13,637 matches
-
bucură de privilegiul de a-i aduce și de a-i îndepărta pe domnitori uzînd de dreptul lor de a alege -, și cu tradițiile Porții care se amestecă în crizele interne. Războiul este o probă, presupunînd exercitarea unui comandament, adunarea elitelor, disciplina țăranilor, acceptarea unei cauze și a unui limbaj comun. Războiul presupune o națiune care pledează pentru recunoașterea intrării sale pe scena internațională. Carol își va asuma, deci, riscul unui conflict, alături de ruși. Victoria îi va legitima puterea și va
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și români. La sfîrșitul lunii octombrie 1879, Constituția română este revizuită: "Străinul poate căpăta naturalizarea adresînd o cerere urmată de o perioadă de așteptare de zece ani". Afacerea, legată de puternice presiuni economice din partea Berlinului, provoacă reacții pătimașe. Odată cu independența, elitele moldo-valahe descoperă noi forme de constrîngere dificil de tolerat. "Europa ne-a înglobat, încă o dată, în lumea orientală", declară prințul Carol în discursul de deschidere de la Cameră din 1879. Alecsandri notează și el cu amărăciune: Cînd ești Franța, cînd ești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
județelor". Cît privește votul universal, acesta n-ar fi după același martor decît "o utopie pentru o țară în care majoritatea națiunii este încă vecină cu starea naturii". România face figură de țară a scandalului, dominată de un conservatorism al elitelor care își împart puterea și înscenează în Parlament un simulacru de dezbatere. Marele cîștigător ar fi regele, care, după analiza conservatorului Beldiman din 1918, n-a putut să întreprindă o adevărată acțiune de regenerare. Suveranul observă luptele politice cu o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu un handicap major: insuficiența capitalului național, insuficiența finanțelor statului. Încă o dată, țara se află într-o situație periferică, încă o dată voluntarismul ține locul realității mijloacelor. Discuțiile și controversele asupra celei mai bune soluții pentru cea mai bună dezvoltare divizează elitele după interesele lor economice și după reprezentarea specifică a viitorului națiunii. Liberali și conservatori sînt împărțiți: primii ar reprezenta interesele industrialiste, ceilalți pe cele agrare. Divizările sînt de fapt mult mai complexe: conservatorii, convinși de necesitatea industrializării, se opun liberalilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în lanț: creditele sînt acordate în schimbul favorizării întreprinderilor de armament ale țării furnizoare de credite. Modalitățile de dezvoltare ale armatei pun în evidență slăbiciunile interne ale țării: lipsa de mijloace financiare la stat și diviziuni profunde în sînul societății între elitele luminate, competente, formate în străinătate și o populație rurală pe care moravurile și mizeria o fac de neînțeles pentru aceste elite. Decalajul este foarte clar în armată: cîțiva ofițeri superiori formați în Germania, la Turin sau, mai rar, la Saint-Cyr
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în evidență slăbiciunile interne ale țării: lipsa de mijloace financiare la stat și diviziuni profunde în sînul societății între elitele luminate, competente, formate în străinătate și o populație rurală pe care moravurile și mizeria o fac de neînțeles pentru aceste elite. Decalajul este foarte clar în armată: cîțiva ofițeri superiori formați în Germania, la Turin sau, mai rar, la Saint-Cyr, se alătură diletanților "petrecăreți dar leneși" după spusele atașatului militar al Franței în 1889. Ei se disprețuiesc, se invidiază și nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va deveni ministru de Interne în 1914, Diamandi, format la Paris, și alții, regăsesc Partidul Liberal a cărui aripă tînără condusă de Ionel Brătianu îi atrage. Există aici un ușor iz de radicalism republican francez în programele politice ale acestor elite de stînga, marcate de revenirea la conținutul proiectelor din 1848: este revendicat votul universal pentru care se depun mai multe moțiuni în Parlament. La problema obsedantă a armoniei între progresism și tradiție, la problema integrării țărănimii în cadrele națiunii, răspunsul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în județele Bacău și Roman. Pe acest teren, Franța se află în competiție cu Austria, izbindu-se de rezistența ortodoxă. La începutul secolului XX, conflictele se focalizează în jurul instituțiilor de învățămînt. Pentru patrioții români era vorba de a proteja formarea elitelor. Primele instituții religioase au fost fondate la București în 1816 de către Mîntuitori. Franciscanii și-au început activitatea în 1823, Frații școlilor creștine sînt activi. Maicile de la Notre-Dame-de-Sion au deschis un stabiliment la Iași în 1866, la Galați în 1868 și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
