3,549 matches
-
independenței Țărilor de Jos, deja stabilită de facto. Această fază a coincis cu ascensiunea Republicii Țărilor de Jos ca putere importantă și cu primii pași în construirea imperiului colonial olandez. Printr-o serie de căsătorii și cuceriri, o succesiune de duci de Burgundia și-a extins ducatul, formând Imperiul Burgundiei care a inclus și cele Șaptesprezece Provincii. Deși însuși Ducatul Burgundia a fost pierdut în favoarea Franței, în 1477, imperiul Burgund era încă la apogeul puterii sale, când Carol V (sau Carol
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
tradiție, ci se trăgeau din familii care nu erau de viță nobilă și care s-au ridicat ca statut în ultimele secole prin comerț și finanțe. Opus acestui proces, colecția de regate aristocratice răsfirate aflate în uniuni personale, sub conducerea ducilor de Burgundia de exemplu, a devenit mai mult ca niciodată proprietatea exclusivă a nobilimii mari și a guvernelor lor. Până în secolul XV, Brussel a devenit capitala de facto a celor Șaptesprezece Provincii. Totuși, începând cu evul mediu, districtele Țărilor de
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
Panonia în 568 au atacat și au jefuit Italia, iar Roma a fost sufocată de mizerie și ciumă. Când, în 572, regele lombarzilor, Alboin, a fost asasinat printr-o conspirație, a urmat o perioadă de anarhie în timpul căreia treizeci de duci longobarzi se luptau pentru putere. A fost o perioadă întunecată pentru biserică, mulți creștini au fost martirizați, mănăstirea din "Monte Cassino" a fost distrusă, iar multe biserici au fost prădate. Papa a ales să fugă la Napoli, pentru a cere
Papa Ioan al III-lea () [Corola-website/Science/305407_a_306736]
-
devenit o parte din regatul francilor în 534; doi ani mai târziu ducatul alamanilor a urmat exemplul. Sub regii carolingieni sistemul feudal a proliferat, iar mănăstirile și episcopii au devenit factori importanți pentru menținerea regulilor. În secolul al XII-lea ducii de Zähringen și-au extins autoritatea peste o parte din teritoriile Burgundiei, în partea de vest a Elveției actuale. Ei au fondat multe orașe, inclusiv Fribourg, în 1157, și Berna, în 1191. Dinastia Zähringer s-a încheiat cu moartea lui
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
acelei clădiri s-a păstrat din 1786-1788. Clădirea veche a fost însă demolată în anul 1812, iar în locul ei a fost ridicat imobilul actual în anul 1828, în "Kasernenstil". Printre locuitorii faimoși ai clădirii au fost baronul de origine macedoromână Duca, juristul Alexandru Bugarschi și politicianul șvab Kaspar Muth. Pe locul actualei catedrale a fost înainte de 1745 o biserică de lemn, care servea drept lăcaș de cult atât creștinilor ortodocși de origine română, cât și sârbă. Între 1745 și 1748 a
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
politici și a combătut încercările unor partide politice sau personalități individuale de a pune pe tapet „chestiunea închisă”. După ce Restaurația a devenit fapt împlinit, Tătărescu nu s-a distanțat brusc de șefii săi anticarliști Vintilă I. C. Brătianu și I. G. Duca, însă a devenit ceva mai rezervat și mai nuanțat, în speranța creării unei punți de reconciliere cu noul suveran al României. Această dilemă a adâncit și mai mult conflictul dintre „bătrânii liberali” reprezentați de Dinu Brătianu și Constantin Angelescu și
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
dilemă a adâncit și mai mult conflictul dintre „bătrânii liberali” reprezentați de Dinu Brătianu și Constantin Angelescu și „tinerii liberali” adunați în jurul lui Gheorghe Tătărescu și Victor Iamandi. Tătărescu își consolidase poziția în partid în 1931, când președintele I. G. Duca l-a învestit în funcția importantă de secretar general al PNL. Odată cu creșterea influenței în interiorul partidului, politicianul gorjean își atrăgea tot mai mulți adepți ai politicii sale, cei mai mulți tineri. În 1930 el preciza că „fiecare partid va trebui, în sfârșit
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
regale. În noiembrie 1930 aceștia intenționau chiar să adreseze o scrisoare lui Vintilă Brătianu, prin care îi cereau să demisioneze de la conducerea partidului, dar au renunțat după ce li s-au dat asigurări că la conducere va fi adus I. G. Duca. Acesta din urmă a dat de înțeles că liberalii acceptă faptele împlinite. Odată cu dispariția lui Vintilă Brătianu se stinge și rolul fruntaș deținut de familia Brătianu în viața politică a României. La câteva zile după moartea lui, C.C. al PNL
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
