4,858 matches
-
că Tudor Vladimirescu ar fi avut o cârciuma la capătul satului Siroca. Comună Godeanu este situată în partea de sud-vest a țării noastre și în nord-vestul județului Mehedinți, fiind tăiată de pararela 44⁰49′ latitudine nordică și de meridianul 22⁰32′ longitudine estică. Suprafață comunei este de 44 km², făcând parte din cadrul comunelor mici ale județului Mehedinți. Ea se învecinează la est cu comună Bilvanești, sud-est cu comună Izvorul-Barzii, sud Breznita Ocol, sud-vest Ilovita, vest Ciresu și la nord cu comunele Podeni și
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
de la construcția sa biserica a aparținut religiei greco-catolice, până în 1948, când, după reforma bisericească a devenit biserică ortodoxă. Acest lăcaș de cult a fost construit în diferite etape succesive, amplasamentul său constituind în evul mediu nucleul central al localității. Partea estică a navei și altarul au fost construite la începutul secolului al XV-lea, în a doua jumătate a aceluiași secol a fost realizată extinderea navei cu aproximativ 5,5 metri pe direcția vestică. Sacristia a fost construită în secolul al
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
mare număr de sate, aflate la distanțe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și Ilovăț și orașul Baia de Arama (satele Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginita de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Dulcești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Brițcani, Cârlig, Corhana, Dulcești (reședința), Poiana și Roșiori. Comuna se află în zona estică a județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman. Din acest drum, la Dulcești se ramifică șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre nord de și . Conform recensământului efectuat în
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
construită în anii 2000. Pictarea bisericii a început în anul 2009. Existența primelor așezări omenești pe teritoriul comunei Grumăzești se pierde în negura vremurilor. În urmă săpăturilor arheologice efectuate pe Valea Topoliței de profesorul Mitrea din Bacău și în partea estică a satului Grumăzești de profesoară Silvia Marinescu din București, cât și cu ocazia săpăturilor efectuate în timpul construcțiilor unor clădiri particulare sau obștești, s-a găsit un număr mare de unelte, arme, obiecte din piatră (la biserica din satul Topolița), os
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
detașamente de partizani ce aveau ca scop devastarea regiunilor interioare, exercitând presiuni și teroarea contrarevoluționară prin jefuirea și incendierea fermelor și locuințelor revoluționarilor și maltratarea familiilor. După ocuparea New Yorkului, loialiștii au organizat un război de corsair amenințând permanent coastele estice ale Noii Anglii. În octombrie 1775, Congresul a recomandat Comitetelor de securitate provincială să păzească persoanele ce puteau amenința securitatea coloniilor și libertatea Americii. Tory au fost înlăturați din funcțiile publice și lipsiți de drepturile politice în toate statele. Preoții
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Săbăoani () este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Săbăoani (reședința) și Traian. Comună se află în extremitatea estică a județului la limita cu județul Iași, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la nord de orașul Român. Este străbătuta de șoseaua națională DN2, care leagă Românul de Suceava. Lângă Săbăoani, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN28, care
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
Porumbacu de Sus (, în trad. „Pârâul Born din Sus”) este un sat în comuna Porumbacu de Jos din județul Sibiu, Transilvania, România. Satul Porumbacu de Sus e situat la poalele Negoiului, având 24 grade, 28 minute, 30 secunde longitudine estică și 45 grade, 44 minute, 10 secunde latitudine nordică. Vatra satului are o suprafață de 91 ha, situată în partea de sud-est a județului Sibiu. În partea de răsărit se află satul Sărată, la apus se află orașul Avrig și
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
în satul Sângeru și clasificate ca monumente memoriale sau funerare: două cruci de pomenire, din piatră, una din secolul al XVIII-lea, aflată în centrul satului, la marginea drumului spre școală; și o a doua, din 1847, aflată la marginea estică a satului, pe marginea drumului spre Salcia și Lapoș. Numărul mediu de salariați Numărul mediu de salariați în 2006 a fost de 77 de persoane dintre care: Agricultură Agenții economici din agricultură sunt două societăți comerciale și 1813 gospodării ale
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
Horrei" (orașul mai mare al Hambarului), localitatea Șura Mare este aproape necunoscută înainte de invazia turcilor din 1493. Vechea biserică evanghelică aparținea unui vechi tip de bazilici din secolul al XIII-lea răspândit în zona Sibiului, fapt confirmat de prezența absidiolelor estice ale navelor laterale, întrucâtva asemănătoare celor de la Cisnădie, Cisnădioara, dar mai ales celor de la Gușterița. Neobișnuit de lunga bazilică romanică, închinată Fecioarei Maria, avea și o clopotniță cu trei niveluri deasupra capătului vestic al navei centrale, deschis la parter ca
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
timpurii. Uneori apar înghețuri târzii de primăvară, care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale țării. Vânturile vestice sunt mai frecvente primăvara și vara, iar cele estice și nord-estice sunt mai frecvente toamna și iarna. Numărul anual al zilelor cu precipitații este de 120-130. De obicei, în prima decada a lunii decembrie cade prima zăpada.
