3,193 matches
-
îl auzise și răsauzise până la saturație, își întoarse privirea în sine și încetă să mai fie atent la spusele mele. REFLECȚII ASUPRA VIITORULUI Astăzi, fiul meu (șase luni!) a vrut să mănânce globul pământesc. Cititorul să fie liniștit, nu voi divulga cu ajutorul literaturii viața intimă a băiatului, scriindu-i rânduri "pentru adormit", sau, în vreun roman, "sfaturi pentru fiul meu", ețetera. Întâi, pentru că ignoranța e o stare care trebuie trăită la vârsta necesară, ca o protecție împotriva a tot ce o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
admirabila carte de o mie cinci sute de pagini a ziaristului american William Shirer despre Cel de-al treilea Reich, de la origini până la cădere, într-o traducere franceză, care mi-a plăcut așa de mult, încît simt un regret că divulg aici această lectură parcă numai a mea. Am avut sentimentul, și am fost gelos să citesc parcă un al doilea "război și pace" al timpurilor noastre, scris pe bază de documente, căzute în mâinile armatei americane, vârâte în cutii și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
din România nu nașterea, botezul, minunile, trădarea, patimile, răstignirea sau învierea lui Iisus, ci mometul în care a rostit Fericirile de pe Munte. Să folosim o singură sursă (Iuda fiind cooptat printre apostoli ceva mai târziu, fără să apuce să-și divulge, neapocrif, punctul de vedereă. Să-l luăm pe autorul primei Evanghelii, pe Matei (apoi cine s-ar obosi să verifice din patru surse o așa banală știre?Ă. Aparent delăsător, fără instinct de reporter adevărat, Matei povestește destul de repejor o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
impactul unui articol al lui Fima despre Albert Camus. Uneori Își deschidea inima și povestea În fața soției și a prietenilor despre propriile sale cuceriri. Vorbea cu voioșie, cu bun-simț, fără să-și bată joc de iubitele lui, fără să le divulge identitatea și fără să se laude, expunând desfășurarea idilei cu umor și nostalgie, ca un om care știa deja de mult cât de amestecate Între ele sunt iubirea și ridicolul. Cât de dependenți de regulile fixe ale ritualului sunt atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sâni zglobii sub ie.“ Păcat că sub ie / Nu-i și poezie. O baie de banalitate Dorin Almășan, autorul volumului de versuri Sinuciderea se mai amână (Grinta, Cluj-Napoca, 2006), se află într-o situație fără ieșire. Când scrie simplu, își divulgă banalitatea modului de a gândi: „Uneori gândesc așa: / decât singur într-un paradis / parcă aș prefera / un infern alături de cei / pe care îi iubesc / și mă iubesc. Dacă ar dori-o / și ei. E adevărat, / doar uneori gândesc așa.“ (Oare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în cap cu satârul“ etc. S-ar putea ca autorul să-și facă iluzia că prin astfel de trivialități conferă autenticitate prozei sale. Se înșală. În realitate, nu reușește decât să-și piardă creditul de care se bucura în fața cititorilor, divulgându-și imaturitatea intelectuală și lipsa de bun-gust, atât de bine ascunse până acum. Un roman cacofonic În replică la arhaicii psalmi, Bică N. Căciuleanu a inventat plasmii. Ca și psalmii, plasmii sunt numerotați. Spre deosebire însă de psalmi, care impresionează
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fiindcă încă nu a găsit un corp convenabil) și că din când în când îl interpelează pe Aurel Constantinescu-Severin, în care locuiește spiritul lui Ion Creangă. Autorul cărții se consideră un ales, dar paginile referitoare la viața lui intimă îi divulgă înclinația către vulgaritate: „Am rugat-o [pe o preoteasă văduvă, n. n.] să mi mai aducă un păhărel de țuică, timp în care eu am întors tabloul cu fața la perete ca să scap de privirea preotului. Biata femeie nu s-a prins de ce
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
alți ziariști, în alte țări) dacă utilizatorul ei ar da dovadă de mai mult umor, transformând totul într-o parodie spumoasă, sau dacă ar pune în circulație, ca din greșeală, informații senzaționale, pe care personalitățile în cauză nu le-ar divulga pentru nimic în lume. Mircea M. Ionescu nu strălucește însă prin umor (deși nu ezită să facă mereu glume, în stil popular) și nici nu deține cine știe ce secrete pe care să le aducă la cunoștința opiniei publice prin intermediul unor dialoguri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
