3,858 matches
-
în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu desene de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Scrisorile unui exilat, în Povestiri fără țară, Madrid, 1957; Transilvania românească, Madrid, 1979; Relații româno-ruse, I-III, Madrid, 1979-1986; 81 epigrame, Madrid, 1979. Repere bibliografice: Manolescu, Enciclopedia, 363-365. M.P.-C.
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
GRIGORE RÂMNICEANU, (c. 1763-1828), cărturar și traducător. G. a îmbinat viața monahală cu preocupările culturale proprii centrului de la Râmnic. Știa limba greacă, avea cunoștințe de astronomie și matematică, de istorie și geografie și era interesat de Enciclopedia franceză. Ierodiacon la Episcopia Râmnicului de la șaptesprezece ani, este ieromonah din 1787 și, adus de mitropolitul Filaret la București, în 1793 devine arhimandrit. A fost în același timp conducătorul școlii de grămătici de pe lângă Mitropolie, iar mai târziu dascăl la „Sf.
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
specialitate, care oferă o lectură agreabila și utilă și „nespecialiștilor” cultivați. SCRIERI: Moiră, mythos, dramă, București, 1969; Civilizația elenistica, București, 1974; Dacia antiqua. Perspective de istoria artei și teoria culturii, București, 1982; Artă și arheologie dacica și română, București, 1982; Enciclopedia civilizației române (în colaborare), București, 1982; Artă imperiala a epocii lui Traian, București, 1984; Portretul român în România, București, 1985; Antichitate și modernitate, Brașov, 2000; Artă română în România, București, 2000. Traduceri: Robert Flacelière, Istoria literară a Greciei antice, București
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
București, 2002. Repere bibliografice: C. Rogozanu, Despre Eminescu, așa cum trebuie, RL, 2002, 33; Mircea Iorgulescu, Moment revoluționar în eminescologie, „22”, 2002, 33-34; Doina Curticăpeanu, Apropierea de Eminescu, F, 2002, 9, 10; Irina Petraș, Eminescu la Berlin, CNT, 2002, 48-52; Manolescu, Enciclopedia, 365-366. R.S.
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
18; Ioan I. Mirea, Despre poezie cu Alexandru Gregorian, „Revista scriitorilor români” (München), 1983, 20; Dumitru Ichim, „În creștetul luminii”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, septembrie; Românii, 173-174; Popa, Ist.lit., I, 637-638; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 182-192; Manolescu, Enciclopedia, 366-368. N.Fl.
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
sfântă a Vechiului și Noului Testament, ed. 4, Chișinău, 1925; Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic, București, 1937. Repere bibliografice: Gh. Cunescu, Mitropolitul Gurie al Basarabiei - iubitor al cărții românești, „Telegraful român”, 1992, 45-48; Păcurariu, Dicț. teolog., 193-194; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 236. V.C.
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
1999, 3-4; Faifer, Faldurile, 131-138; Dicț. analitic, I, 300-302, III, 254-257; Glodeanu, Dimensiuni, 285-288; Dicț. esențial, 352-355; Behring, Scriit. rom. exil, 143-163, passim; Popa, Ist. lit., II, 726-731; Alex. Ștefănescu, Paul Goma, RL, 2002, 19, 21; Simion, Genurile, 122-127; Manolescu, Enciclopedia, 357-363. L.H.
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
și de calitate a serviciului editorial. Valoarea autorului este confirmată așadar de viteza circulației propriilor producții. Dar cartea nu mai presupune, astăzi, Autorul. Cartea este astăzi tot mai mult o vitrină de ornamente, pentru că vorbim despre albume, ghiduri, hărți și enciclopedii care acoperă mai bine de jumătate din suprafața de expunere a librăriilor. Cartea a devenit În bună măsură un gadget, un obiect-surpriză. Putem spune, deci, că literatura se retrage din cărți, Însoțită de ceea ce constituie arhiva de cunoaștere a culturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
7-12; Petru Comarnescu, Tipăriturile Școalei Sociologice de la București, RFR, 1944, 9; Frank Alvarez-Pereyre, La Mémoire retrouvée, la mémoire qui construit, „Méridiens”, 1990, 310-815; Iordan Datcu, Magie la Cornova - Basarabia, L, 1992, 11; Sanda Golopenția, Ștefania Cristescu-Golopenția, în Sociologi români. Mică enciclopedie, București, 2001, 138-141. I.D.
