6,056 matches
-
sau de prostia basarabenilor.) Foarte multe biserici. Ghidul ne informează că orașul Vilnius are peste 30 de biserici catolice, 10 biserici ortodoxe, o moschee etc. Sunt reprezentate toate confesiunile... Mai întâi vizităm o mică biserică catolică, Sfânta Anna, cu o fațadă impresionantă - 33 de arcade, arhitectură gotică -, o biserică despre care se spune că Napoleon, încântat de cele văzute, ar fi vrut s-o mute la Paris. Vizitarea bisericilor îi deranjează pe ateii din Trenul Literaturii - există și din aceștia. Unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
malul drept se înalță un uriaș turn de fier, probabil de transmisie TV, care amplifică senzația de capitală impozantă. Azi, pe ploaie, turnul e pe jumătate ascuns de plafonul norilor. Traversăm vechiul centru, asaltați de imagini vizuale - scuaruri, domuri gotice, fațade în stil baroc și clasic, clădiri Art Nouveau - și de relatarea precipitată, ușor nervoasă, a fetei care ne însoțește. Take easily, îi spun, ia-o mai ușor. Ea ne roagă să-i scuzăm emoțiile - e prima sa experiență ca ghid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în orice oraș european. Există un dram de normalitate și la Moscova. N-ar trebui să-i demonizăm de-a valma pe ruși. Numai că nu atitudinile noastre exagerate sunt problema, ci excepția pe care o reprezintă acești tineri sau fațadele occidentalizate ale birourilor și ale magazinelor de lux din capitala rusă pe fundalul... restului copleșitor, scufundat în primitivism, pauperitate, supușenie oarbă și imperialism revanșard. VASILE GÂRNEȚ: Mă întâlnesc cu elvețianca Corinne Desarzens și cu portughezul Paulo Teixeira. Corinne mă salută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nici măcar pledoaria mea pentru renovarea Petersburgului (o manevră de sensibilizare, căci nu puteam rămâne prea mult pe terenul arid al conceptelor) - Petersburgul, cândva „fereastra europeană” a Rusiei și un centru cosmopolit, oraș al cărui aspect ponosit de azi, în comparație cu strălucitoarea fațadă a Moscovei, îl deplorasem -, chiar și această pledoarie li s-a părut suspectă. Mă priveau cu o expresie de stupoare resemnată, rezervată cuiva cu care nu era nimic de făcut, care nu mai putea fi întors la „calea cea dreaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
festivitate deloc atractivă. E totuși plăcut, deși nu mă impresionează nimic. Facem niște fotografii lângă Palatul Regal, reședința regilor Poloniei, construit în secolul al XVII-lea, distrus în timpul războiului și reconstruit complet în perioada 1970-1988. Corinne insistă să-mi arate fațada barocă a castelului, care poate fi observată dinspre râul Vistula... Apoi, drumurile ni se despart. Corinne se duce la biroul staffului polonez al Literatur Express-ului, de pe Rynec Starego Mista 2, aflat în apropiere, iar eu intru într-o biserică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
știe că, dacă vor să rămână în Belfast, pentru ei vor exista șanse acolo. Or, iată un alt exemplu al schimbării: mulțimea de hoteluri și baruri noi, apărute în ultimii ani - chiar și marea noastră sală de concerte -, toate cu fațade și tavane din sticlă. Tocmai în Belfast! În timpul violențelor, doar inșii care se îndeletniceau cu sticla făceau avere. De fiecare dată când trec pe lângă aceste noi clădiri, mă gândesc cu admirație la cei care le-au construit, nutrind convingerea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Breban Nicolae este exclus din comitetul central, din partid și din Biroul U. Scriitorilor. Ce m-a uimit cu adevărat și m-a umplut de amărăciune a fost nu excluderea mea din partidul ce devenea tot mai mult o simplă fațadă grotescă a unei dictaturi decupate parcă din medievalitatea românească târzie, ci „raportul” Biroului U. Scriitorilor către partid, cu aceeași dată, 16 februarie 1972, în care conducerea Uniunii, colegii și prietenii mei propun lui Ceaușescu și zbirilor lui să fiu dat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am întâlnit o bună cunoștință, coleg cu mine în Biroul U. Scriitorilor: tov. George Macovescu, ilegalist și prim-adjunct al ministrului de Externe, de fapt, „omul tehnic” și adevăratul negociator al multor contracte și întâlniri internaționale, Corneliu Mănescu slujind de fațadă; pregătirea lui intelectuală nu-l ajuta prea mult în sarcina uriașă ce stătea pe umerii Externelor în acei ani în care, e drept, Maurer mai avea un cuvânt de spus. La masa de seară, unde trona tov. Mihai, prim-secretarul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu tu recipiente goale de sifon aruncate pe jos (serviciile publice funcționează), nici măgari sau catâri cu coșuri de piele în spate, nici gunoaie, nici copii desculți pe stradă. Trotuare curate, gratii la ferestre, paznici înarmați, firme bilingve (engleză / ivrit), fațade din piatră albă. Senzațiile de belșug și de rece. În cartierele sărace, familii întregi în stradă, ospitalitate și abordări fără fasoane. Strada israeliană este, ca la noi, un spațiu de care oamenii sunt obligați să se folosească pentru a ieși
