3,195 matches
-
botul scurt și ascuțit. Gura nu prea mare este terminală, oblică și ușor îndreptată în sus. Ochii sunt mari, diametrul lor egal cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac caraghios” (cu ochi mari, negri). Înotătoarea dorsală este scurtă și înaltă, așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei caudale. Înotătoarea caudala adânc bifurcată, cu lobul inferior mai lung ca cel superior
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
egal cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac caraghios” (cu ochi mari, negri). Înotătoarea dorsală este scurtă și înaltă, așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei caudale. Înotătoarea caudala adânc bifurcată, cu lobul inferior mai lung ca cel superior. Înotătoarele pectoralele, culcate, se întind până dincolo de baza înotătoarelor ventrale. Spatele este albastru, cu reflexe verzui; flancurile și abdomenul sunt albe-argintii
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
rotunjit la vârf, partea posterioară a capului slab dilatată în regiunea temporală. Coada foarte lungă și subțire. Nara este mărginită de cinci scuturi (rostral, nazal, primul supralabial și două postnazale). De cele mai multe ori există cinci perechi de scuturi inframaxilare. Solzii dorsali sunt hexagonali, vizibil carenați, mai înguști pe spate și se lățesc spre flancuri și sunt dispuși în câte 37-49 într-un șir transversal la mijlocul corpului. Are 13-17 pori femurali. Scuturile temporale sunt relativ numeroase (în număr de 14-36, în medie
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
guler, sunt de un albastru-deschis (formând peruzea), gușa însă nu este niciodată albastră. Abdomenul este galben, fără pete, uneori verzui spre flancuri. Uneori zona axilară și o treime din flancuri au o culoare albastră sau albastră-cenușie. Masculii semiadulți păstrează dungile dorsale deschise, care caracterizează puii, adică pe un fond verde au cinci dungi deschise, mai mult sau mai puțin evidente. Femelele adulte au spatele vărgat de culoare verde sau brun, cu cinci dungi dorso-laterale deschise longitudinale, galbene-verzui - una mediană (dunga vertebrală
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
și rar în râurile din vestul țării (Crișuri, Someș, Mureș) precum și la gurile Prutului și Siretului. Are corpul alungit cu fruntea aplatizată dându-i aspect de cioc de gâscă. Solzii mărunți sunt brun-deschis la culoare, cu frumoase irizații aurii. Partea dorsală și flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de culoarea corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru. Greu
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
la gurile Prutului și Siretului. Are corpul alungit cu fruntea aplatizată dându-i aspect de cioc de gâscă. Solzii mărunți sunt brun-deschis la culoare, cu frumoase irizații aurii. Partea dorsală și flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de culoarea corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru. Greu de confundat cu speciile înrudite datorită desenului longitudinal. Atinge maturitatea sexuală
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
Solzii mărunți sunt brun-deschis la culoare, cu frumoase irizații aurii. Partea dorsală și flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de culoarea corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru. Greu de confundat cu speciile înrudite datorită desenului longitudinal. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani și 12-16 cm (lungimea standard). Se reproduce în perioada aprilie-mai întreprinzând migrații în susul
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
le (Cottidae) este o familie de pești osoși din ordinul scorpeniforme ("Scorpaeniformes") având ca tip zglăvoaca, cu corp fusiform, cu capul mare, puțin turtit dorso-ventral și incomplet acoperit cu plăci osoase, cu ochii așezați dorsal și apropiați unul de altul. Corpul este acoperit cu țepișori, plăci mici, solzi sau este golaș. Au două înotătoare dorsale, prima țepoasă mai scurtă, a doua formată din raze moi, lungi. Înotătoarele ventrale sunt apropiate una de alta și au
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
tip zglăvoaca, cu corp fusiform, cu capul mare, puțin turtit dorso-ventral și incomplet acoperit cu plăci osoase, cu ochii așezați dorsal și apropiați unul de altul. Corpul este acoperit cu țepișori, plăci mici, solzi sau este golaș. Au două înotătoare dorsale, prima țepoasă mai scurtă, a doua formată din raze moi, lungi. Înotătoarele ventrale sunt apropiate una de alta și au o poziție pectorală. Vezica înotătoare lipsește. Această familie cuprinde mai mult de 300 de specii, grupate în 70 genuri. Cele mai multe
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
le (s) sunt un ordin de pești osoși acantopterigieni de talie mică cu corpul alungit la care înaintea înotătoarei dorsale se găsesc 2-17 țepi (spini) izolați, înotătoarele ventrale așezate puțin înapoia celor pectorale au o radie spinoasă și 0-2 radii articulate divizate și înotătoarea anală este opusă dorsalei. Corpul, fără solzi, este acoperit cu scuturi (plăci) osoase, mai ales pe
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
osoși acantopterigieni de talie mică cu corpul alungit la care înaintea înotătoarei dorsale se găsesc 2-17 țepi (spini) izolați, înotătoarele ventrale așezate puțin înapoia celor pectorale au o radie spinoasă și 0-2 radii articulate divizate și înotătoarea anală este opusă dorsalei. Corpul, fără solzi, este acoperit cu scuturi (plăci) osoase, mai ales pe flancuri. Au gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior. Gasterosteiformele sunt pești cu o talie mijlocie și au o lungime de 3-18 cm. Corpul este fusiform mai mult sau mai puțin alungit. Înaintea înotătoarei dorsale, care este formată din radii articulate ramificate, se găsesc 2 până la 17 țepi izolați, mobili și liberi (nereuniți de membrana înotătoarei). Înotătoarele ventrale mici sunt așezate abdominal, puțin înapoia celor pectorale și au un spin (țep) independent și 0-2 (mai
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
