11,414 matches
-
iudeii plătesc un conațional să ucidă un băiat de șapte ani care a învățat să cânte un cântec în cinstea Fecioarei, Alma Redemptoris Mater, și pe care îl intona în drumul spre sau de la școală, traseu care trecea prin ghetoul evreiesc. Prin intervenția miraculoasă a Fecioarei, băiatul rămâne în viață și continuă să cânte, până când o sămânță misterioasă, pe care i-a pus o pe limbă, este îndepărtată de starețul din zonă. Între timp evreii sunt demascați și executați. În mare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a scăzut. În anul 1934, primăria emite o ordonanță prin care cerea celor care practicau comerțul ambulant să posede un certificat de sănătate, să fi împlinit 18 ani
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iudeii plătesc un conațional să ucidă un băiat de șapte ani care a învățat să cânte un cântec în cinstea Fecioarei, Alma Redemptoris Mater, și pe care îl intona în drumul spre sau de la școală, traseu care trecea prin ghetoul evreiesc. Prin intervenția miraculoasă a Fecioarei, băiatul rămâne în viață și continuă să cânte, până când o sămânță misterioasă, pe care i-a pus o pe limbă, este îndepărtată de starețul din zonă. Între timp evreii sunt demascați și executați. În mare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
descoperirile din fizică, matematică, chimie, medicină ș.a., perioada menționată a contribuit major și la apariția ciberneticii. Norbert Wiener (1894-1964), considerat unanim fondatorul ciberneticii, era, încă înainte de război, un strălucit profesor de matematică la MIT din SUA. Provenea dintr-o familie evreiască germană, tatăl său fiind, de asemenea, profesor la Universitatea Princeton, dar de limbi slave. Se spune că acesta cunoștea bine și foarte bine peste 30 de limbi străine. Norbert Wiener a avut însă talent de matematician, fiind declarat de contemporanii
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de paltin și teiu. Însă nu am concursul românilor," se plângea el. A ieșit și un număr al 17 al Aurorei adaugă Grigore Crețu, „dar fără colaborarea celor de mai sus." * „Aniversarea unui om de cultură” își intitula ziarul „Neamul evreiesc” din 23 august 1949 articolul semnat de S.H. Gherasim închinat lui A.Axelrad: „Zilele acestea s-au împlinit 70 de ani de la nașterea scriitorului și publicistului A.Axelrad. Viața acestui mânuitor al condeiului este un exemplu de muncă continuă în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trimise numai către dl. Brader Adolf... * Ziarul mai cuprindea: transmiteri de mulțumiri, anunțuri, telegrame de pe drum, relatări cu privire la sumele încasate din reprezentații teatrale, depunerei de câte 20 lei, subscrieri care, toate, urcau la suma de 1770 lei. 48 * Cum populația evreiască a avut în timp multe de pătimit și „marea majoritate a publicului izraelian nu știe însemnătatea lagărului Vapniarca” să citim împreună ceva din publicația „Vapniarca”, buletinul organizației foștilor deportați și întemnițați politici - luptători evrei antifasciști în lagărul Vapniarca”, apărută la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Kostachi, Șt.Neagoe și T.Riga.. * 89 Junimea Zionistă Junimea Zionistă, organ de propagandă zionistă , anul I, numărul 1, a apărut la Bârlad în ianuarie 1910 ca urmare a constituirii Societății cu același nume, președinte Mihu Abramovici, și chema tinerimea evreiască „la o viață nouă, îndemnați de aniversarea a 5 ani de la moartea titanului lor - Herrzi - care pentru întâia oară după două mii de ani, a făcut să fâlfâie iarăși înaintea lui Israel stindardul celor care visează a crea un adăpost pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întâia oară după două mii de ani, a făcut să fâlfâie iarăși înaintea lui Israel stindardul celor care visează a crea un adăpost pentru un întreg popor.” La Congresul al IX-lea zionist, care a avut loc la Hamburg, toată elita evreiască a aflat că din „12 milioane de evrei împrăștiați pe tot globul numai 80 de mii dovedesc prin fapte că vor o țară a lor.” La Junimea Zionistă au mai scris: Bernard Steinberg, Șoil Mendelovici, Iehuda Ben Iacob. Tipărirea ziarului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Iacob Sircus, fiul bătrânului institutor cult P. Sircus, iar poeziile lui Ifremia, ca și Ilinos, de profesorul Israel Kunovici, colaboratorul ziarului bucureștean în jargon navaseret (1901 1903), născut pe la 1868, plecat în America în 1904. Apare în românește și jargon evreiesc. * Noul Timp Noul Timp, apare în 1891, nefiind evident nici sub raportul timpului, nici al colaboratorilor ori al conțin utului. Noul Timp se presupune că a apărut în iulie 