4,879 matches
-
rezolv unele probleme stringente, dăruiesc câteva exemplare unor persoane apropiate cu mulțumirile de rigoare și promisiuni de discuții asupra cărții primite. Cu această ocazie fac și o vizită prof. Grigorina Fulger, unde am deosebita surpriză să întâlnesc pe fosta noastră elevă Ana Ștefănică, cea care mi-a dăruit „florile recunoștinței”, cu ocazia deschiderii noului an școlar la Școala generală nr. 2 din localitate. Întâlnirea surpriză mă determină să prelungesc oarecum vizita în ample discuții și multe și duioase amintiri de demult
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Mai nou e scandalul provocat de eventuala demisie a ministrului de interne Dan Nica. În timpul nopții visul mă poartă spre anii fragedei copilării când, școlar fiind, mă aflam la o serbare de sfârșit de an școlar și când una din elevele excepționale ale școlii recita cu patos artistic următoarele versuri despre luptele de la Turtucaia: „Copiii mei, copiii mei/ Când treceți seara la culcare/ Și candelele-n tremurare/ Vă ning pe creștete văpaia/ Rugați-vă și pentru cei/ Care-au căzut la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Am primit un emoționant apel telefonic din partea d-nei Dorofte, bibliotecara spitalului local, care-mi mulțumește pentru ambele volume primite la bibliotecă prin dl. dr. N. Botezatu. M-a surprins cu atât mai mult cu cât pe vremuri mi-a fost elevă la Generală nr.2. Telefonez la Iași d-lui I.N. Oprea, abia ieșit din spital și constat că lucrează spornic, având încă un vast material de pus în pagină. Vorbesc despre sănătatea altora, dar la mine a apărut un serios
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Cu dragoste colegială, Al. Mânăstireanu Dacă ieri a fost o zi obișnuită cu citit intens și cu unele telefoane primite la diverse ore, ziua următoare, 29 decembrie, se anunță a fi deosebită. De câtva timp mă frământa problema adresei unei eleve din ultima promoție pe care am avut-o în momentul pensionării mele. Între sutele de scrisori pe care le-am primit am găsit cam 20 de vederi trimise de această elevă deosebită. Prin anii ’80 îmi procurasem adresa ei din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
deosebită. De câtva timp mă frământa problema adresei unei eleve din ultima promoție pe care am avut-o în momentul pensionării mele. Între sutele de scrisori pe care le-am primit am găsit cam 20 de vederi trimise de această elevă deosebită. Prin anii ’80 îmi procurasem adresa ei din București, păstrând-o între documentele mele personale. Plec la București și mă bucuram că-i voi auzi vocea la telefon... Când am urcat în autobuzul 178 - de la Gara de Nord spre cartierul Militari
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
actual mă frământă și mai mult acea adresă. Inspirația momentului mi-a fost de un real folos. Cunoscând bine pe d-na Vrânceanu de la Difuzarea presei, am apelat la bunăvoința domniei-sale ca lucrătoare la poștă, ca și mama fostei mele eleve și peste aproape două ore primesc telefonul care-mi consemna numărul de telefon și adresa din București a fostei mele eleve Doinița Trocinescu-Pintilie, precum și telefonul din Bârlad al mamei sale. După ce am mulțumit d-nei Vrânceanu, am telefonat imediat la adresa unde
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
na Vrânceanu de la Difuzarea presei, am apelat la bunăvoința domniei-sale ca lucrătoare la poștă, ca și mama fostei mele eleve și peste aproape două ore primesc telefonul care-mi consemna numărul de telefon și adresa din București a fostei mele eleve Doinița Trocinescu-Pintilie, precum și telefonul din Bârlad al mamei sale. După ce am mulțumit d-nei Vrânceanu, am telefonat imediat la adresa unde cu ani în urmă fusesem ca diriginte să-mi vizitez eleva. Bucurie la ambele capete ale firului telefonic. Imediat am pregătit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
numărul de telefon și adresa din București a fostei mele eleve Doinița Trocinescu-Pintilie, precum și telefonul din Bârlad al mamei sale. După ce am mulțumit d-nei Vrânceanu, am telefonat imediat la adresa unde cu ani în urmă fusesem ca diriginte să-mi vizitez eleva. Bucurie la ambele capete ale firului telefonic. Imediat am pregătit ambele volume din „Călător...”, precum și o scrisoare cu următorul conținut: Bârlad, 29 decembrie 2009 Dragii mei, Dragă Doinița Ce mult am dorit să aflu vești despre tine și familia ta