consideră exilat (deși vine frecvent în România), a publicat trei romane fără valoare literară: Aruncă pâinea ta pe ape, 1994, Imposibila reîntoarcere, 1996, Dosarul cu bârfe, 2000. Toate sunt de o locvacitate plictisitoare și de un aplomb al banalității care divulgă amatorismul. Simțind, probabil, că prea puțini cititori se pasionează de cărțile lui, Gabriel Pleșea își încearcă din nou norocul, de data aceasta cu un roman „pseudo-polițist“, de fapt, cu un roman polițist de mâna a doua: Destine întortocheate (Vestala, București
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cuvântări ocazionale - sau de a le transcrie de pe benzi magnetice - și de a compune din ele un volum este neinspirată. Discursurile de acest fel sunt destinate unui moment festiv și se evaporă odată cu el. Publicate într-o carte, ele își divulgă într-un mod dezamăgitor lipsa de spirit critic, grandilocvența, caracterul encomiastic. La Librăria Centrală din Călărași, în fața câtorva prieteni și cunoscuți cuceriți de gândul că după lansare vor fi tratați cu șampanie și pișcoturi, poți să spui că o carte
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Manole! Așa-i, așa-i, a pus capăt discuției acesta și a simulat somnul. Bătut de gânduri, a ascultat în liniște suflarea și apoi, de la o vreme, sforăitul femeii, chibzuind în toate felurile cum să procedeze pentru a nu-și divulga marea suferință despre care doctorul Weich de la Cernăuți i-a spus că n-are vindecare. Noroc mare, mare noroc că cei cinci copii sunt deja bine rânduiți cu toții pe la casele lor. Când și-a dat seama că a slobozit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-l racoleze în partidul comunist, muncitoresc, cum i s-a spus un timp, Tata a refuzat categoric să adere la comunism și au început represaliile. Îl arestau și-l țineau câte dou-trei luni la securitate, cerându-i să-i divulge pe toți legionarii pe care îi cunoștea. Dar tata nu a trădat. Era lăsat în libertate un timp, după care iar îl arestau și-l țineau la securitate și câte patru luni, lăsând în urmă o familie cu șase copii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de fericiri extatice sau de necazuri grave, lipsit de drame, de neliniști sau de pasiuni răscolitoare au fost tot timpul înnobilate de amprenta tainică a vertebrei de delfin. Capitolul IX NU OBIECTE COLECȚIONASE BĂTRÂNUL, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor. Obiectele sunt făcute de om după chipul și asemănarea sa. Ele înmagazinează, memorează și oglindesc energii și tensiuni preluate de la cei ce le creează și le folosesc, așa cum oglinda devorează și dă în vileag pe cel oglindit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului" (pag.131). Hermeneutica obiectelor, disciplină pe care eroul o învață de-a lungul narațiunii, îi arată că "nu obiecte colecționase bătrânul, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor" (pag. 138). De la descifrarea biografiei gornistului în succesiunea de obiecte din lada care ilustrează coperta mai este un sigur pas până la închiderea narațiunii în bucla eternei reîntoarceri: transformarea eroului însuși în obiect care așteaptă un alt aventurier
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nu uită târșâitul picioarelor înlănțuite, nu uită deținutul zidit de viu în celulă, nu uită femeia deținută cu ochiul stors, ori simulările de execuție prin împușcare și alte orori și atrocități. Nu uită că a dat o declarație să nu divulge nimic din ce a văzut și pătimit, nu uită că la căsătorie a trebuit să ceară învoire de la căpitanul-securist Prodan. Nu poate uita că arăta ca o umbră zdrobită de menghina anchetelor și a zidurilor reci și, mai ales, nu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
preuteasa nu voia să ia măcar o bucățică, să nu turbeze, popa, pișicher, o sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot, când Mișa a divulgat popii secretul acesta a râs de nu mai putea și a conformat intrarea scroafei în veșnicie cum alta n-o să mai intre vreodată: cu muzică, și bună dispoziție! Altă întâmplare cu popa Ciobanu. După ce Regele Carol al II-lea a
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a lui Edgar Poe. Aici, însă, vom risca o judecată personală, contrară opiniei admise. Manifestele lui Poe n-au nimic a face cu poezia pură: operațiunea poetică autonomă nici nu e măcar definită. Căci procedeele de atelier pe care le divulgă - oricât de interesante ar fi ele - sunt, mai ales, privitoare la versificație. Cât despre domeniul destinat acestei operațiuni, e departe de a fi pur. Într-adevăr, a extinde acest domeniu la întregul suflet, nu-nseamnă a simplifica, a purifica. Opera