existenței politice a Transilvaniei. Excluderea românilor din viața politica datează de la luptele sociale și religioase din secolele XV și XVI, Barițiu reia tezele Școlii Ardelene asupra continuității daco-romane... Formarea Partidului Național Român intervine în timp ce se dezvoltă o tendință nouă în interiorul elitelor transilvane, marcată de o voință de apropiere româno-ungară, apropiere menită să blocheze clanurile panslavismului imperialist din Balcani și Europa Centrală. Unul din înflăcărații avocați ai acestei apropieri este deputatul de Banat în Parlamentul ungar, Vincențiu Babeș. Misiunea istorică a românilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fost acte pe care ei le vedeau în fiecare zi, comise de șefii lor. Printr-o stranie aberație, comandamentul a dat soldatului român drepturi nelimitate. [...] Jefuirea populației basarabene i-a fost permisă''. Evenimentele din 1905-1917 au creat în Basarabia, în cadrul elitelor intelectuale române scriitori, profesori, preoți și seminariști -, o cultură de stînga. Unirea cu Vechiul Regat realiza o voință politică. De cealaltă parte, se exprimau revendicări sociale și o nevoie de autonomie cu care autoritățile de la București urmau să se confrunte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
această perioadă, spre revoluție socială, dar istoriografia română consideră ruptura cu vechea ordine în același timp națională cît și socială. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este rezultatul unei înfrîngeri diplomatico-militare a Imperiului austro-ungar și al unei rapide mobilizări politice a elitelor române. Drama s-a jucat în parte, în Statele Unite, prin întîlnirile lui Vasile Stoica, emisar transilvănean al guvernului român, cu consilierul lui Wilson, colonelul Housc. Principala acțiune s-a desfășurat la fața locului. În ciuda unei logici impuse de discursul unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sprijinul recunoașterii de către marile puteri a alipirii Basarabiei la Vechiul Regat, puteau lăsa să se creadă că există o dublă identitate a provinciei: proromână și antirusă, apoi antibolșevică. În realitate, Bucureștiul descoperă o provincie profund rusificată, cel puțin în rîndul elitei orășenești, puternic subdezvoltată și marcată de un radicalism social, în întregime autonomist și refractar unei integrări care i-ar afecta tradițiile. Punerea în aplicare a românizării i-a revenit armatei, sprijinită de Ministerul Educației. Trebuiau create structurile învățămîntului românesc acolo
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
războaie RĂZBOIUL, DURERE ȘI ȘANSĂ A MODERNITĂȚII Sfirșitul războiului provoacă o deschidere a discursului politic și chiar mai mult. Perioada 1916-1919 a creat traume românilor, în condițiile în care provincialismul idilic al arhaismului este depășit, iar euforia occidentală a unor elite economice și intelectuale este împrăștiată de experiența fizică și morală a războiului, prin conștientizarea revoluției bolșevice vecine. Odată cu războiul, mica Românie patriarhală de la hotarele orientale ale Europei a intrat în modernitate. Această modernitate se traduce printr-o eliberare. Miza nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a războiului, prin conștientizarea revoluției bolșevice vecine. Odată cu războiul, mica Românie patriarhală de la hotarele orientale ale Europei a intrat în modernitate. Această modernitate se traduce printr-o eliberare. Miza nu mai este reprezentată de tema singurătății sau a nerecunoașterii membrilor elitelor de către concetățenii lor, temă asociată celei a mediocrității combinațiilor locale subiect dezvoltat încă din 1840 de Alecsandri care se plîngea de îngustimea de spirit a lașilor sau, pe la 1880, de către Macedonski, care era foarte revoltat că s-a născut pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
covîrșirea individului de forțe care îl depășesc. Conștiința de a fi modern îi aduce omului libertatea, care îl proiectează dincolo de spațiul îngust al frontierelor romanității, dar și suferința. Spiritul timpului oscilează între euforia creatoare și tragic. Însă avîntul care integrează elitele românești în spațiul european trezește rezistențe. Suferința provocată suscită dorința de restaurație a valorilor care nu mai sînt percepute ca tradiționale și revendicate drept moștenire a trecutului, ci ca axe fundamentale. Suferința aceasta se vrea specifică și națională, însă ea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în fața pedagogiei sociologizante a criticii literare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. A produce înseamnă a conferi un sens trecutului imediat, războiului, a surprinde zorii unei ere, care este aceea a marilor mișcări de masă din secolul al XX-lea. Elitele de Ia 1848-1879 își descoperiseră poporul, cele ale generației de după primul război mondial descoperă mulțimile tulburate de unda de șoc a războiului și a revoluției. Acest raport al individului cu mulțimea, trăit ca o dezrădăcinare, este esențial. Dezrădăcinarea nu creează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reflexelor de autoapărare. Este vremea respingerii iluziilor și a minciunilor umanismului progresist. În anii '30 se împart taberele dușmane, fie că este vorba de un crez cultural ori de angajamente politice. Lupta radicalizată dintre dreapta naționalistă și stînga antifascistă provoacă elitele românești la confruntare. Această lectură dualistă, care poate părea schematizantă, a fost totuși percepută astfel de observatori credibili, străini de realitatea României anilor '30. Astfel, scriitorul și eseistul Paul Morand a publicat la Paris în 1935 o carte de succes