că liberalii acceptă faptele împlinite. Odată cu dispariția lui Vintilă Brătianu se stinge și rolul fruntaș deținut de familia Brătianu în viața politică a României. La câteva zile după moartea lui, C.C. al PNL a ales ca președinte pe I. G. Duca, iar Gheorghe Tătărescu a fost numit în funcția de secretar general al partidului. Se dădea, astfel, satisfacție curentului „tinerilor liberali” care, treptat, începeau sa-și impună atât programul ideologic și de acțiune cât și cadrele în conducere. Gh. Tătărescu și
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
șefului Partidului Național Liberal, care ar fi trebuit să asume președinția Consiliului de Miniștri. Potrivit lui Pamfil Șeicaru, observator, în noaptea de 2/3 ianuarie 1938, din casa lui Gheorghe Tătărescu, al dezbaterilor referitoare la succesiunea politică a lui I. G. Duca, fostul prim-ministru asasinat de legionari, regele Carol al II-lea ar fi vrut ca președinte de Consiliu pe Richard Franasovici, care însă refuzase, recomandându-l în schimb pe Gheorghe Tătărescu. Acesta refuză la rândul lui președinția Consiliului, insistând ca
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
cumpărat prin licitație publică de Lia Stolojan de la Primăria Capitalei. La 4/17 august 1916, în casa lui Vintilă Brătianu , s-au semnat în secret, documentele prin care România intra în război de partea Antantei. În memoriile sale, I. G. Duca scria că „"nu au fost de față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Vintilă Brătianu avea să fie numit de Ionel Brătianu în locul său la conducerea Ministerului de Război. Guvernul avea să rămână în această formulă până la finalizarea retragerii în Moldova, la 10 decembrie 1916. Motivația acestei alegeri este prezentată de Ion G. Duca astfel: "„Pe la 12 s-a dus la Palat cu Vintilă Brătianu, care trebuia să intre în guvern ca ministru de război și urma, deci, să depună legiuitul jurământ. Această numire fusese din vreme hotărâtă și era foarte binevenită. Ion I.C.
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
guvernare, se punea cu acuitate problema înlocuirii marelui dispărut, atât la conducerea partidului cât și a guvernului. Ionel Brătianu prevăzuse o astfel de posibilitate, înscriind-o în testamentul său politic. „"Socotesc că șefia partidului ți se cuvine dumitale [Ion G. Duca n.n] și cred că, de altfel, lucrul acesta este în asentimentul prietenilor noștri politici, dar, având în vedere serviciile aduse de Vintilă, eu cred că este chiar în interesul dumitale ca dacă, precum este și firesc, eu mor înaintea
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
anul 1911, Vintilă Brătianu a înființat și condus Cercul de studii al Partidului Național Liberal. Ideea și liniile directoare ale acestuia, primul înființat de un partid politic din România, au fost discutate și stabilite împreună cu Ionel Brătianu și Ion G. Duca. Cercul avea scopul principal de a dezbate și de a populariza în rândul populației, ideile principale ale noii viziuni a Partidului Național Liberal, după preluarea conducerii sale de către Ion I. C. Brătianu. Astfel aveau să fi dezbătute idei ca: unitatea națională
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
plecau trenurile către Rusia. Pe această cale ferată a sosit în Gara Iași la 24 mai/5 iunie 1877 trenul imperial rus în care se afla țarul Alexandru al II-lea al Rusiei, înconjurat de multe somități ruse (doi mari duci ai Rusiei, cancelarul Gorceakov, miniștri și generali ai Rusiei). Trenul a intrat în gară la ora 9,55, fiind așteptat de reprezentanții statului român: prim-ministrul Ion C. Brătianu, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, primarul Scarlat Pastia și mitropolitul Iosif
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]
-
bun proiect biblioteconomic, Cea mai bună lucrare în biblioteconomie. Primii laureați ai premiului național GALEX au fost: Raisa Melnic (șef secție, BNRM) și Maria Cudlenco (director, Biblioteca Publică Crihana Veche); Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene; Gheorghe Duca, președintele AȘM; Boris Focșa, ministrul culturii; Gheorghe Erizanu, scriitor; Anatol Vidrașcu, directorul Editurii „Litera”; Dorin Chirtoacă, primarul general al capitalei; Vasile Petrea, om de afaceri ș.a. Inaugurat la 10 mai 2011, Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare este o subdiviziune
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
Cătălin D. Constantin, Cătălin Sturza, Teodora Dumitru, Nicu Ilie (art design) și Andrei Terian. Lista colaboratorilor include nume cu mare notorietate: Eugen Simion, Claude Karnoouh, Principele Radu al României, Daniel Cristea-Enache, Mircea Iorgulescu, Vasile Dîncu, Dan Berindei, Alfred Bulai, Bogdan Duca, Cornel Dinu, Costin Popa, C. Stănescu, Mihaela Grancea, Mihai Fulger, Dan Burcea ș.m.a. Secțiunile publicației sunt: cultura literară, cultura politică, epoca noastră, cultura cinema, arte și media, cultura istoriei și sensuri&nonsensuri.
