98,675 matches
-
pînă la eseul filosofic, si de la aplicații subiective la lumea literară românească pînă la aforisme. Cele mai bune pagini, care duc în trena tot sumarul, ni s-au părut cele semnate de Ștefan Borbely și Marin Tarangul. Pornind de la o experiență inedită - o bursă la Oxford - plăcut colorată epic și cu tuse de umor englezesc, Ștefan Borbely meditează asupra spiritului locului, ajungînd la tema euphorionică: "Stînd la Oxford, nu ai cum să nu te gîndești la raportul alunecos dintre orgoliu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
Alex. Ștefănescu O critică a moravurilor În ultimii zece ani, aproape toți scriitorii români s-au lăsat absorbiți de pasiunea pentru publicistica. Nu mulți dintre ei au avut de câștigat din această experiență, dar publicistica a avut în mod sigur de câștigat. Până în 1989, Val Condurache a scris exclusiv critică literară, poezie și proza. În critică literară a devenit un nume, remarcându-se prin modul direct de a se pronunța asupra valorii operelor
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
a stins nici după douăzeci de ani. Pentru cititorul român avizat cartea naște și emoții speciale, care însoțesc studiul metodei lui Șerban, al tehnicii și inovațiilor, al spiritului sau tumultuos și provocator, al originalității sale. După douăzeci de ani de la experiența americană cu Trilogia, Andrei Șerban are forță și nebunia să o ia de la capăt în România, la Teatrul Național din București, a cărui direcție o preia din '90 pînă în '93. Vine însoțit de principalele lui colaboratoare - Priscilla Smith și
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
drept nu cu atîta tam-tam ritualic, de marii artiști întorși - Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Giurchescu - și de artă cu care au reanimat, zguduit și coalizat spiritele. Un foc cu mai mulți ochi pe tabloul unei societăți supuse unui lanț de experiențe politice, civice, morale la care nu a gîndit vreodată. Havel scria undeva și cred că exprimă foarte concret și plastic, totodată, ceea ce ni s-a întîmplat:"Căderea comunismului a smuls acest val unificator, iar lumea a fost surprinsă picotind în fața
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
pe maică-sa. M-am interesat de amândoi așa cum te interesezi de cineva rănit care îți iese în cale pe neașteptate." Cu toate aceste subterfugii, pasiunea se instalează fără drept de apel în sufletele protagoniștilor. Și, straniu, în pofida tuturor obstacolelor, experiența prin care trec lasă în cele din urmă un gust revigorant. Chiar dacă Maria se autoexilează în America, iar Cora pare a fi condamnată pe viață la celula de bloc din Cartierul Depărtat. Întrebarea ce se impune în subsidiar este câtă
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
apă caldă", "se dă căldură", sau care-o fi fost treaba cu Câmpeanu în alegerile din '90 etc., etc. Urmărirea cronologiei reale creează un fel de intimitate între scriitor și cititorii săi. Aceștia se simt parcă îndemnați să-și confrunte experiențele personale, petrecute simultan cu cele din carte, acum aproape un deceniu. Am facut-o eu insumi, mai mult sau mai putin conștient, pe întreg parcursul lecturii. Ce stranie senzație de dislocare temporală mi-a creat narațiunea, atunci când mi s-au
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
Cum rostul declarat al volumului este să fie un tablou al universului american, un soi de Comedie umană a veacului 20 pe Noul Continent, e inevitabil să opereze, în subsidiarul stabilirii conținutului, un criteriu sociologist. A documenta o așa-zisă "experiența americană", cum aspiră cartea lui Updike, numită de unii Evanghelia după Ioan (The Book of John), presupune să pornești cu o presupoziție a ceea ce înseamnă această experiență americană. Chiar dacă Updike susține că a încercat să evite o temă anume sau
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
opereze, în subsidiarul stabilirii conținutului, un criteriu sociologist. A documenta o așa-zisă "experiența americană", cum aspiră cartea lui Updike, numită de unii Evanghelia după Ioan (The Book of John), presupune să pornești cu o presupoziție a ceea ce înseamnă această experiență americană. Chiar dacă Updike susține că a încercat să evite o temă anume sau orientarea către un anumit segment al universului american, felul său propriu de a înțelege identitatea americană transpare foarte clar. De pildă, unul dintre criteriile pe care le-
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
din optimismul contagios al surîsului american, nimic triumfalist și emancipator, ci mai degrabă un aer ușor ostenit, șovăielnic, trist. Nu poate fi o întîmplare faptul că eroii povestirilor apartinîndu-le celor mai importanți scriitori ai secolului (nu doar în America) parcurg experiențe tragice, sînt imigranți măcinați de neliniștea noului început, temători și adeseori sortiți să eșueze, ori înși singuratici și mizantropi, timizi și păguboși. Personajul lui Malamud e un evreu-german care se chinuie să își ia viața de la capăt în Nouă Lume