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
2009 Dragii mei, Dragă Doinița Ce mult am dorit să aflu vești despre tine și familia ta și iată că abia astăzi am reușit să-ți aud vocea emoționată la telefon ca pe vremea când mi-ai fost una dintre elevele preferate, ca urmare ale unei frumoase educații ce ai primit în familie și, mai ales, pentru calitatea deosebită a minții tale, capabilă să asimileze tot ceea ce se preda în școală. Am credința că atașamentul deosebit față de mine se datora faptului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
mai ajuns până la momentul lansării... Deci presiunea timpului unui viitor apropiat mi-a smuls această hotărâre de a mă grăbi. Să mă ajute Dumnezeu! Tot astăzi, după orele 20 am reușit să vorbesc la telefon cu una din multele mele eleve îndrăgite. E vorba de Doinița Pintilie, fostă Trocinescu, domiciliată în București. Cu atât mai emoționantă a fost convorbirea, cu cât de atunci au trecut 36 de ani, pe când era elevă în clasa a VI-a la Școala Generală nr. 2
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
reușit să vorbesc la telefon cu una din multele mele eleve îndrăgite. E vorba de Doinița Pintilie, fostă Trocinescu, domiciliată în București. Cu atât mai emoționantă a fost convorbirea, cu cât de atunci au trecut 36 de ani, pe când era elevă în clasa a VI-a la Școala Generală nr. 2, eu fiindu-i diriginte. I-am spus să se aștepte la o surpriză din partea mea în timp ce ea mi-a promis că în vară, când va veni la Bârlad, mă va
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Cam în acest mod a decurs convorbirea noastră ca fii ai satului Priponești, într-o seară geroasă din această iarnă deosebit de aspră. Consăteanul meu se afla la Bârlad - participând la parastasul de an - după decesul doctoriței Elisabeta Ghica, fosta mea elevă la cl.V-VI la Priponești în perioada 1948-1950, urmând să plece după miezul nopții la București, la înmormântarea unei rude apropiate. Și afară un ger de crăpau pietrele. Se află oameni morți din cauza gerului la noi, dar și în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ultim omagiu pentru cel ce a fost omul și profesorul Mihăiță Daraban!... De câtva timp... numai vești triste, dar pășesc înainte spre anii și zilele ce mi-au mai rămas... În ziua următoare primesc din București de la Doinița Pintilie, fostă elevă, o scrisoare de suflet și un număr din „Tribuna economică”, revistă la care lucrează în colectivul de redacție. Revista tipărită în condiții grafice și de conținut de nota zece plus!... și o scrisoare căreia îi fac loc de cinste în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
autoarea scrisorii amintite... Mi-a luat-o înainte, pentru că și eu voiam s-o sun, confirmând primirea revistei și a scrisorii. Deci, un telefon din inimă și suflet, cu o foarte mare încărcătură emoțională!... Minunată fată! Prea bună și sufletistă elevă mi-a fost. I-am recunoscut vocea ei inconfundabilă!... Dacă am un regret este că starea sănătății nu mi-a permis să-mi conduc ultima serie la examenul de admitere la liceu, iar ei, copii mei dragi să mă conducă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
dădu seama că Blândețea se făcuse mărișoară, de vremea grădiniței, iar, mai apoi, de cea a căminului, se miră, cât de repede a putut să treacă timpul. Mirarea i-a fost și mai mare, când, a descoperit că Blândețea devenise elevă. N-a durat prea mult și zgâtia de ieri a devenit fata mare, de facultate, de azi. După absolvire, au ieșit,într-o după amiază, îmbrăcate și încălțate cu de toate noi-nouțe, la plimbare, pe aleile parcului din vecinătatea casei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
devenind tot mai cruntă, cu fiecare clipă care trecea. Cei mai mulți dintre colegi se prăpădeau de râs. Nu erau puțintei nici aceia pe care-i apucase frica. Pe unii, mai pe margini,îi cuprinsese mila și compătimirea. Dar, nici un elev, nici o elevă, nu intervenea, pentru a stinge, ori, măcar, pentru a aplana, cât de cât, conflictul. Recreația trecu repede.Bătaia fu întreruptă. Rapid, bătăușele s-au aranjat, fugar, au trecut în banca lor și au devenit ca niște sfinte. S-a consumat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
