutul dispreț al burghezului pentru plebe și al socialistului pentru sub-proletar. Dar masele sînt un fapt, iar un savant nu disprețuiește faptele, ci le respectă și încearcă să le înțeleagă. În fața acestui fapt, Le Bon nu visează la o restaurare a monarhiei sau a regimului aristocratic. Visul lui ar fi mai curînd democrația patriciană și individualistă, după modelul englezesc. Liberalismul de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să prezinte o situație așa cum este ea. Mă veți întreba: dacă tot are o importanță atît de mare, cum se face că nu ni s-a vorbit niciodată de Gustave Le Bon și de psihologia maselor în general? De ce e disprețuită opera lui, ba are chiar o faimă negativă? Nu intenționez să-l salvez de la naufragiu, nici să-i repun ideile în drepturi de fapt, nici nu e cazul. Vreau doar să spun care-ar fi, după mine, cauzele tăcerii. Primul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui și ne lăsăm subjugați de ea pe de cealaltă parte. Să adăugăm și următoarele: singurii conducători care își păstrează prestigiul intact și pe care mulțimile ajung să îi admire fără restricții sînt conducătorii morți. Vii, îi venerează și îi disprețuiesc, îi iubesc și îi urăsc. Îi venerează pe conducători pentru că au curajul să le dirijeze, îi disprețuiesc pentru că se lasă dirijate de ei. Dar o dată morți, le înalță un cult fără nici o limită, căci acum conducătorii fac corp comun cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care își păstrează prestigiul intact și pe care mulțimile ajung să îi admire fără restricții sînt conducătorii morți. Vii, îi venerează și îi disprețuiesc, îi iubesc și îi urăsc. Îi venerează pe conducători pentru că au curajul să le dirijeze, îi disprețuiesc pentru că se lasă dirijate de ei. Dar o dată morți, le înalță un cult fără nici o limită, căci acum conducătorii fac corp comun cu credința și iluzia colectivă. Acum sînt zei. De aceea conducătorii sînt mult mai periculoși morți decît vii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ca să folosim vocabularul tradițional. Pe de altă parte, nu ne e greu să înțelegem că primitivii de care vorbește el nu sînt aiurea, la mare distanță de noi. Nu sînt nici indieni, nici africani, sînt chiar aici, sînt oamenii care disprețuiesc operele civilizației și legile rațiunii. Primitivii pe care-i studiază Freud, pe care-i cunoaște, sîntem noi înșine. E clar că toate aceste analogii sînt menite să demonstreze că masele sînt mărturia vie a regresiunii afective și intelectuale, uneori chiar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nici nu este, asemenea bunului simț, cel mai bine distribuit lucru din lume. Fără excepție, ne vine la fel de greu să iubim, dar și să ne lăsăm iubiți. Opunem o rezistență cît se poate de vie sentimentelor celorlalți. Fie că îi disprețuim pe aceia care ne fac dovada iubirii lor, fie că ne disprețuim pe noi înșine, considerîndu-ne nedemni de iubirea lor. Majoritatea ființelor umane așteaptă de la semenii lor ceea ce nici nu știu și nici nu pot primi. Această incapacitate face ca
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lume. Fără excepție, ne vine la fel de greu să iubim, dar și să ne lăsăm iubiți. Opunem o rezistență cît se poate de vie sentimentelor celorlalți. Fie că îi disprețuim pe aceia care ne fac dovada iubirii lor, fie că ne disprețuim pe noi înșine, considerîndu-ne nedemni de iubirea lor. Majoritatea ființelor umane așteaptă de la semenii lor ceea ce nici nu știu și nici nu pot primi. Această incapacitate face ca raporturile între oameni să fie foarte fragile. Totuși, altă soluție nu există
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prin sacrificiul făcut în interesul tuturor. Numai că ei răstoarnă ordinea lucrurilor. Au ajuns în vîrful piramidei tocmai pentru că au avut capacitatea de a-și fi suficienți lor înșiși, pentru că s-au putut lipsi de ceilalți, adică pentru că i-au disprețuit. O dată ajunși sus, ei se izolează și păstrează distanța în orice cicumstanță: așa se desfată și mai mult cu acest surplus afectiv, în poziția lor privilegiată. Scriitorul iugoslav Djilas, un fost tovarăș al lui Tito, a observat foarte bine astfel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în el o călăuză, iar în credința lui o învățătură justificînd răscoala lor. La fel cum el "găsea pe potriva lui proiectul de a întemeia un nou regat, de a găsi un nou popor întru a cărui adorație să ofere religia disprețuită de Egipt"501. Există un element logic în înlănțuire. Întemeierea unei noi națiuni presupune întîlnirea dintre indivizi excluși, devianți, cu o colectivitate oprimată, dar gata să se adune în jurul unei doctrine, a unei idei noi. Toate marile creații, marile transformări
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asemenea unui bob de grîu băgat sub brazdă. Aruncată și pe jumătate uitată, ea încolțește și iese la suprafață sub formă de tradiție, se trezește iar la viață sub formă de credință. Ceea ce fusese refuzat la început de rațiune și disprețuit de afectivitate este păstrat de memorie și primit de credință. IV După reflux vine fluxul, iar nostalgia începe să-și facă simțit farmecul. Ea înfrumusețează trecutul. Imaginea lui Moise ajunge să fie împodobită cu toate virtuțile și îi apropie pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ideile sale, incompatibilă cu știința și, în sfîrșit, supunerii fără crîcnire, incompatibilă cu democrația. "Lenin, declara revoluționara rusă Clara Zetkin, se comporta ca un egal printre egali de care era legat prin toate fibrele ființei sale". Știm, de asemenea, că disprețuia strălucirea falsă a puterii și manifestările nestăvilite ale slugărniciei. După cum spune poetul sovietic Tvardovski, "pe ovații el preț nu punea". Cu toate acestea, aproape la o zi după moartea lui, mișcarea de zeificare a lui a început să lucreze cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]