1891 și s-a tipărit la Cațafany în 1891 (Nerva Hodoș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost editat în perioada 9 ianuarie 1883 - 22 decembrie 1885, de două ori pe săptămână, spun Nerva Hodo ș și Al. Sadi Ionescu. Ziarul se deschidea cu calendarul săptămânii, după care urmau articolele: „Așa numitul conflict francezo‐român”, „Iar chestia evreiască”; Necesitatea unei legi de a dmisibilitate și de eligibilitate în funcțiunile administrative”; „Neeficacitatea legilor noastre pentru săteni”; „O curioasă neînțelegere între Primăria urbei Bârlad și Consiliul județean Tut ova”.... Se mai publicau versuri, creație a unor colaboratori ori reproduceri din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fata în pace" și să se întoarcă la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul Eternitatea, Trei Erarhi și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru a-și ridica cărțile de alegători pentru comună." Erau tușați și vitriolați tot felul de opozanți din Bârladul acestui timp: Dorneanu de la țărăniști „agățat acum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în devenire, a intelectualilor și a oricărui localnic mânuitor de condei și cuvinte. Bârlădenii au nevoie atât de revistă, dar și de oameni ai lor, gen Geo Dumitrescu la „Poșta redacției” a unei anumite reviste. * Bar-Kochba Bar - Kochba revistă național‐evreiască, apare lunar, sub conducerea unui comitet, apoi cu numărul 2, din aprilie 1913 și sub redacția d‐lui A. Ben Moișe, ca de la numerele 5‐6 conducerea să revină d‐ lui Achille M. Finkelstein care, în același număr, semnează și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2008, p.77‐78, care apare la Tel Aviv - Israel (director Al.Mirodan; realizare grafică Sanda Peri), pe care îl redăm pentru a marca diversitatea presei la Bârlad în vremuri trecute: „Ing. Sergiu Brandea, Herzlia (ne scrie despre câteva publicații evreiești din Bârlad, orașul lui I. Schechter și al lui Virgil Duda) «Ziaristul Ion N. Oprea, originar din ținuturile Bârladului, are meritul de a fi cercetat presa moldoveană. În cartea sa "Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a presei 266 bârlădene 1870-2003", el își apleacă cu mare atenție privirea asupra publicațiilor apărute de-a lungul unei perioade istorice, în județul Tutova și în special în orașul Bârlad. În carte sunt enumerate un număr de publicații ale comunității evreiești locale. Relevarea acestora, în contextul activității evreiești și sioniste din orașul Bârlad, cred că este foarte utilă, fiind o contribuție la istoria evreimii din această zonă a României, "Țara de Jos", cum a fost denumită în timpul lui Ștefan cel Mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apleacă cu mare atenție privirea asupra publicațiilor apărute de-a lungul unei perioade istorice, în județul Tutova și în special în orașul Bârlad. În carte sunt enumerate un număr de publicații ale comunității evreiești locale. Relevarea acestora, în contextul activității evreiești și sioniste din orașul Bârlad, cred că este foarte utilă, fiind o contribuție la istoria evreimii din această zonă a României, "Țara de Jos", cum a fost denumită în timpul lui Ștefan cel Mare. O primă publicație este "Aurora Ționistă săptămânală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o baie și pentru astăzi 19 aprilie, ei au fost gata de drum...". Ziarul "Junimea zionistă" organ de propagandă zionistă. Nr. l a apărat în ianuarie 1910, ca urmare a constituirii societății "Junimea zionistă", președinte Mihu Abramovici. Ziarul cheamă tinerimea evreiască "la o viată nouă", cu ocazia comemorării a 5 ani de la moartea lui T. Herzl, "care pentru întâia oară după 2000 de ani a făcut să fâlfâie iarăși, înaintea lui Israel, stindardul celor care visează a crea un adăpost pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și congresul al IX-lea "zionist" care a avut loc la Hamburg. La ziar au colaborat 267 Bernard Șteinberg, Soil Mendelovici, Iehuda Ben Iacob, garantul fiind Lupu Zingher. Ultima publicație semnalată în carte este revista "BarKochba", cu subtitlul "Revistă național evreiască". Revista apare lunar, la început sub conducerea unui comitet. La nr. l, în "Cuvânt înainte", martie 1913, redacția explică cum că BarKochba a fost un erou istoric care 1-a învins pe împăratul roman Adrian, iar "în numele jertfelor lăsate, face
