5,717 matches
-
de a străjui la graniță, aveau și oamenii din Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din sat din Arămeni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și oamenii din Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din sat din Arămeni, dându-vă știre dacă veți vedea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor, adresându-se deopotrivă vornicilor, vatamanilor și tuturor locuitorilor țării stabilea: vornicii și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând astfel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând astfel: „La cisla satului boierii zlotași sau vornicii, sau vatamanii nicidecum să nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitori ai satelor (să hotărască)." Mai târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la vistierie, adunându-se dările locuitorilor din Câmpu-Lungeni însărcina pe vatamani cu strângerea sumelor pe care să-i dea în mâna vornicilor - ca slujbași domnești,, neîndoios. Dar cum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la vistierie, adunându-se dările locuitorilor din Câmpu-Lungeni însărcina pe vatamani cu strângerea sumelor pe care să-i dea în mâna vornicilor - ca slujbași domnești,, neîndoios. Dar cum atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai niciodată distincte, întâlnim situația când Constantin Cehan Vodă (Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și să-i dea la zapciul ce va fi rânduit." Înseamnă că amândoi, vornicul și vatamanul, deveneau responsabili în fața Domnului pentru strângerea birului satului și executarea tuturor ordinelor domnești. Când Mihai Racoviță avea să aplice rupta, cu aplicarea peceților roșii nominal, fiecărui contribuabil, și aceștia de teamă, împungeau fuga, cronicarul Niculce (Letopisețele - M.Kogălniceanu, vol.II,p.281) precizează că însuși Domnitorul dă ordin vornicului și vatamanului- autorii sălbătăciilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rupta, cu aplicarea peceților roșii nominal, fiecărui contribuabil, și aceștia de teamă, împungeau fuga, cronicarul Niculce (Letopisețele - M.Kogălniceanu, vol.II,p.281) precizează că însuși Domnitorul dă ordin vornicului și vatamanului- autorii sălbătăciilor la care se dedau ca slujitori domnești - „să nu scoată pe toți oamenii la ruptă, c-apoi pe urmă aflându-se se vor petrece rău capeteleDar cum întotdeauna ordinele s-au bătut cap în cap și atunci, aflăm de la același cronicar: „Unde găseau zlotașii câte un om
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
I. Antonovici în lucrarea sa „Istoria comunei Bogdana", unde vorbește despre alegerea lor de obicei în zi de sărbătoare a satului. De altfel, la 1799, când Domn al Moldovei era Alexandru Ipsilante, urmare a jalbelor primite, avea să dea hrisov domnesc pentru înființarea Cutiei milelor care să fie alimentată cu „reținerile și contribuțiunile ce le ordona Domnul" și din care se „întrețineau cei scăpătați" și neajutorați. De altfel, la 1799, când Domn al Moldovei era Alexandru Ipsilanti, urmare a jalbelor primite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care să fie alimentată cu „reținerile și contribuțiunile ce le ordona Domnul" și din care se „întrețineau cei scăpătați" și neajutorați. De altfel, la 1799, când Domn al Moldovei era Alexandru Ipsilanti, urmare a jalbelor primite, avea să dea hrisov Domnesc pentru înființarea Cutiei milelor care să fie alimentate cu reținerile și contribuțiunile ce le ordona Domnul și din care se „întreținea cei scăpătați" și neajutorați. Atunci „vornicii de pe la sate din toată tara, iarăși să aibă a da la Casa Cutiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel mai bătrân dintre răzeșii prezenți la..."consiliere" dând celui ales, „un băț de cireș, semn al autorității cu care mergea după aceasta cu toții și-l hiritiseau." De regulă, slujitorii sătești, care de fapt erau nimeni alții decât curați slujitori domnești, nuși aveau reședința la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în îndeplinirea îndatoririlor lor, slujbașii domnești se purtau aspru cu cei care nu-și puteau achita birurile: li se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat, țolicile și așternuturile din bătătură, iar dacă nu se îndestulau nici așa, treceau la vecini ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bătătură, iar dacă nu se îndestulau nici așa, treceau la vecini ori chiar în satele alăturate, forțând populația să plătească și pentru cei care despuiați nu acopereau datoria către vistierie. Și aceasta în vremurile de până la Regulamentul Organic, când slujitorii domnești nu se ocupau deloc de viața satului, de școală sau de biserică, de drumuri sau de podețe, de știința de carte a obștii, ci totul era doar interes pentru strângerea gloabelor care constituiau surse de îmbogățire a. strângătorilor lor. Curtenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deloc de viața satului, de școală sau de biserică, de drumuri sau de podețe, de știința de carte a obștii, ci totul era doar interes pentru strângerea gloabelor care constituiau surse de îmbogățire a. strângătorilor lor. Curtenii erau slujitorii curții domnești și plăteau visteriei o dajdie care era una mai mare decât una obișnuită, țărănească, unul din ei, într-un document, dă altuia casa și ocina părintească tocmai pentru a scăpa de curtănie și a reveni la plata dajdei țărănești: „1624
