3,226 matches
-
se păstrează un clopot din 1664, o cristelniță gotică din bronz și porțile altarului vechi în stil baroc. Altarul poliptic a fost pictat de către Vincentius Cibiniensis în secolul al XVI-lea, cel care a pictat și altarul poliptic pentru Biserica evanghelică din Cetatea de Baltă (în prezent reformată), precum și o frescă ce se află în biserica reformată din Ocna Sibiului. Ansamblul fortificat face parte din lista monumentelor istorice din 2010, , cu următoarele obiective:
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
von Liebenfels, care în 1926 publică despre ca fiind "cel mai mare medium ariosof al erei moderne" ("das grösste ariosophische Medium der Neuzeit"). Kurt Hutten, fost președinte al "Evangelische Zentralstelle für Weltanschauungsfragen" (EZW, o instituție de apologetica creștină a Bisericii Evanghelice Germane) i-a indicat pe Swedenborg și pe Lorber că primitori ai unor revelații private la fel de valide. Luările oficiale de poziție ale EZW sunt mai sceptice, pornind de la explicații psihologice pentru revelațiile lui Lorber. EZW se bazează pe o teza
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În 1934 Parohia Câmpulung avea biserici filiale la Moldovița, Prisaca Dornei, Vama și Vatra Moldoviței, precum și filiale fără
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Majoritatea acestor coloniști era de religie romano-catolică, dar existau și germani de confesiune evanghelică (luterană). În primii ani de după anexare, s-au stabilit câteva familii germane și în satul Vatra Dornei, situat la confluența râurilor Dorna și Bistrița Aurie, la o altitudine de circa 800 m. <ref name="Baciu LC 8/2005">Paul Baciu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. Bunurile lor au fost predate prin proces-verbal statului român, care le-a oferit o despăgubire. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Vatra Dornei a fost construită în anul 1905 ca biserică evanghelică (luterană) de către marele proprietar german Dieb. Acest lăcaș de cult era din cărămidă și acoperit cu țiglă, având formă de corabie și un turn la intrare. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în orașul Vatra
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
proprietar german Dieb. Acest lăcaș de cult era din cărămidă și acoperit cu țiglă, având formă de corabie și un turn la intrare. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 369 evanghelici (luterani) (3,75% din populația localității). În anul 1940, etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică. Ea a fost lăsată în părăsire pentru o perioadă. În anul 1947, la intervenția preoților dorneni pe lângă autoritățile de stat, fosta biserică luterană a fost dată de statul român spre folosință comunității ortodoxe din Vatra Dornei, ea trecând în patrimoniul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). Ca urmare a persecuțiilor la adresa evreilor (înlăturarea din funcțiile publice), s-a dezvoltat curentul sionist. Președinții organizației sioniste
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). Ca urmare a persecuțiilor la adresa evreilor (înlăturarea din funcțiile publice), s-a dezvoltat curentul sionist. Președinții organizației sioniste
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
Biserica evanghelică fortificată din Bălcaciu, județul Alba, a fost construită în secolul XV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Amplasată pe o înălțime în partea de sud-vest a satului Bălcaciu, este o clădire gotică care a suferit în secolul XIX modificări, fiind
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
Biserica evanghelică fortificată din Hosman, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIII. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Hosman, mai demult "Hozman" (în dialectul săsesc "Hultsmänjen, Hűltsmanjen, Hultsmońen", în în ), este o localitate în județul Sibiu, Transilvania
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. În documentele vechi, localitatea este numită când Holzmenia (1319), când Holzmengen (1479), când Holczmang (1494), nume care ar putea veni de la holz (= lemn) și mangi (=mulțime), adica o grămadă de lemne. Biserica evanghelică din Hosman s-a confruntat de-a lungul timpului cu o mulțime de vicisitudini cauzate de incursiunile diverșilor ""prădători"" ai vremurilor. Printre aceștia s-a numărat și Vlad Țepeș care în anul 1479 a trecut prin Hosman. Aceste incursiuni a
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
nivelul următor prin intermediul unei alte scări. Nivelul patru și cinci s-a construit ulterior din cărămidă, la nivelul cinci existând un orologiu care are limbile în forma unei mâini și respectiv a unei baghete cu stea în vârf. Fortificația bisericii evanghelice din Hosman este constituită din două incinte de ziduri circulare care înconjoară lăcașul de cult. Turnul - poartă de intrare este înălțat pe trei niveluri și are prevăzut în partea de nord - vest de o hersă de apărare în zona de
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este un lăcaș de cult construit în anul 1901 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea a funcționat inițial ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult imp nefolosită, biserica a fost devastată și jefuită. Ea a fost preluată în 1986 de către comunitatea ortodoxă din sat care a reparat-o, fiind sfințită ca biserică
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Ilișești (în ) în 1787 și erau țărani din Hessen, Pfalz și Baden, de confesiune evanghelică (luterană). În anul 1859 a fost înființat Protopopiatul Evanghelic din Ilișești, condus de pastorul Franz Samuel Traugott Gorgon, care a slujit și la Ițcanii Noi până la moartea sa din 1900. Fiica pastorului evanghelic din Ilișești, Berta Gorgon, a fost marea
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Ilișești (în ) în 1787 și erau țărani din Hessen, Pfalz și Baden, de confesiune evanghelică (luterană). În anul 1859 a fost înființat Protopopiatul Evanghelic din Ilișești, condus de pastorul Franz Samuel Traugott Gorgon, care a slujit și la Ițcanii Noi până la moartea sa din 1900. Fiica pastorului evanghelic din Ilișești, Berta Gorgon, a fost marea iubire a compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883). Comunitatea germană a
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
din Hessen, Pfalz și Baden, de confesiune evanghelică (luterană). În anul 1859 a fost înființat Protopopiatul Evanghelic din Ilișești, condus de pastorul Franz Samuel Traugott Gorgon, care a slujit și la Ițcanii Noi până la moartea sa din 1900. Fiica pastorului evanghelic din Ilișești, Berta Gorgon, a fost marea iubire a compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883). Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Pe măsura dezvoltării comunității germane, s-a construit în sat o școală germană, care a funcționat ca „Școală Privată
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Comunitatea germană de religie luterană a construit în Ilișești în anul 1901 o biserică pentru a deservi necesitățile de cult ale credincioșilor
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Comunitatea germană de religie luterană a construit în Ilișești în anul 1901 o biserică pentru a deservi necesitățile de cult ale credincioșilor germani de confesiune evanghelică. Anul dării în folosință (1901) se află înscris deasupra intrării principale în lăcașul de cult. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 1.868 credincioși evanghelici (luterani), reprezentând 44,18% din populația
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]