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
II, 240-242; Popa, Reîntoarcerea, 54-66; Ion Cristofor, Aron Cotruș, exilatul, Cluj-Napoca, 1999; Dicț. analitic, II, 133-134, IV, 93-94; Dicț. esențial, 212-214; Popa, Ist. lit., I, 627-630; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 92-96; Cornelia Ștefănescu, Stăruința pe document, RL, 2003, 34; Manolescu, Enciclopedia, 203-209; Ion Cristofor, Aron Cotruș: între revoltă și rugăciune, Cluj-Napoca, 2003. N.M.
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
de sate românești, reprezentative pentru toate regiunile țării; 12 satul model sau satul nou în genul celui ridicat la Dioști, județul Romanați; 12 filmul sociologic. La acestea se cuvin adăugate și cele pe care Gusti nu le menționează: atlasul social, enciclopedia socială, etnomuzicologia. Perenitatea unei paradigme Putem trage, astfel, câteva concluzii referitoare la paradigma acestei extraordinare școli. Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator ca o școală a monografiilor sătești. Însă nu aceasta îi dă marca de originalitate, mai ales
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Școala lui F. Le Play, rămasă în memorie drept prima „școală monografică” Metoda este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o concepție sociologică) și muzeul sociologic în genul „Muzeului Satului”. Aceste metode dau strălucire și atestare celei ce credem că s-ar putea numi paradigma integrismului sociologic, care conferă, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
metodele dezvoltate de comunitatea disciplinară a gustienilor au fost perpetuate în și prin cercetări de tipul celor inițiate la Sibiu, finalizate prin crearea primului Muzeu al civilizației instrumentarului tradițional românesc, ori prin cercetările noastre de la ISAR, în cadrul unui proiect de „Enciclopedie etnopolitică a românilor în secolul XX”, din care am și realizat volumul I, în colaborare cu Valentina Roșca și Radu Baltasiu, dedicat Basarabiei. Pe aceeași linie de continuitate se înscrie și proiectul ISAR al unei enciclopedii sociologice dedicate lumii rurale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în cadrul unui proiect de „Enciclopedie etnopolitică a românilor în secolul XX”, din care am și realizat volumul I, în colaborare cu Valentina Roșca și Radu Baltasiu, dedicat Basarabiei. Pe aceeași linie de continuitate se înscrie și proiectul ISAR al unei enciclopedii sociologice dedicate lumii rurale, din care am realizat Atlasul sociologic rural (primul volum) și Dicționarul Sociologic Rural, menit să devină primul volum din seria Enciclopediei rurale. Arhiva pentru știință și reformă socială, concepută de Gusti ca un fel de bancă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Baltasiu, dedicat Basarabiei. Pe aceeași linie de continuitate se înscrie și proiectul ISAR al unei enciclopedii sociologice dedicate lumii rurale, din care am realizat Atlasul sociologic rural (primul volum) și Dicționarul Sociologic Rural, menit să devină primul volum din seria Enciclopediei rurale. Arhiva pentru știință și reformă socială, concepută de Gusti ca un fel de bancă de date a reformei, a fost relansată prin cea dintâi arhivă de date și studii rurale sistematice pe care ISAR a reușit s-o realizeze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
profesorului H.H. Stahl la cunoașterea comunităților rurale românești. În M. Larionescu (coord). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Bădescu, I., (1994). Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme. Galați: Editura Porto-Franco. Bădescu, I. și Ungheanu, M. (coord.) (2000). Enciclopedia valorilor reprimate, vol. I. București: Editura Pro-Humanitas. Boudon, R. (coord.) (1992/1997). Tratat de sociologie. București: Editura Humanitas. Caraioan, P. (1971). Profesorul Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București. În Sociologia militans, vol. IV, Școala sociologică de la București. București: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Criminologie teoretică și aplicată. București: Universitatea București. Sheley, Joseph F. și Ashkins, Cindy D. (1981). Crime, crime news, and crime views. The Public Opinion Quarterly, 45, 4, 492-506. Stănculescu, Elena. (2003). Accesibilitatea expectanțelor. În S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie. București: Editura Economică. Warr, Mark. (1995). Public opinion on crime and punishment. The Public Opinion Quarterly, 59, 2, 296-310. Abstract This study presents some stable attitudes of the public opinion on the criminality field (rates, causes, degree of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Mircea Constantinescu, „Stăpânii golfului”, RL, 1982, 3; Micu, Scurtă ist., III, 133; Popa, Ist. lit., II, 674; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 107-109; Andrei Milca, Ioan Dan, regele neîncoronat al genului de capă și spadă autohton, „Cronica română”, 2002, 2922; Manolescu, Enciclopedia, 237. A.Ml.
