4,787 matches
-
făcute Între arii culturale care unora le pot părea ireconciliabile. Totdeauna, aceste apropieri pot funcționa ca niște portițe prin care culturile comunică mai ușor și mai eficient și Își găsesc puncte de sprijin una Înlăuntru celeilalte pentru a-și deveni familiare. Divergențe și convergențe Între mentalitatea poetului occidental și a celui oriental Poetului occidental, care reflectează asupra artei sale, Îi pare firesc demersul de a Încerca să legitimeze poezia. Mai precis, acela de a-i căuta și de a-i găsi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
motiv pentru a-l denigra sau marginaliza. Realiștii trebuie totuși să permită același lucru celorlalte teorii. Realismul trebuie să fie o parte importantă, chiar esențială, a disciplinei pluraliste a studiilor internaționale. Nimic mai puțin. Dar și nimic mai mult. Întebarea familiară "Ești realist?" poate fi potrivită doar dacă înțelegem realismul ca pe o teorie morală sau o viziune asupra lumii. Câțiva realiști, în special creștinii augustinieni precum Niebuhr (1941, 1943) și Butterfield (1953) au tratat realismul în astfel de termeni. Printre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
predominante. A te rupe de modelele dogmatice de gândire înseamnă a "de-naturaliza" prezentul, după cum a spus Karin Fierke (1998: 13), a "privi din nou, dintr-o perspectivă nouă, la ceea ce presupunem despre lume deoarece aceasta ne-a devenit prea familiară". De-naturalizarea "realităților [presupus] obiective deschide calea formelor alternative de viață politică și socială". De aceea, implicit, teoria critică, în calitate de critică de-naturalizantă, servește "ca instrument pentru de-legitimarea puterii și a privilegiilor existente" (Neufeld 1995: 14). Cunoașterea pe care o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
elemente de instabilitate care amenință orice întreg. Totuși, trebuie să justifice stabilizările (sau efectele de stabilitate). Preocuparea pentru desfacere sau de-constituire (sau cel puțin posiblitatea permanentă ca ele să se manifeste) este ceea ce diferențiază deconstrucția de alte moduri mai familiare de interpretare. Ca să rezumăm, deconstrucția se ocupă atât cu constituirea, cât și cu de-constituirea oricărui întreg, fie el un text, teorie, discurs, structură, edificiu, ansamblu sau instituție. Dubla citire Derrida caută să expună relația dintre efectele de stabilitate și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
procedeele care imprimă articolului polemic accente pamfletare, ludice, grație efectului comic prin imitație neizbutită. În cazul raționamentului prin ficțiune există două variante: fie "un fenomen străin este transpus auditorului într-un plan ce ar corespunde experienței acestuia", fie "o opinie familiară este transpusă într-o situație inedită"72. Într-o intervenție polemică dură73, prin care descalifică (pe temeiul lipsei de talent) aspirația unei tinere de a deveni scriitoare, Arghezi glosează în marginea apariției volumului contestat al debutantei, inserând un scenariu plauzibil
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care pleci pe stradă, mândră și stilată, din gospodăria dumitale, unde, în halat și cu basmaua legată țărănește pe frunte, ești o cuconiță încântătoare, o femeiușcă trează, activă și pricepută". Și continuă, reducând considerabil distanța de dialog printr-o tușă familiară care denotă intenția reconcilierii unei relații degradate de incisivitatea repetată a moralistului, ca posibilă strategie de persuadare: "Ascultă-mă, te rog. Uită-te mai bine, vezi-te din față, din spate și din profil. Dobitocul dușmănos, fără imaginație și talent
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
apetență pentru detaliile șocante. Povestind, "chipurile"149, pentru un cititor avid de senzațional, condamnarea la moarte a unui deținut de război, naratorul recurge, de data aceasta, când la tonul cinic-neutru al legistului preocupat să stabilească circumstanțele decesului, când la tonul familiar al celui înclinat să dezvăluie amănuntele sadice. Se pare că evenimentul în sine a existat, ceea ce presupune că punctul de plecare al ficțiunii se regăsește în realul-evenimențial, de altfel pretextat de narator. Dar modul în care este povestită tortura, cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru Arghezi, de a dirija ideologic destinul literaturii. Apoi, dincolo de formulări colocvial-retorice, prin care autorul menține viu contactul cu cititorul, ca, de pildă: "Iată-i", "Ei bine", " Câtă mai vorbărie, tată", fie că acestea apar în calitate de conectori argumentativi sau exprimări familiare exclamatorii sau interogatorii (aici se înscriu, evident, dubitația și subjecția), dialogismul autentic al polemicii argheziene se naște din intervenția regizată și dinamică a vocilor convocate magistral în discurs. Pentru ilustrarea acestui aspect, am selectat unul din textele reprezentative ale polemicii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