adormi fără somnifere. Mă pregătesc să plec la o clinică de la Milano, dar nu mă pot vedea întors la viața normală. Simt că am trecut un prag dincolo de care mai există doar amintiri. 19. Ea mergea la Sibiu, unde era elevă la o școală de menaj. Eu veneam în București unde eram, atunci, în clasa a VI-a la "Spiru Haret". Tatăl ei ne dusese cu sania la Voila, stația de cale ferată cea mai apropiată de Breaza (satul vecin din
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Chosica a Început să-l bată la palmă și lui Julius Îi venea s-o omoare. Totuși, o scurtă bucată de vreme reușise să-i țină trează atenția: cînd Începuse să-i vorbească despre Cinthia de pe vremea cînd Îi fusese elevă, cît era de inteligentă, cît era de dulce, cît era de duioasă copila asta. Julius o Întreba mereu: și mai cum era? și ce mai făcea? și ar fi ascultat-o la nesfîrșit. Chiar dacă povestea aceleași Întîmplări, folosind aceleași adjective
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
grijă de noi, darling. Și tu ai să te faci la fel de mare și puternic. Mă roagă să mă grăbesc. Mămica Încă nu e gata și trebuie să plecăm. Te sărut cu dor, Love Susan se semnă cu litere egale de elevă la un colegiu englez și puse scrisoarea Într-un plic de lux. Se ridică apoi imediat În picioare și se apropie de oglinda În care se privea Juan Lucas, aranjîndu-și nodul la cravată CÎteva minute mai tîrziu, Își făceau apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se prăpădea de rîs nu altceva, ținîndu-și mîna la gură, urmărită de privirile lui Manolo și ale lui Julius. Era foarte drăguță și nu se mai putea opri din rîs, Îndoită de mijloc de atîta efort, cu o expresie de elevă de liceu care a făcut o ștrengărie sau a cîștigat un meci de volei, nostimă foc și cu năsucul În vînt. Julius deschise ușa privind-o cu coada ochiului și ascultînd izbucnirea mînioasă a lui Manolo care o amenința că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și trebuie să aduci armata ca să-i scoți pe chiriași, nu vor să se dea duși din odăițele lor pentru nimic În lume. Julius pășea liniștit pe coridorul de la etaj, privind la „vestibul“ și gîndindu-se la fetele de la școală, sînt elevele de la școlile de stat. „Ah, spuse unchiul Juan, fandositele astea sînt cele mai bune secretare. CÎt despre fata cea drăguță care-și face unghiile, ce pot să-ți spun, tinere. Asta mi se pare că a apucat-o pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cine era Juan Lucas? Se uită la Susan, cine era Juan Lucas? cine ești dumneata, unchiule Juan Lucas? — Unchiule, nu-i adevărat că fata aia a apucat-o pe un drum greșit, fiindcă azi Își făcea lecțiile Împreună cu celelalte două eleve. — Adevărat? Întrebă Juan Lucas, apăsînd pe butonul microfonului prin care Își comunica dorințele la bucătărie. — Julius nu minte niciodată, spuse Susan, sărind și ea pe un taburet și așezîndu-se lîngă Al Capone. — Unchiule, nu-i asa că Frau Proserpina nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
păcate, însă...”) ,, Dacă nu aveți nimic de adăugat, iau tăcerea dumneavoastră drept o recunoaștere a adevărurilor despre niște lucruri nu prea plăcute ce se spun pe seama dumneavoastră. Vă previn, așa, colegial, că tovarășa inspectoare Pătrașcu Elena, a cărei nepoată e eleva liceului nostru, este perfect informată de toate acestea.” (,,Dacă-i așa, lucrurile stau bine. Sunt convins că măcar dumneaei va face distincția cuvenită între joacă și jocuri, adică între banalitate și teoria jocurilor, deci știință matematică pură”) ,,Domnule profesor eu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fata e deșteaptă și, cu ambiția pe care-o arată, cu încăpățânarea asta copilărească, ce, uneori îi stă așa de bine, cred că o să ajungă cineva.”. După terminarea celor patru clase primare ce se puteau învăța, pe atunci, în sat, eleva Toma Epaminonda a mers la oraș. Avea să urmeze acolo cursul gimnazial, apoi și pe cel superior al Școlii Normale, unde a dovedit aceleași calități. Toți credeau că fata va ajunge o învățătoare de prima mână, demnă urmașă, în sat
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
tânăr și în plin avânt, dar înghite chiar totul, mai ales jumătățile de măsură, lucru făcut ca să fie și numai atât nu se acceptă sub nici o formă.” „Hm, interesantă opinie. Și eu am avut uneori, impresia că este așa” „O elevă a venit cu exemplu concret: aceeași piesă, jucată într-un fel la sediu, și în alt mod în orașul nostru, cu toate că publicul ori condițiile tehnice nu erau cu nimic mai prejos la Casa de Cultură din orașul nostru.” O bătaie
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]