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
de hotar numit „Brătianu” iar spre satul Bradu, delimitarea o face râul Olt. Suprafața așezării este de cca. 3,5 km² și coordonatele geografice sunt: 45° 40' și 45” latitudine nordică, corespunzătoare orașului Focșani, și 24° 20' și 38” longitudine estică, corespunzătoare orașului Rîmnicu Vîlcea. Distanța către localitățile apropiate: Prin apropierea localității trece calea ferată Sibiu - Făgăraș - Brașov. Din cauza puținelor descoperiri arheologice făcute în zona localității Racovița, cercetătorii au recurs la studierea toponimiei și folclorului local pentru a putea stabili vechimea
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Băcia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Rusca și cele nordice ale Munților Sebeșului. Localitatea Băcia a fost atestata documentar începând cu anul 1332, apărând de la inceput sub numele pe care îl poartă și astăzi. După Marea Unire de la 1918, sătul Bacia a fost
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
palmetă. Datorită numeroaselor reconstrucții, doar patru ferestre își mai păstrează forma originală. La rizolitele de colț, deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei semiluni, acestea sunt împresurate de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică a clădirii. În urma numeroaselor transformări, bolta porții și ferestrele de lângă poartă au fost zidite. Din fericire balustradele ornamentate au rămas intacte. În prezent, edificiul se află în proprietatea bisericii romano-catolice din Remetea. Familia Puskás este o veche familie remeteană. Strămoșii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Satul este situat la jumătatea drumului între orașele Deva și Hunedoara la marginea albiei râului Cerna (cea care se varsă în Mureș) și urcă pe dealurile dinspre est. Coordonate geografice: 45°49'00" latitudine nordică și 22°56'60" longitudine estică. Satul este situat la 4,1 km față de Deva, pe traseul DN 68B și DC 123. Localitatea acoperă o suprafață de 31,57 ha (intravilan). De-a lungul timpului așezarea a fost cunoscută sub diverse denumiri că "Bărcia Mică", "Nidiș
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
Mănerău este un sat în comuna Pestișu Mic din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la poalele estice ale masivului Poiana Ruscă. Satul Mânerău este amplasat situat în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor geografice 45˚46΄ latitudine nordică și 22˚52΄ longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, aparține comunei Peștișu Mic, județul Hunedoara, alături de satele: Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a fost rostuit în scurtul talveg cu axa vest-est, tăiat de firul pârâului omonim, de-o parte și de alta a cursului de apă
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Titiana și Vișinelu. În perioada interbelică, după 1929, comuna de atunci Sărmașu" a devenit reședința plășii omonime din județul Cluj interbelic. Orașul Sărmașu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, in zona centrală a țării, la intretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Teritoriul orașului este tăiat de râul Pârâul de Câmpie, drumul județean DJ151 Luduș - Sărmaș - Cluj-Napoca sau Dej, drumul național DN16 Reghin-Cluj. Sărmașu se învecinează
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
imperiale austriece și rebeli maghiari și secui, culminând cu distrugerea cetății în asediul din 1708 de către comandantul militar habsburgic de origine ruso-franceză Jean-Louis de Bussy-Rabutin. Ruinele acesteia au folosite ulterior la reconstrucția castelului și a caselor din sat. În capătul estic al cetății se află o capelă romano-catolică, reconstruită în 1887 de către episcopul din Eger. Ulterior aici a funcționat o celebră școală care prepara specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic unde au predat profesori, unii din ei etnici cehi, italieni
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de vest a județului Mureș, localitatea Sânger este situată în Câmpia Transilvaniei, subunitatea Câmpia Sărmașului și Colinele Ludușului și Comlodului, la nord de râul Mureș (circa 10 kilometri) și orașul Luduș (46° 21' 14" latitudine nordică, 24° 4' 12" longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei. Perimetrul așezării se situează între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie) la vest și Pârâul Ranta la est. Relieful este slab vălurat, cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui. Principalele unități geomorfologice sunt: -versanții -văile dintre versanți -cumpenele apelor Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică, determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud. Profilul transversal al versanților nordici și în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700 metri, cu pante cuprinse
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
apelor Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică, determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud. Profilul transversal al versanților nordici și în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700 metri, cu pante cuprinse între 5-25% înclinație, dominând pantele de 5-12%. Mult mai fragmentați, cu numeroase alunecări si eroziuni sunt versanții sudici și estici
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700 metri, cu pante cuprinse între 5-25% înclinație, dominând pantele de 5-12%. Mult mai fragmentați, cu numeroase alunecări si eroziuni sunt versanții sudici și estici, a căror pantă variază între câteva grade până la 40-50% înclinație, cu un profil neregulat, cu dese schimbări de pantă, cu alunecări, unele în curgere, altele vechi stabilizate, cu rupturi și ogașe. Văile dintre versanți sunt: Pârâul de Câmpie (Ludușelul) și
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]