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
plicticos, dl Paleologu este interlocutorul cel mai căutat de jurnaliști - o inepuizabila mină de sare și piper. an ORIZONT nr. 10, tema discuției la care al provoacă Mircea Mihăieș și Horia Patapievici este bătrânețea. Pentru altcineva, curiozitatea cuadragenarilor pentru o experiență anca departe de ei ar fi părut o nedelicatețe. D-lui Paleologu subiectul ai place și accepta bucuros să vorbească despre el, fiindcă e de părere că modul cum ămbătrăneste un om depinde de inteligență lui: "Prostii ămbătrănesc prost. Asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
fiindcă e de părere că modul cum ămbătrăneste un om depinde de inteligență lui: "Prostii ămbătrănesc prost. Asta e clar. Fiindcă se cramponează de ceea ce li se pare lor minunat, adică tinerețea". Trecerea anilor nu aduce neapărat cu sine ăntelepciunea experienței: "un imbecil bătrân rămâne tot imbecil și tot fără experiență. Experiență ar fi exclusiv o asimilare intelectuală". ăntrebat ce se pierde și ce se câștigă odată cu bătrânețea, autorul Bunului simț că paradox recunoaște că se pierde prospețimea, drăgălășenia, o anumita
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
depinde de inteligență lui: "Prostii ămbătrănesc prost. Asta e clar. Fiindcă se cramponează de ceea ce li se pare lor minunat, adică tinerețea". Trecerea anilor nu aduce neapărat cu sine ăntelepciunea experienței: "un imbecil bătrân rămâne tot imbecil și tot fără experiență. Experiență ar fi exclusiv o asimilare intelectuală". ăntrebat ce se pierde și ce se câștigă odată cu bătrânețea, autorul Bunului simț că paradox recunoaște că se pierde prospețimea, drăgălășenia, o anumita naivitate infatuata care are hazul și farmecul ei ("la tineri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
de inteligență lui: "Prostii ămbătrănesc prost. Asta e clar. Fiindcă se cramponează de ceea ce li se pare lor minunat, adică tinerețea". Trecerea anilor nu aduce neapărat cu sine ăntelepciunea experienței: "un imbecil bătrân rămâne tot imbecil și tot fără experiență. Experiență ar fi exclusiv o asimilare intelectuală". ăntrebat ce se pierde și ce se câștigă odată cu bătrânețea, autorul Bunului simț că paradox recunoaște că se pierde prospețimea, drăgălășenia, o anumita naivitate infatuata care are hazul și farmecul ei ("la tineri infatuarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
an care nu există media[...] Eroismul la femei e atat de cotidian și de natural, ăncăt nici nu mai este recunoscut ca atare". Nici când vine vorba despre dragoste an vreme de amurg, Alexandru Paleologu nu ezită să vorbească din experiența, făcând elogiul obișnuinței, care nu uzează ci adâncește iubirea: "obișnuință e cel mai formidabil afrodisiac. Ea funcționează și târziu de tot, cănd nimica nu se mai poate face[...] De obicei, femeia bătrână este o ființă, care chintesențiază tot ce este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
Cronicii de familie, Petru Dumitriu se găsea ăntr-o stare efectiv euforica și, imediat, i-a dat prin gând că ar putea repeta performanță, ămpingând radiografia socială până an mediile proletare, pe dimensiuni similare și cu un suflu narativ identic. Cu experiența acumulată, ăndrăzneala scriitorului se alia cu o anumită nerăbdare. Nici nu apucă să finalizeze primele capitole (inaugurate an Steaua de Nexus) și pe foi volante aproximă viitoarea arhitectură. ăntr-o prima fază, ai ieșeau la socoteală 14 episoade, repartizate an două
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
sinceritate mai adâncă, una de ordinul revelației profunzimilor, aptă a se integra estetic prin chiar substanță să? E neapărat nevoie să opunem, histrionic, "adevărul" și "minciună" pentru a evidenția scriitura, stilul, poza etc. pe care le poartă, ca o fatalitate, experiența creatoare? Mai clar: ar fi acestea cu putință fără concursul "primitivei" suspectei sincerități? "Minciună" an artă e doar deficitul de artă, doză ei de fals. "Știu prea bine, nota Gide, că tot ce alcătuiește originalitatea artistului vine mai presus; dar
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
câte manevre nu săvârșește Livius Ciocârlie pentru a-l pune an dificultate pe Cioran! Deoarece acesta vorbește mult despre degradare (déchéance), criticul sau face teoria evoluției romantismului, ăn următorii termeni a caror concluzie e... degradarea nelimitată, perdiția absolută: "A fost experiență limită a secolului douăzeci. an vederea ei s-a inventat naratorul la persoana ăntăi, ca să ne facă să-l simțim pe om dinăuntru, de dincoace de toate iluziile lui. De aceea, naratorul acesta - fictiv an prima instanță, ambiguu mai pe