nereuniți de membrana înotătoarei). Înotătoarele ventrale mici sunt așezate abdominal, puțin înapoia celor pectorale și au un spin (țep) independent și 0-2 (mai rar 3) radii articulate ramificate; "Indostomus" nu au spin în înotătoarea ventrală. Înotătoarea anală este opusă înotătoarei dorsale și este formată din radii ramificate, prima radie este spinoasă, adică are forma unui țep. Corpul, fără solzi, adesea mai mult sau mai puțin învelit de plăci (scuturi) osoase așezate în rânduri longitudinale, mai ales pe laturile corpului; mai rar
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
și larg, sub forma unui cioc de rață. Au 2 perechi de nări tubulare; nara anterioară cu tentacule pe marginea sa posterioară, acestea sunt formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază două ramificații mai mici. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală și anală sunt unite cu înotătoarea caudală printr-o mică membrană, incompletă. Înotătoarele pectorale largi în
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
acestea sunt formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază două ramificații mai mici. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală și anală sunt unite cu înotătoarea caudală printr-o mică membrană, incompletă. Înotătoarele pectorale largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală puternică cu 2 discuri adezive. Ventuza ventrală le permite să se mențină pe
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază două ramificații mai mici. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală și anală sunt unite cu înotătoarea caudală printr-o mică membrană, incompletă. Înotătoarele pectorale largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală puternică cu 2 discuri adezive. Ventuza ventrală le permite să se mențină pe pietre sau
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
sau scoici și să reziste acțiunii valurilor în apele marine neritice puțin adânci. Sunt înotători slabi. Colorația este variabilă în funcție de mediului înconjurător: cafeniu-deschisă, brun-roșcată sau verzuie-măslinie. Pe spate și laturile corpului, numeroase pete mici, cafenii, ovale sau rotunjite. Pe partea dorsală a capului, înapoia ochilor au două pete mici ovale, albastre, dispuse în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
înapoia ochilor au două pete mici ovale, albastre, dispuse în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc cu mici crustacee, gasteropode și moluște bivalve, dar și cu icre de pești și pești mici. Ponta este depusă pe sub pietre în mai-iunie și este alcătuită din pături de
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
de culoare deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată din raze întunecoase. Au 2 perechi de nări tubulare (alungite în formă de tuburi scurte); nara anterioară cu un lob foarte mic pe marginea sa posterioară. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarele dorsală și anală nu sunt unite cu înotătoarea caudală, fiind despărțite net de un spațiu scurt de
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
formă de tuburi scurte); nara anterioară cu un lob foarte mic pe marginea sa posterioară. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarele dorsală și anală nu sunt unite cu înotătoarea caudală, fiind despărțite net de un spațiu scurt de caudală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Înotătoarele pectorale, rotunjite, largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală cu 2 discuri
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
tuburi scurte); nara anterioară cu un lob foarte mic pe marginea sa posterioară. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarele dorsală și anală nu sunt unite cu înotătoarea caudală, fiind despărțite net de un spațiu scurt de caudală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Înotătoarele pectorale, rotunjite, largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală cu 2 discuri adezive. Ventuza
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
verzui mai întunecate. Buza superioară vărgată, cu benzi verticale transversale albicioase. La subadulți și femele capul, deasupra, este mai întunecat, cu o dungă inconstantă semilunară albicioasă, reunind ochii; ea este absentă la masculii adulți. Înotătoarele cu pete deschise rotunde. Înotătoarele dorsală și anală cu marginile roșcate. La baza înotătoarei caudală trei puncte sau benzi transversale inconstante care la femelă sunt roșcate, iar la mascul roșii-carmin sau roșii pe un fond mai întunecat. La femelă laturile capului sunt mai întunecate și străbătute
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
multe asemănări au cu scopeliformele, din care probabil derivă. Reprezentanții acestui ordin prezintă multe curiozități anatomice și biologice. Corpul ciprinodontiformelor este acoperit cu solzi mărunți cicloizi. Mustățile lipsesc; gura este prevăzută cu dinți. Înotătoarele n-au spini. Au singura înotătoare dorsală mai mult sau mai puțin alungită, deplasată în jumătatea posterioară a corpului și așezată la același nivel cu anala, înotătoarele ventrale au o poziție abdominală, mai mult sau mai puțin apropiate de cele pectorale. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, nu
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
inferior); vârful ei ajunge în dreptul marginii inferioare a orbitei, iar colțul ei nu ajunge la verticala anterioară a ochiului. Maxila proeminează peste mandibulă. Buzele sunt subțiri, cea inferioară este întreruptă la mijloc. Ochiul este mijlociu. Linia laterală ușor curbată. Înotătoarea dorsală începe la jumătatea corpului, se inserează deasupra bazei înotătoarei ventrale și are baza scurtă și marginea concavă. Înotătoarea anală se inserează în urma capătului posterior al înotătoarei dorsale și are baza scurtă și marginea concavă sau rotunjită. Înotătoarea caudală este destul de
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
inferioară este întreruptă la mijloc. Ochiul este mijlociu. Linia laterală ușor curbată. Înotătoarea dorsală începe la jumătatea corpului, se inserează deasupra bazei înotătoarei ventrale și are baza scurtă și marginea concavă. Înotătoarea anală se inserează în urma capătului posterior al înotătoarei dorsale și are baza scurtă și marginea concavă sau rotunjită. Înotătoarea caudală este destul de lungă, puternic excavată, cu lobii subegali și cel inferior este egal (uneori, ceva mai lung, alteori, ceva mai scurt) cu lungimea capului. Colorația spatelui este cafenie sau
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]