6,495 matches
-
localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului Grigore al II-lea Ghica să intervină pentru repararea bunurilor deteriorate. În hrisovul din 12 septembrie 1741, domnitorul confirmă nenorocirile care s-au abătut în aceste locuri. În ciuda incursiunilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un număr mare de animale sălbatice. Vizitând Moldova în 1722, ieromonahul Silvestru stabilea granițele, apoi enumera județele țării, printre care și județul Fălciu, care „Are două târguri mai de seamă: Fălciu și Huși. În acest din urmă există și o episcopie. Se mărginește cu Bugeacul, adică cu acele ținuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de către turci și tătari. Aici sun numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rusești găsim referiri la târgul Huși și la ținutul Fălciu. Astfel, într-o scriere geografică despre Moldova, tipărită în Rusia, în 1770, se precizează: „Ținutul Fălciu, în care este târg Fălciul pe apa Prutul, și tg. Hușii, unde este și episcopia Hușului”. Charles-Claude de Peyssonel (1727-1790) a situat Hușii printre localitățile de seamă ale Moldovei, alături de Iași, Suceava, Bacău, Bârlad, Chișinău, Hotin, Orhei ș.a.. Orașul Huși mai era menționat în alte două documente: Anonim 1769, împreună cu orașele Fălciu, Galați, Neamț și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecut prin Bârlad și a parcurs un drum anevoios, D’Antraignes a sosit „într-un sat mare sau mai curând într-un mic oraș, reșe//dința unui episcop (Inochentie, 1752-1782, n.a.). Se cheamă Huși. Ne-am dus în gazdă la Episcopie, casă vrednică de cei dintâi apostoli. Ferestrele nu se închideau și nu era în tot palatul episcopal nici un singur scaun. Ne-am simțit totuși foarte bine acolo în comparație cu bordeiele din noaptea trecută. Înainte de masă a venit o ceată (!) întreagă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
clădirile publice nu sunt întotdeauna de gust”, totuși, „arată multă tragere de inimă și dorința naivă de a înfrumuseța”. A vizitat școlile, biserica episcopală, care era „îngrozitor de văpsită în cenușiu”. Marele istoric a studiat inscripțiile de pe pietrele funerare din curtea Episcopiei și documentele din biserica Episcopiei. Geologul și paleontologul Ion Simionescu, vizitând orașul Huși în 1925, îl descria în cuvinte emoționante, în scurta călătorie de la Crasna la Huși, apoi a redat pitorescul acestei așezări. Trenul cu care călătorea geologul ieșean șerpuia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de gust”, totuși, „arată multă tragere de inimă și dorința naivă de a înfrumuseța”. A vizitat școlile, biserica episcopală, care era „îngrozitor de văpsită în cenușiu”. Marele istoric a studiat inscripțiile de pe pietrele funerare din curtea Episcopiei și documentele din biserica Episcopiei. Geologul și paleontologul Ion Simionescu, vizitând orașul Huși în 1925, îl descria în cuvinte emoționante, în scurta călătorie de la Crasna la Huși, apoi a redat pitorescul acestei așezări. Trenul cu care călătorea geologul ieșean șerpuia printr-o vale largă, cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dealurilor ce se înalță destul de repede la spate”. „Scoborându-te în oraș - arată în continuare Ion Simionescu - te isbește îmbucurător, relativa curățenie a străzilor principale. Dintre celelalte orașe din Moldova deluroasă, Hușii mi s-a părut cel mai curat” (subl. ns.). Episcopia Hușilor, vestită prin vechimea și prin tradiția ei culturală, era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată de grădini întinse („covorul ierbii dese”) și de șiragul de chilii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dintre celelalte orașe din Moldova deluroasă, Hușii mi s-a părut cel mai curat” (subl. ns.). Episcopia Hușilor, vestită prin vechimea și prin tradiția ei culturală, era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată de grădini întinse („covorul ierbii dese”) și de șiragul de chilii vechi. După unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, orașul s-a înviorat. Prutul se putea trece mai ușor. Liceul și Școala Normală din oraș serveau drept
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1. Episcopia ortodoxă și influența ei Alături de originea numelui și detaliile legate de întemeierea Hușilor, înființarea Episcopiei reprezintă una dintre problemele cele mai controversate legate de istoria Hușilor, deși cu privire la acest subiect a existat din a doua jumătate a secolului al XIX
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1. Episcopia ortodoxă și influența ei Alături de originea numelui și detaliile legate de întemeierea Hușilor, înființarea Episcopiei reprezintă una dintre problemele cele mai controversate legate de istoria Hușilor, deși cu privire la acest subiect a existat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea monografia scrisă de episcopul Melchisedec, care a adus răspunsuri la multe dintre întrebări. Cu toate că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de istoria Hușilor, deși cu privire la acest subiect a existat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea monografia scrisă de episcopul Melchisedec, care a adus răspunsuri la multe dintre întrebări. Cu toate că nu s-a păstrat actul de întemeiere a Episcopiei, sunt cunoscute împrejurările care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un așezământ statornic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un așezământ statornic, ci chiar o episcopie, care, puternic favorizată de instituția domniei, va deveni una dintre instituțiile spirituale de frunte ale Moldovei. Legătura între constituirea bisericii și acordarea „hrisovului moșiei” târgului de către Ștefan cel Mare a fost făcută de Gheorghe Ghibănescu. Întrucât „hotarul” târgurilor era amintit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de către Ștefan cel Mare a fost făcută de Gheorghe Ghibănescu. Întrucât „hotarul” târgurilor era amintit în documentele anterioare, este vorba acum de continuarea unui proces pe care D. Ciurea îl presupune ca datând din secolul al XIV-lea. Protecția acordată Episcopiei de către domnie, în secolele următoare, este dovedită de hrisoavele prin care domnii scuteau satele supuse Episcopiei (care nu făceau parte din ocol) de plata „cheltuielilor târgului”, pe care erau datori să le suporte numai orășenii. Domnii se adresau funcționarilor locali