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
l-a dus la meditarea mijloacelor de expresie, nu atât la izvoare psihologice variate. Poezia d-lui Barbu este și istoria zbuciumată a unui spirit în căutarea unui concept de poezie. Prin aceste elaborări contradictorii de estetică, d. Barbu își divulgă structura intelectualistă; poezia este pentru d-sa mai ales o metodă și o tehnică, o știință intransmisibilă, dureros asimilată. Faza "modului interior" nu este o schimbare de valori interne, cât o revoluționare tehnică. De aceea poezia d-lui Barbu poate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în trap, în urma tânguirilor lui Nicanor Galan. Kalia mai veghease, în murmur de conspirative boscorodeli, unele victorioase zămisliri de coconi, ale gravidelor ce dezertau din maternitatea instalată operativ, de către noua stăpânire socialistă, în casa părăsită a lui Petrea Păun. Gigel-ciobanul divulgase o inatacabilă constatare a Kaliei, comunicând-o unor tați perpelindu-se în emoțiile facerii dintâi, refugiați profilactic, lângă un alambic, mascat în vreun șopron de trestie cenușie, ce revărsa anemic o șuviță tulbure și călduță de trascău, la o distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pentru prima dată. Cu paisprezece ani în urmă, Kanai și Kobayashi, din același batalion cu fratele lui, au plănuit și chiar au reușit să ascundă o parte din lingourile de argint confiscate de la Banca din localitate. Ca să nu li se divulge secretul, Kanai a ordonat să fie uciși toți cei care ajutaseră la îngroparea argintului. El și Kobayashi au dat vina pe fratele lui Endō. În sfârșit a înțeles și Endō de ce nu-i scrisese fratele lui nici un amănunt în legătură cu acuzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
și, cumva, să mă apăr de propria mea umbră sau s-o urmăresc bănuitor pe furiș ca să-i aflu intențiile. Cel care mă privea din oglindă era adversarul meu. Trebuia să nu mă uit în ochii lui ca să nu mă divulg. Trebuia să mă feresc de mine însumi și trebuia să mă lovesc pe ascuns. Astfel, tot ce până atunci fusese clar în raporturile cu mine însumi a fost lovit dintr-odată de o confuzie gravă. Iar nenorocirea era că nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
parcă făcea calcule, parcă pândea; cu ochii închiși, maiorul veghea mai limpede turma; așa proceda tataia când gândea afaceri, așa lega ideile cel mai bine închidea ochii; se ferea să nu-i fie citite cifrele pe retină, să nu-i divulge cineva planul, să nu-i descopere dușmanul poporului intenția civică. Când era sigur de reușită, ridica pleoapele, brusc, a iluminare; satisfăcut, afișa un rânjet dominant, apoi își freca mâinile plin de sine. Hei, deschide ochii, tataie! Deschide ochii, mâine avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Park Avenue. E de ajuns să-ntoarcă spatele două secunde și dintr-odată toată lumea se întreabă cât valorează sau vor ajunge să valoreze, de parcă ar fi acțiuni biotech sau ceva de genul acesta. Evident, le-am răspuns că nu pot divulga ceva atât de personal ca sursa averii familiei Bergdorf. —E o Bergdorf? De-aia are nuanța asta perfectă de blond, spuse o fată brunetă de vizavi. Crezi că mi-ar putea obține o programare la Ariette? Fetele newyorkeze au prostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în lagărul de prizonieri, căci erau prizonieri de război, ai războiului antisovietic, două cuburi mici de marmeladă pe o felie de pâine, zilnic. El fusese desemnat să supravegheze distributia... Până la urmă, în fața pasiunii lui excesive pentru mine, tata mi-a divulgat povestea. Ca ultimă armă de șantaj. O armă periculoasă, desigur, ca tot ce îl privea. Era tipul dedat obscurităților și măștilor. Tata se ferise să-l revadă, după ce asistase la rapida sa carieră politică postbelică. O carieră spectaculoasă, în primii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
are importanță. Fănică e gata să reia istoria familiei, dar Tolea nu e atent, doamna în jeanși, care a și dat colțul, a dispărut. — Cine era? — Una... Emilia. N-are importanță. Emilia, Emilia Ianuli o cheamă.. Fănică pare dispus să divulge mai mult, dar fostul coleg se grăbește. Accelerează pașii, se grăbește să prindă din urmă cometa. Degeaba, superba dispăruse. În fața teatrului, aglomerație. Spectatorul se îndreaptă spre ghișeu. În spatele ghișeului, o păpușă cu zulufi vorbește cu o păpușă cu coc. Spectatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]