3,782 matches
-
o soluție în afară de logică (...), că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere" (subl. n., V.M.)71. Acest fapt este o transfigurare a antinomiei, susține Lucian Blaga. Mai precis, atunci când antinomiei cuprinsă în dogmă i se postulează, prin chiar termenii ei, un plan de soluții irealizabile pentru mintea omenească, în lumina acestor soluții, antinomia se schimbă, "luând o înfățișare "de dincolo", care ne face să-i atribuim un înțeles, deși înțelesul ne scapă în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mintea omenească, în lumina acestor soluții, antinomia se schimbă, "luând o înfățișare "de dincolo", care ne face să-i atribuim un înțeles, deși înțelesul ne scapă în întregime"72. Neinteligibilă pentru posibilitățile logice ale intelectului uman, formula antinomică cuprinsă în dogmă este menită să dobândească un înțeles prin acest procedeu pe care Blaga îl numește "transfigurare". Dar aceasta cu prețul depășirii logicului, adică printr-o criză pe care o provoacă intelectului. Acest lucru este explicat altfel, într-un alt loc73: o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prețul depășirii logicului, adică printr-o criză pe care o provoacă intelectului. Acest lucru este explicat altfel, într-un alt loc73: o formulă antinomică nu se poate susține decât dacă este posibilă o sinteză a termenilor aflați în opoziție. În dogme, însă, o astfel de sinteză nu e nici inteligibilă, nici intuitivă. Atât intelectul obișnuit cât și intuiția refuză o sinteză a termenilor antinomici din dogmă. Aceasta nu poate fi realizată nici conceptual, nici pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se poate susține decât dacă este posibilă o sinteză a termenilor aflați în opoziție. În dogme, însă, o astfel de sinteză nu e nici inteligibilă, nici intuitivă. Atât intelectul obișnuit cât și intuiția refuză o sinteză a termenilor antinomici din dogmă. Aceasta nu poate fi realizată nici conceptual, nici pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a antinomiei dogmei, sinteza devine una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o astfel de sinteză nu e nici inteligibilă, nici intuitivă. Atât intelectul obișnuit cât și intuiția refuză o sinteză a termenilor antinomici din dogmă. Aceasta nu poate fi realizată nici conceptual, nici pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a antinomiei dogmei, sinteza devine una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei afirmări forțate este tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a antinomiei dogmei, sinteza devine una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei afirmări forțate este tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai cuprinde și o indicație că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca fiind soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere, prin transfigurarea logicii obișnuite. Altfel spus, dogmele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei afirmări forțate este tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai cuprinde și o indicație că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca fiind soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere, prin transfigurarea logicii obișnuite. Altfel spus, dogmele sunt antinomii transfigurate. Transfigurarea nu este propriu-zis o soluție a antinomiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai cuprinde și o indicație că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca fiind soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere, prin transfigurarea logicii obișnuite. Altfel spus, dogmele sunt antinomii transfigurate. Transfigurarea nu este propriu-zis o soluție a antinomiei, dar ține loc de soluție, sau, mai exact, este rezultatul unei soluții postulate, dar inaccesibilă intelectului. Lucian Blaga consideră că aceasta este singura înțelegere filosofică adecvată a dogmelor. Fără