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
tronul unui nou Regat al Lusitaniei de Nord (în nordul Portugaliei), însă acest plan nu s-a materializat niciodată din cauza deteriorării relațiilor dintre Napoleon și bourbonii spanioli în 1808. După căderea lui Napoleon în 1814, Toscana a fost restaurată marilor duci de Habsburg. În 1815, Ducatul de Lucca a fost desprins din Toscana ca o compesație temporară pentru bourbonii de Parma până în 1847, când și-au putu relua domnia asupra Parmei.
Regatul Etruriei () [Corola-website/Science/313516_a_314845]
-
I a profitat de interregnul Sfântului Imperiu Roman și s-a încoronat ca rege în 1025, ridicând astfel Polonia la rangul de regat înainte de vecina sa Boemia. El a fost primul rege polonez ("rex"), predecesorii săi fiind considerați toți drept duci ("dux") de către Sfântul Imperiu Roman și de către papalitate. Boleslav I a murit la puțin timp după această încoronare, cel mai probabil din cauza unei boli. Nu se știe exact locul de înmormântare al lui Boleslav. Se crede că rămășițele descoperite recent
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
urmașul lui Rollo, un viking danez, stabilit permanent în estuarul Senei din nordul Franței, , care în anul 911, regele francilor de vest, Carol III, l-a acceptat că vasal, devenind creștin și duce de Normandia. Prin căsătoriile lor, conții și ducii care i-au urmat au pătruns în castele regale franceze și engleze, câștigând influență. Pretențiile lor ca moștenitori i-au determinat să invadeze Anglia. Domnia lui Eduard Confesorul a marcat o slăbire considerabilă a puterii regale în favoarea nobilimii anglo-saxone locale
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
celor ducatului normanzilor. Normanzii au conservat vechea împărțire administrativă anglo-saxonă, sistemul de relații sociale în vigoare, transplantând o concepție autoritata a puterii, aplicată cu succes pe continent, în cadrul ducatului și în raporturile cu regii Capetieni. Politică energică și independența a ducilor normanzi față de proprii baroni și regalitatea franceză au devenit un model de gândire și acțiune. Monarhia normandă revendică întâietatea procesului de centralizare instituțională și teritorială, care a început și s-a desfășurat cu greu pe continent . Reigmen-ul autoritar al regilor
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
două dintre soții. Și-a folosit puterea pentru a înlătura nobilimea refractară și pe adversarii politicii sale clericale. În 1547, Henric VIII este urmat la tron de fiul sau mai mare, Eduard VI, a cărui regență a fost contestată de ducii de Somerset și Northumberland. În timpul domniei sale, episcopul anglican de Canterbury, Thomas Cranmer, a forumat princiipile credinței anglicane, iar în 1553 cele 42 de articole ale acesteia și renumită Carte de rugăciuni. Eduard este urmat la tron de sora să mai
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
formația Holograf la spectacole și albume precum: "69% Unpluged", "Supersonic", "Undeva departe" și "Holografica", susținând partitura de chitară acustică și backing vocal. În aceeași perioadă, îl regăsim alături de nume mari ale muzicii românești precum Ducu Bertzi pe albumele „Dor de ducă”, „Sufletul meu” și „Poveste de iarnă”; Mircea Vintilă - albumul „Madama de pică”, Ovidiu Lipan Țăndărică - „Renașterea”, Dinu Olărașu - „Vis-a-vis”, Stepan Project - „Sensul vieții”, Compact - „5.Compact”. În luna iunie a anului 2001 este cooptat în grupul "Pasărea Colibri", formație alături de
Marius Bațu () [Corola-website/Science/314046_a_315375]
-
stăpâni de-a lungul istoriei sale : dinastia suabă, Hohenstaufenii, Habsburgii, francezii și germanii. Alsacia, împreună cu , au fost timp aproximativ un mileniu una din cele mai bogate regiuni de pe continentul european. Când, în anul 1079, familia Hohenstaufen a preluat titlul de duci de Suabia, Munții Vosgi și Alsacia au devenit cuibul acestei dinastii. Împăratul Frederic al II-lea numea acest ținut „"cel mai drag dintre toate pământurile mele moștenite"”. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, stăpânirea dinastiei Hohenstaufen a
Munții Vosgi () [Corola-website/Science/314081_a_315410]
-
și al XV-lea, precum cel din Sevilia și, în parte, cel din Segovia, palatul lui Alfonso XI în Tordesillas, palatele prelaților și magnaților din secolele al XV-lea și al XVI-lea, precum cel din Alcalá de Henares, palatul ducilor de Alcalá din Sevilia (cunoscut drept Casa de Pilatos) ș.a. - toate având curți interioare înconjurate de arcade. Pe langă acestea, ar mai fi: porțile unor orașe, precum Puerta del Sol (poarta soarelui) în Toledo din secolul al XIV-lea și
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]