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocină va hi., și să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești până în 1832 formau o categorie fiscală distinctă de a țăranilor și mazililor, dar situația lor, adesea, depindea tot de măsurile luate de domni. Vornicii de poartă erau scutiți de bir și în plus li se acorda, de slujbă, câte un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mazililor, dar situația lor, adesea, depindea tot de măsurile luate de domni. Vornicii de poartă erau scutiți de bir și în plus li se acorda, de slujbă, câte un străin, scutit de orice obligații fiscale. Omul destinat slujbei la slujitorii domnești era adus la visterie de unde primea pecetea roșie pe față, spre a fi recunoscut dintre ceilalți locuitori. Pe lângă vornicii de poartă, foștii căpitani și marii căpitani s-au bucurat și ei de scutiri și reduceri de dări, de muncă etc.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ouă, dres de poduri - toate la sute și mii de lei pe sfertul de an. Era valabilă zicala „Turcul plătește" dar în realitate turcul cheltuia, iar cel care, într-adevăr, plătea era moldoveanul. Cheltuieli mari avea țara și cu Curtea Domnească și sfetnicii ei. „Slujbașii puși în serviciul personal al lui Vodă erau în același timp și mari demnitari ai tării și șeful cancelariei lui Vodă a ajuns să fie primul ministru al tării. Mai mult încă, miniștrii tării, vechii boieri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boi, ori cu palmele, ori cu sapa, după cum îi va porunci egumenul și să dea și dijma locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor împuternicire ca, prin vornicii lor, „să constrăngă la lucru pe acei care s-ar opune". Alt act domnesc, purtând data de 25 noiembrie 1741 vorbea despre 6 zile de lucru a locuitorilor unor sate boierești; iar alt act din 31 decembrie 1741 despre „o muncă cu hurta" care erau departe de ceea ce cerea actul din 12 ianuarie 1742
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pricinilor dintre consăteni - stricăciuni din grădină, în ogoare și fânețe, gâlcevi și vătămări ușoare dintre și între persoane, neînțelegeri între vecini, dar și între soț și soție ori copiii lor. Litigiile pentru pământ, tâlhăriile, omorurile etc. se judecau la Divanul domnesc, iar mai târziu și la isprăvnicie. Judecarea împricinaților era publică și la ea luau parte și bătrânii satului, ca un fel de observatori și sfătuitori. Se urmărea împăcarea părților aflate în conflict. După cum s-a mai spus, se aplicau și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atât de reglementată. Chemările în judecată erau tărăgănate pentru că pârâtul venea sau nu la judecată, fapt pentru care aprozii alergau după împricinați, îi amenințau cu plata „ciubotelor". Când părțile erau prezente, pentru aflarea adevărului, procedurile erau severe. Se citeau cărțile domnești care începeau de la veleatul lui Adam, se ascultau martorii care erau puși să jure, iar cine nu o făcea era dovada lipsei dreptății, a adevărului, partea ce îl avea martor pierdea procesul și era declarată „rămasă la Divan". Uneori cărțile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spun cronicarii, dar mai ales cei puși să plătească. Tot de aici aflăm stările de scutire, privilegiații. Ca să știm cât de variată și încărcată era lista dabilelor și angăriile ne ducem la Melchisedec care în Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p. 54-55), din anul 1676 pentru scutirea unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar Zemli Moldovscai. Datamu cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru sfinției sale Sofronie, Episcopul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și mai explicit, punând alături și pe strângătorii lor. Chiar dacă ne repetăm, arătăm că târgurile cum au fost și Vasluiul, Bârladul și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de polițai al târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al Scaunului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de polițai al târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al Scaunului, devenit apoi un fel de prefect al ținutului, omul care reprezenta puterea centrală, cu atribuții întinse și mari întinderi executive și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al Scaunului, devenit apoi un fel de prefect al ținutului, omul care reprezenta puterea centrală, cu atribuții întinse și mari întinderi executive și de dispoziție. Numărul de funcțiuni amintite sunt găsite într-o carte domnească, dată în limba română de Alexandru Iliaș Voievod în anul 1621, spune Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase în pace satele Sfintei Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]