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spus, dogmele sunt antinomii transfigurate. Transfigurarea nu este propriu-zis o soluție a antinomiei, dar ține loc de soluție, sau, mai exact, este rezultatul unei soluții postulate, dar inaccesibilă intelectului. Lucian Blaga consideră că aceasta este singura înțelegere filosofică adecvată a dogmelor. Fără a ne plasa în acest unghi transcendent, dincolo de linia raționalului obișnuit, nu vom putea înțelege structura dogmelor. Numai astfel, aceste deformări ale raporturilor dintre noțiuni, prin care se evadează din logic, vor căpăta un sens. Rezumând analiza lui Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau, mai exact, este rezultatul unei soluții postulate, dar inaccesibilă intelectului. Lucian Blaga consideră că aceasta este singura înțelegere filosofică adecvată a dogmelor. Fără a ne plasa în acest unghi transcendent, dincolo de linia raționalului obișnuit, nu vom putea înțelege structura dogmelor. Numai astfel, aceste deformări ale raporturilor dintre noțiuni, prin care se evadează din logic, vor căpăta un sens. Rezumând analiza lui Lucian Blaga asupra structurii dogmelor, vedem că dogmele sunt antinomii transfigurate. Ele se nasc din suprapunerea a două procedee
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
plasa în acest unghi transcendent, dincolo de linia raționalului obișnuit, nu vom putea înțelege structura dogmelor. Numai astfel, aceste deformări ale raporturilor dintre noțiuni, prin care se evadează din logic, vor căpăta un sens. Rezumând analiza lui Lucian Blaga asupra structurii dogmelor, vedem că dogmele sunt antinomii transfigurate. Ele se nasc din suprapunerea a două procedee complementare: stabilirea unei antinomii și transfigurarea ei. Aceste două procedee formează împreună schema generală a metodei dogmatice. Iată prezentarea schematică a acestui procedeu, pe care Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unghi transcendent, dincolo de linia raționalului obișnuit, nu vom putea înțelege structura dogmelor. Numai astfel, aceste deformări ale raporturilor dintre noțiuni, prin care se evadează din logic, vor căpăta un sens. Rezumând analiza lui Lucian Blaga asupra structurii dogmelor, vedem că dogmele sunt antinomii transfigurate. Ele se nasc din suprapunerea a două procedee complementare: stabilirea unei antinomii și transfigurarea ei. Aceste două procedee formează împreună schema generală a metodei dogmatice. Iată prezentarea schematică a acestui procedeu, pe care Blaga o dă pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transfigurate. Ele se nasc din suprapunerea a două procedee complementare: stabilirea unei antinomii și transfigurarea ei. Aceste două procedee formează împreună schema generală a metodei dogmatice. Iată prezentarea schematică a acestui procedeu, pe care Blaga o dă pentru unele dintre dogmele analizate. Voi considera aici exemplul cu privire la dogma Trinității: Văzusem mai sus că dogmatizarea nu a fost singura cale în perioada constituirii doctrinei creștine, ea impunându-se în luptă cu tendința raționalizantă. De ce a învins această soluție care se pune în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
două procedee complementare: stabilirea unei antinomii și transfigurarea ei. Aceste două procedee formează împreună schema generală a metodei dogmatice. Iată prezentarea schematică a acestui procedeu, pe care Blaga o dă pentru unele dintre dogmele analizate. Voi considera aici exemplul cu privire la dogma Trinității: Văzusem mai sus că dogmatizarea nu a fost singura cale în perioada constituirii doctrinei creștine, ea impunându-se în luptă cu tendința raționalizantă. De ce a învins această soluție care se pune în dezacord cu rațiunea, care provoacă o criză
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu tendința raționalizantă. De ce a învins această soluție care se pune în dezacord cu rațiunea, care provoacă o criză intelectului? Spuneam că simpla nevoie de sinteză nu este un răspuns suficient. Iată întregirea lui, în cuvintele lui Blaga: În dosul dogmelor vedem mai mult decât nevoia de sinteză (care poate avea și un caracter rațional); acest mai mult e: setea de mister, tendința de a apăra misterul metafizic de orice încercare de raționalizare a spiritului omenesc (subl. n., V.M.)"74. Prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logică și alte operații complementare de aceeași natură devin pentru metafizica creștină... mijloace esențiale de a da misterului toată adâncimea și tot relieful ce-i aparțin"76. Am văzut mai sus că Blaga s-a delimitat de interpretarea teologică a dogmelor. Vreau să arăt că această interpretare nu este chiar atât de simplistă, cum el o considera, și că, cel puțin în variantele ei contemporane, este destul de asemănătoare cu a sa. Într-adevăr, dogma este considerată, în sens teologic, "un adevăr
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