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Isus, accesibile prin sud. Se accede acolo prin nord, ducându-te mai întâi la Beirut. "Logodnica Mediteranei" este mai juvenilă și mai nerușinată decât Ierusalimul (care, alături, ar apărea ca o baborniță arțăgoasă), în ciuda amintirilor încă vizibile pe nenumărate fațade, lăsate de ultimul război civil și a pregătirilor într-ascuns pentru următorul: Între Israel și Liban nu mai există nicio cale directă de comunicare. Cele două țări sunt în stare de război din 1948 (și, împotriva oricărei logici, Israelul nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
topograf riguros și ghid excelent, care răspunde la întrebările mele cu o neobosită gentilețe, a pus punct avânturilor interpretative pe care mi le inspira până acum o mică scăriță rezemată în exterior de o cornișă, ducând la etajul întâi al fațadei Sfântului Mormânt, în partea dreaptă. O scară de lemn sub un vitraliu, expusă intemperiilor, ca și cum lucrările de renovare n-ar fi fost terminate. Într-un loc atât de sacru, în văzul tuturor, acest obiect plasat acolo nu putea decât să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de sus și dinainte a edificiului, de obicei în formă triunghiulară. volute = ornament în formă de spirală la unele capiteluri. Capitel = partea care încununează o coloană sau un pilastru. Cornișă = ornament compus din eșituri arhitectonice. Pilastru = stâlp pătrat la o fațadă sau într-un zid. entablement = partea de deasupra unei coloane sau pilastru. Frisă = partea din entablement care este între arhitravă și cornișă. Arhitravă = partea din entablement între frisă și capitel. Obelisc = piramidă patrunghiulară, foarte naltă, acoperită cu hieroglife. portic = galerie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care curge dintr-un izvor. În lac sunt mulți pești. * I. François de Pavie. Într-o piață mare găsi 3-400 de soldați îmbrăcați după moda ungurească, cu sabie la coapsă, cu barda în mână, așezați doi câte doi până la o fațadă supt care sta domnul, înconjurat de boeri. Sta și asculta plângerile poporănilor care la o sută de pași cădeau în genunchi și se tânguiau. Iar domnul le făcea dreptate, cum socotea că e mai bine, și le da drumul. * I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Biserica Adormirii Maicii Domnului din Sfântul Munte a fost reparată la sfârșitul secolului al XV-lea de către domnul Moldovei. La mânăstirea Vatoped se păstrează 15 documente-privilegii acordate mânăstirii între 1459-1500. În 1472 a fost construită o arsana cu ajutorul domnului, pe fațada acesteia fiind un basorelief din marmură albă, care îl reprezintă pe domn cu coroană pe cap, oferindu-i Fecioarei un edificiu, basorelief făcut în 1496, în timpul egumenului Chiril. În 1493, domnul dăruia mânăstirii Castamonitu un obroc de 5.000 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Pătrăuți și de la Sfântul Ilie, turla de la Voroneț are 16 laturi, iar la biserica din Hârlău turla se ridică pe două baze stelate cu 8 vârfuri, o bază cu 16 laturi, iar o altă bază cu 24 de laturi. Fațadele bisericilor sunt frumos decorate, cu discuri de ceramică smălțuită și astfel, “printr-o alternare iscusită a culorilor se evită suprafețele uniforme și compacte, în contrast cu paramentul zidăriei aparente de piatră și cărămidă. Cărămizile și discurile smălțuite crează, în schimb, în registrele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
frumos decorate, cu discuri de ceramică smălțuită și astfel, “printr-o alternare iscusită a culorilor se evită suprafețele uniforme și compacte, în contrast cu paramentul zidăriei aparente de piatră și cărămidă. Cărămizile și discurile smălțuite crează, în schimb, în registrele superioare ale fațadei, zone cu sclipiri ușoare în nuanțe variate. Astfel, bisericile moldovenești, de obicei de proporții medii, și mai degrabă mici, dobândesc prin acest factor policrom, eleganță și gingășie constituind specificul esteticii arhitectonice din perioada lui Ștefan cel Mare.” Fațada cea mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