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu există incompatibilitate". Alte materiale publicate: "Zionism și patriotism", "Purismul de azi și cel de altădată", "Omorul ritual", "Hanuca", "Evreii, sionismul și războiul balcanic". Mai sunt publicate portrete, corespondențe etc. Este de presupus că în Bârlad au mai existat publicații evreiești și după anul 1913, pe care autorul cărții nu le-a găsit până acum. El, însă, își continuă cercetările.» * 268 Bazarul Filatelic Revista Bazarul filatelic, organ pentru răspândirea reclamelor și informațiilor filatelice, cu apariție bilunară, apare la 1 aprilie 1928
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a mai putut afla semnătura C.I. din Cristești, pseudonimul Stiva, „ cum și un D. Cantemir", care toți trei publicau versuri. Aflăm că Solomon Segal a scris o revistă săptămânală „timp de vreo 2 ani", în București în „jargon cu litere evreiești, intitulată Dorsche Zion - „Râvnitorii Ționului.” * 408 Revista, publicație pe care o scoate în 1896 Ion Palodă, născut 1877, notează G. Ursu și G. Nedelea în „Antologia scriitorilor bârlădeni”, p.31, apărută la Bârlad, atelierele grafice Neculai Peiu, 1937. Revista Apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se agață de piept o altă tinichea infamantă: de separatist față de patria-mumă, România. Iată un cerc vicios: să fii considerat în același timp și „separatist”, și imitator docil al Bucureștiului, mai bine zis al anumitor cercuri de la București, desigur, „masonice”, „evreiești”, „pro-maghiare”, pe scurt antipatriotice. Dar, lăsând gluma la o parte (care nu este decât o semiglumă), eu cred că în zona acestui pluralism cultural românesc, care include și variatele interpretări ale postmodernismului, este de așteptat o înnoire notabilă a literaturii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
politic, la posibilele modele induse de forțele beligerante, Drieu respinge cu violență orice variantă venind dinspre stânga internaționalistă: „Evreii și francmasonii nu vor fi capabili să conceapă un imperiu danubiano-baltic. Atunci Europa va fi o Elveție condusă de un stat-major evreiesc? Prea puțin pentru mine”. Insatisfacțiile lui Drieu la Rochelle se centrează, Însă, asupra Franței. Incapabilă să se ridice la Înălțimea așteptărilor, ea se complace În dubioase alianțe care o depersonalizează și o transformă Într-o țară insignifiantă: „Din 1870 Încoace
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de conducerea Gimnaziului "Alexandru cel Bun", din Iași). 157 Ibidem, f. 2 bis; citat din raportul trimis de "Liceul Internat" din oraș. Aluzia la "populația eteroclită" etnic se referă la faptul că în Iași locuia, în acei ani, o comunitate evreiască foarte numeroasă. 158 Ibidem, f. 7v.; fragment din raportul trimis de "Liceul Național" din Iași. 159 Ibidem, f. 58 v. 160 Aniversarea avea deja un caracter obligatoriu, iar absențele trezeau suspiciuni. În jurnalul său, G.T. Kirileanu nota, pentru ziua de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elitei intelectuale a iudaismului alexandrin, căreia îi sunt atribuite și alte opere scrise în greacă. Alexandria era metropola intelectuală incontestabilă a iudaismului elenist. Documentele epigrafice constau îndeosebi în prezența unor inscripții funerare foarte laconice, grecești sau latinești (foarte rar). Cuvintele evreiești reduse la prezența unor formule uzuale, precum Shalom! (pace, bunăstare) sau Shalom al Israel! (Pace peste Israel!), folosite rar, devin o aluzie evidentă la cauzele diasporei. Aceste cuvinte pot fi comparate cu Resquiescat in pace! (forma scurtă RIP, odihnească-se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
81-96) îl interesau prea puțin cele câteva mii de creștini răspândiți în vastul său imperiu. Preocupările sale nu au fost cauzate de prezența acestora în Roma, de înmulțirea ori de doctrina lor, ci de faptul că derivau din acea națiune evreiască, totdeauna ostilă și rebelă față de Roma, neîmblânzită nici măcar de armele fratelui său Titus. De fapt, evreii din Roma, prin mii de subtilități, refuzau să plătească taxa de zece drahme pentru templul lui Jupiter Capitolinus, taxă pe care o plăteau cândva
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Echipa a III-a Acțiuni iredentiste și naționaliste a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale urmărea acțiunile iredentiste desfășurate de minorități și prevenirea mișcărilor antistatale cu caracter naționalist și iredentist. În cadrul acestei echipe funcționau următoarele subechipe: a. pentru mișcarea evreiască, cu organizațiile sioniste; b. pentru emigrația rusă (albă); c. pentru minoritatea germană, îndeosebi organizațiile și persoanele de orientare politică nazistă; d. pentru acțiunile iredentiste ale maghiarilor, bulgarilor și ucrainenilor. d) Grupa a IV-a Informații Militare a Agenturii Grupei a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]