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
îndreptățite (locuri decente de cazare, demascarea mafiilor ce repartizează discreționar camerele în cămine, burse raționale etc) există unele care n-au de-a face în nici un chip cu ideea de societate democratică. Evident, nu e vina lor. Ei pornesc de la experiența empirica: daca bunica are liber pe tramvai, dacă mama plătește reducere la curent, daca tata a primit apartament pe gratis, daca unchiul Gogu are apă pe conducta separată, atunci de ce eu, urmașul lor, să nu am măcar o parte din
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
opera și personalitatea criticului, incitându-ne, totodată, la o reevaluare a propriului nostru prezent cultural, prin prisma teoriilor lovinesciene. Este vorba, cu alte cuvinte, de o miscare dublu direcționată - dinspre prezent spre trecut și invers - care pune față-n față experiență literară acumulată de criticii și autorii prezentului și ai posterității, ănlesnind confruntarea și eventual fuziunea orizonturilor de așteptare. an primele capitole studiul Valentinei Curticeanu se concentrează asupra a două lucrări de referință din bibliografia lovinesciană - "Istoria civilizației române moderne" și
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
drepturile lui firești. A dat strălucire acestui moment inaugural al stagiunii, cunoscutul bariton Eduard Tumageanian. După decenii, revine pe prima scenă lirica a țării pentru a aniversa la noi acasă, la el acasă, cei treizeci de ani de activitate profesională. Experiență marilor scene lirice ale lumii, exigențele unei dinamici necruțătoare a vietii muzicale internaționale, ași spune cuvântul. Elocventa frazării, a susținerii vocale, devine sculpturala la Tumageanian. Da consistentă umană și dramatism evoluției scenice ămplinite spectaculos; iar aceasta an baza unei construcții
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
dată la Radio, Cvartetul de coarde "Voces" reia pentru noi toti un mare și semnificativ episod al istoriei artei muzicale, anume integrală cvartetelor beethoveniene. O fac cu credința, cu argumentele unei demnități artistice pilduitoare, retrăind o dată an plus o mare experiență an compania acestui colosal opus ce dă sens, ce dă adâncime, unei ăntregi perioade de ănceput de secol XIX vienez. an sfârșit, la Biserică Lutherană, o stagiune muzicală coerentă ăncepe a lua contur cu sprijinul atât de generos al Institutului
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
confuz sau ostentativ. Așa s-au precizat calitățile acompaniamentului la Concertul de Beethoven și timbralizarea tipică a Simfoniei a IV-a de Brahms. Abila distribuire de intensități, raporturi interesante ăntre masivitate și cursivitate. Muzicianul ănfruntă cu o anume lipsa de experiență, să spunem dificultate?, spiritul bachian (Ciaccona) care impregnează nu numai finalul, ci și structurile complicate ale primei mișcări. ăntelege ansa cam ce este melancolia de toamnă despre care tot vorbim când vine vorba despre Brahms. Vom mai auzi, probabil, numele
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
noi, comise față de ceilalți. Vorbind despre granița, de pildă, eseistul se revoltă citind definiția din Meyers Konversationslexicon: "sfârșitul unui lucru care ăncetează dincolo de ea." Dar, desi amuzat și indignat totodată de absurdul unei asemenea definiții, Camartin recunoaște, mărturisindu-si propria experiență, că există o evanescenta a graniței care desfide tocmai funcția ei. Cum știm, de pildă, că am trecut dintr-o țară an altă? Vameșul este cel ce ne atrage atenția, dar an absența lui nu ne-am putea da, probabil
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
angrenează, ăn mentalul nostru, un ăntreg munte de stereotipii culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii despre alții." Despărțiți de Celălalt, al percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă să compenseze absența experienței. Pentru engadinezi, de pildă, cei din valea Rinului șanț porecliți tschilovers, ceea ce ănseamnă an graiul lor atât "de pe cealaltă apă" cât și "prostii". Nu e nevoie de un studiu de imagologie (deși cât de util ar fi!) ca să intuiești că
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
care trăim noi astăzi, pentru propriile noastre schimbări de paradigme. an scandalul manualelor, unul dintre reproșurile vehiculate se referă la varsta autorilor (nu cei incluși, atenție, ci aceia ce semnează pe coperta manualului). S-a spus că nu ar avea experiență didactica, și deci nu ar avea de unde ști ce e bine pentru ănvătămănt. Total greșit, ar spune Kuhn. Tocmai pentru că nu au experiență șanț cei mai nimeriți să facă trecerea la o altă paradigmă. Cat despre acumularea problemelor nerezolvate, că
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]