superioare ale fațadei, zone cu sclipiri ușoare în nuanțe variate. Astfel, bisericile moldovenești, de obicei de proporții medii, și mai degrabă mici, dobândesc prin acest factor policrom, eleganță și gingășie constituind specificul esteticii arhitectonice din perioada lui Ștefan cel Mare.” Fațada cea mai bogat decorată este aceea a bisericii Sfântul Gheorghe din Hârlău, alcătuită dintr-o friză dublă cu ocnițe, cornișa fiind acoperită cu o friză bogată formată din trei rânduri de discuri smălțuite. Între discuri sunt intercalați mici butoni de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1968 și 1972, Dumitru Năstase, pornind de la urme ale unei picturi exterioare la biserica din Dobrovăț, considera că nu poate fi vorba decât de faptul că, mai înainte, fusese zugrăvită biserica de la Volovăț între anii 1500-1502. După cum o arată structura fațadelor bisericii din Volovăț, ele “au fost anume concepute pentru a fi în întregime acoperite cu pictură compozițională iconografică, ceea ce presupune preexistența a cel puțin unui ansamblu domnesc de pictură exterioară”. Urme ale picturii exterioare s-au păstrat și la biserica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unor mânăstiri. De aceea “Pictura exterioară a bisericilor moldovenești nu poate fi decât o operă de inspirație exclusiv aulică destinată să exprime, pentru văzul și înțelegerea tuturor măreția și splendoarea puterii monarhice”. Se poate ca Ștefan însuși să poruncească zugrăvirea fațadei vestice a bisericii de la , unde era înfățișată Judecata de apoi. Alte biserici cu pictură exterioară sau numai pregătite pentru a primi o asemenea podoabă sunt biserici de sat: Volovăț, Dobrovăț și Reuseni. P. S. Năsturel atrăgea atenția că pictura exterioară a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan, ele fiind făcute după domnia lui Petru Rareș. Reluând cercetarea în legătură cu pictura exterioară a bisericii din Bălinești, D. Năstase ajunge la concluzia potrivit căreia biserica a fost pictată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Un prim argument: “Pe fațade se mai păstrează unele urme puține și șterse ale unui ansamblu de pictură. Tabloul votiv arată că la exterior pereții fuseseră acoperiți “pe dinafară cu acest strat de preparație a picturii exterioare.” Locul în care a fost pusă pisania și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ele au fost pregătite pentru pictura exterioară. La Bălinești au fost identificate temele iconografice și dispoziția lor: Imnul acatist, Deisis, Judecata de Apoi, Serafimii și heruvimii, vizibili încă în câteva ocnițe mici. O Judecată de Apoi a fost pictată pe fațada de vest a bisericii din Pătrăuți, îndată după zidirea bisericii, temă reluată la Sfântul Gheorghe de la Voroneț, în 1547, la inițiativa mitropolitului Grigore Roșca, vărul după mamă al lui Petru Rareș. Înălțarea Sfintei Cruci și Judecata de Apoi sunt teme
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
desăvârșită realizare a genului”. Ceramica. Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii smălțuită, atât la decorarea pereților exteriori ai bisericilor, cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată de cahle s-au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primirile fastuoase de la Beijing și Phenian, a văzut posibilitățile ca acest model să fie aplicat și în România. Parăzile și mitingurile organizate de 1 Mai, 23 August și până prin anii '60, 7 Noiembrie, începuseră să devină costisitoare, iritante și de fațadă. Carele alegorice reprezentatu procesul muncii în socialism, bucuria vieții într-un sitem politic ideal, performanțele sportive deosebite, etc. Culorile predominante pe stadioanele unde aveau loc astfel de manifestări grandioase, erau albul ce simboliza puritatea și lipsa de grijă pentru ziua
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
păstrează curtea interioară (patio) deosebit de frumoasă, scara monumentală și mobilierul antic; Palatul Torre Tagle, o clădire impozantă, operă de artă arhitecturală în stil andaluz, maur și creol, cu un patio și o scară generoase, cu o bisericuță proprie și o fațadă minunată, în care poarta și balcoanele sunt acoperite cu foițe de aur, aici poate fi văzută eleganta caleașcă a marchizilor Torre Tagle; Biserica Sfântul Petru, renumită pentru excepționalele altare aurite din navele laterale, balcoanele maure, care încadrează altarul principal, altarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
din perioada ei cea mai expansivă. Aceste amprente se pot întâlni la fiecare pas prin centrul Orașului regilor, unde reședințele pompoase ale viceregilor, ale nobililor legați de casa regală alternează cu mulțimea de biserici, peste douăzeci numai în "Lima Antică". Fațadele și curțile interioare cu scările pompoase ale fostei protipendade denotă opulența nemascată a celor ce, cu dreptul conchistadorului, își însușiseră, prin mânuirea săbiei și a armelor de foc, bogățiile seculare ale indigenilor, pe care în marea lor majoritate le trimiteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]