n-am încă dreptul să arunc sacul la gunoi. Se admite că "totul este artă"; dar încă nu că arta nu este nimic decât o iluzie eficace. În definitiv, la ce servește acest nume magic, enigmă devenită evidență, stranietate prea familiară? La voalarea rupturilor în legăturile dintre civilizații, ca și între diferitele momente ale civilizației noastre, sub un strat de plastic uniform. Arta, cuvânt-ripolin, cuvânt-palimpsest, în care fiecare epocă, pentru a le impune celorlalte propriile ei credințe, le șterge imperturbabil pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
această artă dispare, ce rămâne din natură? Să începem însă cu începutul. Același curent de sensibilitate, în pragul Renașterii, a "artistificat" imaginile și a "peisajat" țara65. Același gest de recul, aceeași descoperire nu a Americii, ci a locurilor celor mai familiare (Lumea Nouă ajutându-i poate pe oameni s-o privească mai bine pe cea Veche) au estetizat mediul natural și cultural, printr-o punere la distanță a lucrurilor celor mai uzuale. Încadrare, degrade, simetrie, tabulare aceste exerciții de viziune transformă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înapoi în haosul originar. Neinteresant din punct de vedere simbolic, deci indescriptibil material. Imagine a lui Dumnezeu pe pământ, ordinea optică a lui Ludovic al XIV-lea respinge pustiurile și solitudinile. Civilizată, ea nu permite decât grădinile regulate și câmpiile familiare. Însă munții albi vor reapărea în Secolul Luminilor, cu zăpezile și crevasele lor, în cărți și în tablouri. De vreme ce sacrul este în mod logic legat de o anumită limitare a spațiului, desacralizarea lumii trece prin dezîngrădirea optică. Adică umanizarea prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de zi evenimentele, personajele "în urcare", deci în vedere, "în coborâre", deci în afara câmpului. Grila de programe înlătură haosul. Este deja o toaletare a dezordinii ambiante. Telejurnalul este și mai securizant pentru enoriași. Liturghie la oră fixă, pastor-vedetă cu chip familiar, ordine imuabilă a rubricilor (politic, economic, social, extern, cultură la sfârșit). Avantajul cinematografiei este timpul pe care-l pierde. Șansa ei sunt lungimile. Lungimile și pauzele. Acești prețioși timpi morți fără de care elipsele sau racursiurile și-ar pierde orice efect
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aceleași „cioburi“. Dimensiunea creatoare este cea care va da viață și chip propriu unui mesaj, respectiv unei lucrări. Trupul se naște din trup, însă sufletul nu. Gestul nașterii sufletului este concomitent cu gestul îmbrățișării, însă fără contaminare, a vizibilului și familiarului, în cazul nos tru reprezentat de moștenirea academică, intelectuală, cul turală. Asumarea și adâncirea tradițiilor de gândire din care ne hrănim și prin care, în ultimă instanță, ne descriem și ne identificăm constituie puntea de legătură și de comunicare fără de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
burgheză germană, a fost un caz de mistificare. Mistificarea deci apare atunci când entități imaginare obturează realitatea relațiilor specifice activității umane; iar aceasta își are rădăcinile în reificare. Ideea reificării este o generalizare care își găsește aplicarea concretă în noțiunea mai familiară de fetișism al mărfurilor. Lumea lucrurilor produse de oameni nu numai că îi domină într-o modalitate externă. Ea chiar dă formă activității lor conștiente și inconștiente"82. Oamenii au posibilitatea de a se elibera de ideologie numai atunci când un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a solicitat o schiță a vieții perfecte. Sfântul Grigorie răspunde că subiectul - bunătatea - este mai presus de propriile-i puteri; și că, prin ea însăși, este dincolo de definiție, ca și dincolo de împlinirea totală. Declarația preliminară de modestie și insuficiență este familiară scrierilor antice târzii<footnote Cf. E. R. Curtius, European literature and the Latin Middle Age, (Londra, 1953), pp. 82-85. footnote>. De asemenea, o practică obișnuită este de a conferi greutate unei sarcini retorice prin a protesta vizavi de a sa
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
s-au desprins, de regulă, de mult timp (și de cele mai multe ori pe terenul altei limbi decît limba romînă) de cuvintele comune, asocierea unui nume cu o persoană fiind un act momentan, neevolutiv, convențional (dacă nu avem în vedere variantele familiare sau populare ale numelor: hipocoristicele, poreclele, supranumele, pseudonimele, formulele populare de denominare personală). În cazul numelor de locuri, discuția în legătură cu nașterea și evoluția acestora necesită mai multe perspective: originea, geneza, etimologia, etiologia. Acestea nu se regăsesc de obicei și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a unor reflexe dialectale ori a evoluției istorice. În cazul numelor de persoană, care nu sunt asociate, ca regulă generală, cu apelativele, variantele fonetice au o libertate de apariție nestingherită, fiind de aceea numeroase, mai ales în sistemul popular