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în momentul în care ea determina țara să se deschidă la influențele străine. Fascismul are și un merit, acela de a fi separat ceea ce secolul al XIX-lea a confundat, naționalismul și burghezia, promițînd în același timp formarea unor noi elite și o nouă ierarhie socială integrată. Condamnarea burgheziei de către Manoilescu este violentă, dar nu radicală. Autorul înțelege să păstreze proprietatea privată, care este un factor de incitare la inițiativa individuală. Chemat să se schimbe este rolul și spiritul burgheziei. Această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înțelege să păstreze proprietatea privată, care este un factor de incitare la inițiativa individuală. Chemat să se schimbe este rolul și spiritul burgheziei. Această mutație presupune ca burghezia să fie încadrată de stat. Ea a eșuat în misiunile care revin elitelor națiunii, în practica economică și socială, ca și în reflecția asupra acestei practici. Gînditorii burghezi, ca Zeletin, burghezii agrarieni poporaniști, ca Stere, Madgearu, n-au fost capabili să măsoare corect relațiile dintre orașe și sate, și nici raporturile României cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care urmărește să împiedice revărsările țărănești. Revoluția socio-economică predicată de Manoilescu trebuie deci să impună o industrializare masivă care, doar ea, va rezolva problema suprapopulării și a sărăciei satelor, punînd burghezia în serviciul colectivității naționale a statului. Este necesar ca elitele să se îngrijească de mase; această grijă se înscrie într-o tradiție de binefacere inițiată de boieri. Interesul purtat maselor nu relevă nicăieri, cum au crezut poporaniștii, acordarea votului universal, care nu este decît o amăgeală mascînd manipularea și aservirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noștri au fost uciși de coreligionarii voștri, cîți au fost îngropați de vii? Dacă vreți dovezi, le veți avea". Politica evreiască a regimului Antonescu se bazează pe un aparat legislativ care vizează să distrugă sistematic patrimoniul evreilor, să le suprime elitele, să "purifice etnic" România, organizînd internarea, apoi plecarea evreilor. Aceștia nu fac parte din neam, adică din poporul conceput ca o comunitate organică. În mai 1941, este creat un Centru Național de Românizare. Atașat la președinția Consiliului de Miniștri, acesta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
devine previzibilă. Dușmanul hulit de Antonescu este reprezentat de sovietici. El se adresează în termeni foarte duri burgheziei române care face orice pentru a evita ca fiii lor să fie chemați pe frontul din Est, sub pretextul că trebuie păstrate elitele: "înseși aceste elite ignoră oare cum vor fi tratate de sovietici dacă aceștia cîștigă războiul?" Nu este nici slăbiciune, nici contradicție în conduita mareșalului, ci doar o singură analiză, care este aceea de a păstra alianța cu Germania și de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
hulit de Antonescu este reprezentat de sovietici. El se adresează în termeni foarte duri burgheziei române care face orice pentru a evita ca fiii lor să fie chemați pe frontul din Est, sub pretextul că trebuie păstrate elitele: "înseși aceste elite ignoră oare cum vor fi tratate de sovietici dacă aceștia cîștigă războiul?" Nu este nici slăbiciune, nici contradicție în conduita mareșalului, ci doar o singură analiză, care este aceea de a păstra alianța cu Germania și de a nu vătăma
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîștigat nicicînd puterea. Dar mijloacele de a ajunge la putere îmi erau indiferente, atîta vreme cît noua societate ce avea să vină nu era instalată; noua societate trebuia să fie cea mai bună din acel moment. Am conștientizat imediat disprețul elitei comuniste față de popor; credeam totuși că acest dispreț decurge din structura unei anumite elite de stînga. În fond, șefii stîngii au disprețuit întotdeauna poporul pretinzînd că luptă pentru el". Toth mai evocă comportamentul scandalos al celor care s-au îmbogățit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vreme cît noua societate ce avea să vină nu era instalată; noua societate trebuia să fie cea mai bună din acel moment. Am conștientizat imediat disprețul elitei comuniste față de popor; credeam totuși că acest dispreț decurge din structura unei anumite elite de stînga. În fond, șefii stîngii au disprețuit întotdeauna poporul pretinzînd că luptă pentru el". Toth mai evocă comportamentul scandalos al celor care s-au îmbogățit cu nerușinare. "Am fost șocat de rapiditatea cu care elita comunistă preluase o viață
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]