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
apartenența la clasa de mijloc inferioară, din cauza complexelor din trecut. Sincronizarea inovației cu schimbarea efectivă a modului de percepție reprezintă o condiție a succesului. Deoarece răspundeau prompt dorinței noii clase mijlocii de a le oferi copiilor o educație superioară, vânzările Enciclopediei Britanice au crescut vertiginos. La fel, modelul Thunderbird al firmei Ford, rapid reproiectat pentru a satisface foarte recenta segmentare a pieței după stilul de viață, a obținut un succes de răsunet. Există Însă și riscul de a exploata prematur și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
LCF, 1996, 16 octombrie; Evelin Fonea, Credință și revoltă în poezia carmeliană, „Realitatea evreiască”, 1998, 16 decembrie-1999, 1 ianuarie; Elena Solunca, Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei, CRC, 1999, 1; Cristofor, Țara Sfântă, I, 25-32; Aczél, Scriitori rom. Israel, 39-42; Manolescu, Enciclopedia, 130-131. R.S.
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
Rânduri pentru Nicu Caranica, JL, 1995, 21-24; Regman, Dinspre Cercul Literar, 225-228; Gheorghe Grigurcu, Pagini de Nicu Caranica, RL, 1998, 33; Gheorghe Grigurcu, După un model dantesc, RL, 1999, 4; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 156-171; Manolescu, Enciclopedia, 128-130. N.Fl.
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
peregrin planetar, L, 1996, 29; Stancu Ilin, Nicholas Catanoy, JL, 1996, 9; Ion Cristofor, Întoarcerea fiului risipitor, T, 1998, 11-13; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 61-65; Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, îngr. Maria Pal, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 137; Ion Cristofor, Nicholas Catanoy sau Avatarii unui peregrin, Cluj-Napoca, 2003. S.I.
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
Deciu, Poetul / omul Paul Celan, RL, 2000, 46; Hadrien France Lanord, Responsabilitatea unui mod de a gândi, JL, 2002, 5-10; Bujor Nedelcovici, Paul Celan și M. Heidegger, JL, 2002, 5-10; Horia Stamatu, Amintirea lui Paul Celan, JL, 2002, 5-10; Manolescu, Enciclopedia, 142-147. I.O.
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
1992; Levantul, București, 1990; Visul chimeric, București, 1992; Nostalgia, București, 1993; Travesti, București, 1994; Dragostea, București, 1994; Orbitor, vol. I: Aripa stângă, București, 1996, vol. II: Corpul, București, 2002; Dublu CD, București, 1998; Postmodernismul românesc, București, 1999; Jurnal, București, 2001; Enciclopedia zmeilor, București, 2002; Plurivers, I-II, postfață Paul Cernat, București, 2003; Sonete noi și vechi, București, 2003; Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, București, 2003; Cincizeci de sonete cu cincizeci de desene originale (în colaborare cu Tudor Jebeleanu), Timișoara, 2003. Repere
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
operă rămâne editarea, între 1776 și 1779, a șase volume de Mineie (contribuția sa extinzându-se și la pregătirea volumelor următoare, tipărite de succesorul său Filaret), completate de prefețe originale, atestând orizontul iluminist al clericului, ce se inspiră masiv din Enciclopedia franceză și din opera bizantinologului Charles Le Beau. La traducerea Mineielor, lucrare colectivă, condusă de episcop, bazându-se pe vechile tălmăciri ale lui Dosoftei, Radu Greceanu și Damaschin al Râmnicului, au colaborat mitropolitul Grigorie, Filaret de Râmnic, Anatolie ierodiaconul, Rafail
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]