și familiar de denominație. A se vedea pletora de variante născute în jurul unui nume bază (Constantin, Constandin, Costandin, Costică, Costel, Dina, Dinu, Dinel, Dină, Dinica, Dinică, Dincă, Dincu, Tincu, Tinu, Tina, Tinel, Tinică etc.) Structurarea ansamblului numelor de lucruri se apropie mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poți să te pitești, dar în Pitești nu poți să te... bucurești; Fetițe dulci ca-n București...; În Bucureștiul iubit...; București, București, capitala țării ești; cînd ajungi la București, nici din ochi să nu clipești etc. Are și o formă familiară, probabil provenită din argou, Bucale. Buzău Este numele unui rîu, afluent de dreapta al Siretului, lung de 302 km, al unui vîrf din muntele Obcina Mare, al unui județ și al municipiului în care acesta își are reședința. De la toponimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lac“, de origine turcească: Agighiol („lacul amar“), Sarighiol („lacul galben“), Siutghiol („lacul lăptos“), Ghiol Punar („Fîntîna Lacului“ sau „Lacul Fîntînii“). Cît privește numele de locuri imaginare, culese de autorii Dicționarului din literatura dedicată copiilor, mai menționăm cîteva, intrate în limbajul familiar: Apa Sîmbetei, Buricul Pămîn tului, Capătul Lumii, Castelul de Diamant, Cetatea Lucrurilor Neterminate, Grădina Fermecată, Mînăstirea de Tămîie, Palatul de Cleștar, Pantalonia, Pădurea de Aramă, Pădurea de Argint, Poarta Raiului, Tărîmul Celălalt, Tărîmul de Nicăieri, Țara lui Moș Crăciun, Țara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
N. Costin. Sensul vechi al cuvântului era „mâncare preparată din felii de pâine (prăjită) presărate cu brânză și opărite în supă, apă sau lapte“. Se presupune că provine din ngr. papára sau/și bg. popara. Cuvântul apare în multe expresii familiare, ceea ce dovedește nu numai vechimea, dar și frecvența lui: a mânca o papară sau a se alege cu o papară „a mânca bătaie“, a face pe cineva papară „a învinge, a distruge“, a trage cuiva o papară „a bate, a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
impune o modă doar apărând pe stradă îmbrăcat cu acest nou tip de haină. Termenul delon, deși este cunoscut de marea majoritate dintre vorbitorii limbii române, nu a fost înregistrat până acum în dicționare. Este un cuvânt folosit, în limbajul familiar, pentru a denumi un cojoc lung până deasupra genunchiului, cu guler de blană. El are la bază numele actorului francez Alain Delon, care a apărut în unele filme îmbrăcat cu o astfel de haină. Este foarte probabil ca acest cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
4, vocabularul limbii latine a suferit o serioasă transformare, așa cum a arătat A. Ernout: „Se constată, mai ales, tendința de simplificare, al cărei rezultat este faptul că dispar arhaismele și anomaliile, în folosul formelor regulate, de cele mai multe ori de origine familiară și populară. Se constată, de asemenea, reducerea numărului de dublete sinonimice [...] și ștergerea nuanțelor de sens.“ Astfel, din latina dunăreană, care a stat la baza formării limbii române, au dispărut adjectivul magnus cu sensul „mare“ din latina clasică și sinonimele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Dacia (lat. purpura și lat. lampas; termenii actuali purpură și lampă sunt împrumuturi ulterioare). În sfârșit, izolarea de Imperiu a făcut ca o serie de cuvinte din limbajul curent, transmise tuturor limbilor romanice, să fie înlocuite prin sinonime populare sau familiare (pater prin tata, mater prin mamma) sau să fie compensate prin perifraze ori cuvinte compuse (negare prin a spune (că) nu, nullus prin niciun(ul)). Nu există întotdeauna explicații pentru dispariția fiecărui termen în parte. Putem încerca să dăm o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sunt mulți alți termeni în această situație: *baba, *oblito, *voleo etc. Caracterul popular al vocabularului romanic de origine latină se datorește și faptului că anumite cuvinte clasice au fost înlocuite, în latina târzie vorbită, prin sinonime mai expresive: auricula, diminutiv familiar, a eliminat cuvântul clasic auris „ureche“, casa „colibă“ l-a eliminat pe domus, cuvântul curent din latina clasică etc. Sensurile cuvintelor panromanice Cuvintele moștenite din latină în toate limbile romanice nu sunt toate „panromanice“ din punctul de vedere al sensului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
spaniole pentru realitățile americane: termenul león „leu“ era utilizat la început pentru a desemna puma, termen indigen latino-american care, ulterior, s-a impus. Observația este valabilă mai ales pentru împrumuturile din substrat. Alteori, cuvintele împrumutate denumeau obiecte similare cu cele familiare pentru vorbitorii limbii latine și, cu timpul, au devenit echivalente parțiale ale cuvintelor latinești sau au reușit chiar să se impună în raport cu acestea. De remarcat că, în cele mai multe cazuri, avem a face cu termeni referitori la aspectul exterior al terenului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]