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documentele anterioare, este vorba acum de continuarea unui proces pe care D. Ciurea îl presupune ca datând din secolul al XIV-lea. Protecția acordată Episcopiei de către domnie, în secolele următoare, este dovedită de hrisoavele prin care domnii scuteau satele supuse Episcopiei (care nu făceau parte din ocol) de plata „cheltuielilor târgului”, pe care erau datori să le suporte numai orășenii. Domnii se adresau funcționarilor locali (ureadnicilor, pârcălabilor, șoltuzilor și pârgarilor), în dese rânduri, cu porunca de a nu le percepe dări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau datori să le suporte numai orășenii. Domnii se adresau funcționarilor locali (ureadnicilor, pârcălabilor, șoltuzilor și pârgarilor), în dese rânduri, cu porunca de a nu le percepe dări în produse sau în muncă. O altă modalitate de a proteja interesele Episcopiei și de a-i întări averea a constituit-o daniile de sate din ocolul Hușilor, prin care se micșora suprafața acestuia, de care beneficiaseră târgoveții. De exemplu, domnitorul Moise Movilă (1630-1631) semna în anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei și de a-i întări averea a constituit-o daniile de sate din ocolul Hușilor, prin care se micșora suprafața acestuia, de care beneficiaseră târgoveții. De exemplu, domnitorul Moise Movilă (1630-1631) semna în anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei satul Broșteni, care mai înainte fusese „ascultător” de același ocol, indicându-i și hotarele. Moșia Broșteni avea nu numai prețioasele vii, ci și mori și grădini, aducătoare de venituri însemnate. Prin danii repetate, ocolul a dispărut, după care domnii au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moșia Broșteni avea nu numai prețioasele vii, ci și mori și grădini, aducătoare de venituri însemnate. Prin danii repetate, ocolul a dispărut, după care domnii au început să dăruiască părți din hotarul târgului, mai puțin persoanelor particulare și mai mult Episcopiei. Astfel, în 1663, Racoviță Cehan, mare logofăt, primea o bucată din hotarul târgului Huși, aleasă de Constantin logofăt al doilea, împreună cu șoltuzul și cu târgoveții, pe care a alipit-o satului său, Pogonești. Vechea proprietate domnească din zona Huși a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cehan, mare logofăt, primea o bucată din hotarul târgului Huși, aleasă de Constantin logofăt al doilea, împreună cu șoltuzul și cu târgoveții, pe care a alipit-o satului său, Pogonești. Vechea proprietate domnească din zona Huși a trecut, treptat, în stăpânirea Episcopiei de Huși, care a devenit în numai un secol una dintre cele mai influente instituții ecleziastice din Moldova. În cursul primei sale șederi în Moldova (1780- începutul anului 1783), doctorul sas Andreas Wolf a vizitat și orașul Huși. Informațiile sale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care a devenit în numai un secol una dintre cele mai influente instituții ecleziastice din Moldova. În cursul primei sale șederi în Moldova (1780- începutul anului 1783), doctorul sas Andreas Wolf a vizitat și orașul Huși. Informațiile sale, referitoare la Episcopia Hușilor, sunt demne de luat în seamă: „În această localitate se află reședința episcopală a moldovenilor, care este lângă catedrală. Și pentru că Rădăuți (așa cum a fost menționat mai sus) aparține Bucovinei, episcopatul Hușilor poate fi numit al doilea după Roman
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
află reședința episcopală a moldovenilor, care este lângă catedrală. Și pentru că Rădăuți (așa cum a fost menționat mai sus) aparține Bucovinei, episcopatul Hușilor poate fi numit al doilea după Roman, cu toate că este cel mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a moldovenilor, care este lângă catedrală. Și pentru că Rădăuți (așa cum a fost menționat mai sus) aparține Bucovinei, episcopatul Hușilor poate fi numit al doilea după Roman, cu toate că este cel mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian scria în continuare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bucovinei, episcopatul Hușilor poate fi numit al doilea după Roman, cu toate că este cel mai nou după scrierile vechi, care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian scria în continuare: „Că acest episcopat de Huși a fost întemeiat mult mai târziu decât cel din Roman sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care vorbesc despre episcopiile din Moldova, episcopiei Hușilor nu i s-a făcut menționarea nici măcar cu o silabă. Astfel, că și la episcopia din Roman, anul precis al întemeierii așezământului religios nu poate fi aflat”. Preocupat să afle data înființării Episcopiei Hușilor, doctorul sibian scria în continuare: „Că acest episcopat de Huși a fost întemeiat mult mai târziu decât cel din Roman sau Rădăuți este un lucru sigur. Când, în anul 1788, a trebuit să-l îngrijesc timp de două luni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași, acest lucru se știa atunci când am adus în discuție argumentele; nici eu nu am putut obține anumite informații, pentru că nu fusesem înștiințat despre întemeiere și nici despre stadiul veniturilor episcopale.” Eruditul episcop Melchisedec aprecia că 1592 este anul înființării Episcopiei Hușilor, pe baza unui uric păstrat în copie, emis de cancelaria domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]