s-a delimitat de interpretarea teologică a dogmelor. Vreau să arăt că această interpretare nu este chiar atât de simplistă, cum el o considera, și că, cel puțin în variantele ei contemporane, este destul de asemănătoare cu a sa. Într-adevăr, dogma este considerată, în sens teologic, "un adevăr de credință revelat de Dumnezeu"77, o sinteză de credință 78. Dar aceasta nu înseamnă o blocare definitivă a gândirii, o abandonare totală a rațiunii. Este adevărat, se spune în acest sens, că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este considerată, în sens teologic, "un adevăr de credință revelat de Dumnezeu"77, o sinteză de credință 78. Dar aceasta nu înseamnă o blocare definitivă a gândirii, o abandonare totală a rațiunii. Este adevărat, se spune în acest sens, că dogmele depășesc rațiunea, ele sunt supraraționale, paradoxale, dar nu neraționale, nu absurde sau nelogice"79. Ele sunt astfel pentru că vor să prindă misterul lui Dumnezeu, iar acest lucru nu se poate face decât în formule paradoxale, care scot rațiunea din logica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Misterul religios, ca orice mister de altfel, are limba și chiar cheia lui: iar aceasta nu e raționalizarea"80. Această cheie o indică celălalt autor pe care l-am citat mai sus: "În calitate de păzitoare a plinătății Revelației, Biserica interzice prin dogmele sale depășirea anumitor limite. Ea închide intelectul uman ca într-o menghină din care nu-i e ușor să se desfacă. Pentru aceasta, el trebuie să înceteze a se mișca în planul gândirii orizontale și să urce vertical într-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e ușor să se desfacă. Pentru aceasta, el trebuie să înceteze a se mișca în planul gândirii orizontale și să urce vertical într-o altă sferă", în care are loc un fel de cunoaștere nemijlocită a lui Dumnezeu 81. Așadar, dogmele nu înseamnă o blocare totală a activității rațiunii, ci o forțare a ei către o altă stare, pe o altă dimensiune. Nu sunt un factor de orbire, ci un prilej de trezire. Putem recunoaște aici ideea blagiană a ecstaziei. Doar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dă o altă turnură acestei idei: nu este o ecstazie religioasă sau mistică, ci una epistemologică, intelectuală. De asemenea, forțarea rațiunii prin antinomie nu are ca finalitate cunoașterea nemijlocită a misterului, ci, dimpotrivă, potențarea acestuia ca mister. Revenind la structura dogmelor, aceasta s-ar putea cuprinde în caracteristici generale, care să facă recognoscibile dogmele sau care să funcționeze ca reguli de construcție a unor formule de acest tip în orice univers de discurs. De altfel, Lucian Blaga spune la un moment
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ci una epistemologică, intelectuală. De asemenea, forțarea rațiunii prin antinomie nu are ca finalitate cunoașterea nemijlocită a misterului, ci, dimpotrivă, potențarea acestuia ca mister. Revenind la structura dogmelor, aceasta s-ar putea cuprinde în caracteristici generale, care să facă recognoscibile dogmele sau care să funcționeze ca reguli de construcție a unor formule de acest tip în orice univers de discurs. De altfel, Lucian Blaga spune la un moment dat că "o antinomie ia aspect de formulă dogmatică prin transfigurare"82. "Sub
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noțiunilor producând o transfigurare a logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă de gândire, pe care o considera o sursă pentru revitalizarea metafizicii și chiar a științei. Mai simplu spus, a întrevăzut metoda sau spiritul dogmatic. Tocmai de aceea este remarcabil gestul său, căci, spre deosebire de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de gândire, pe care o considera o sursă pentru revitalizarea metafizicii și chiar a științei. Mai simplu spus, a întrevăzut metoda sau spiritul dogmatic. Tocmai de aceea este remarcabil gestul său, căci, spre deosebire de filosofia de până la el, care a ignorat dogmele sau le-a tratat drept absurde, Blaga le-a luat în serios, propunând o valorificare pozitivă a acestora, o adoptare a lor în spațiul teoriei cunoașterii. Dogmele devin punct de plecare pentru o nouă metodă și un nou tip de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este remarcabil gestul său, căci, spre deosebire de filosofia de până la el, care a ignorat dogmele sau le-a tratat drept absurde, Blaga le-a luat în serios, propunând o valorificare pozitivă a acestora, o adoptare a lor în spațiul teoriei cunoașterii. Dogmele devin punct de plecare pentru o nouă metodă și un nou tip de ideație, pe care filosoful român le considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]