7,566 matches
-
elaborat, de asemenea, studii didactice consacrate literaturii pentru copii, istoriei culturii și civilizației române. SCRIERI: Trezește-te, Maria, în Drumul cel mare, Timișoara, 1985; Casca de oțel, Timișoara, 1995; Darul de Crăciun, Timișoara, 1995; Proza lui Mircea Eliade sau Moartea fantasticului, Timișoara, 2001; Viața spirituală. Un model ontologic, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Radu Enescu, La drumul cel mare, F, 1985, 5; Radu Călin Cristea, La drumul mare al prozei scurte, F, 1985, 5; Mircea Mihăieș, Pași în bibliotecă: „Drumul cel mare
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
muri în curând, un țăran bolnav se manifestă sălbatic împotriva doctorului care îi stabilise sorocul. Și aici faptele sunt înregistrate metodic și rece, fără alunecări sentimentale (Înainte de moarte). A doua categorie este aceea a povestirilor în care intervine o notă fantastică, anxioasă. În Colina, de pildă, fantasticul e, ca în Vedenia lui Gib. I. Mihăescu, o proiecție a spaimei. Vasile Catrina merge la câmp și acolo, împresurat de o ceață deasă, amețește și observă că păduricea se aprinde și piere, colina
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
se manifestă sălbatic împotriva doctorului care îi stabilise sorocul. Și aici faptele sunt înregistrate metodic și rece, fără alunecări sentimentale (Înainte de moarte). A doua categorie este aceea a povestirilor în care intervine o notă fantastică, anxioasă. În Colina, de pildă, fantasticul e, ca în Vedenia lui Gib. I. Mihăescu, o proiecție a spaimei. Vasile Catrina merge la câmp și acolo, împresurat de o ceață deasă, amețește și observă că păduricea se aprinde și piere, colina se umflă și plesnește ca o
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
cu Al. Piru); Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1973 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Novac și zâna, pref. Marin Sorescu, București 1973; Toma Alimoș, pref. Mihai Beniuc, București 1973; Poveștile lui Făt-Frumos. Basme fantastice, pref. Valeriu Filimon, București, 1974 (în colaborare cu Florica Șerb); Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor, I-II, pref. Mihai Pop București, 1975-1980 (în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb); Frumosul românesc în concepția și viziunea poporului, pref.
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă are note luminoase ce prefigurează idila eminesciană, după cum Ce e mai dulce-n lume? și La patria anunță Ce-ți
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
Mircea Eliade, Tudor Vianu, Emil Cioran), culturii și literaturii unor țări de pe toate continentele, precum și unor curente literare (expresionismul, de pildă) sau unor subiecte de largă dezbatere, cuprinzător și original tratate sub titluri precum Vitalitatea romanului, În universul mitului, Limbajul, Fantasticul. Exegeza este complinită de exemplificări semnificative, în vederea realizării unei perspective de morfologie și axiologie culturală. Sunt traduse opere fundamentale ale marilor scriitori moderni și contemporani, laureați ai premiilor internaționale pentru literatură, dar și texte de referință din literatura clasică, adesea
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
caută o comoară în Munții Dobrogei, iar finalul deschis al acestui roman picaresc sugerează - după cum observă Dan Culcer - „posibilitatea unei reluări, în alt timp, a peripețiilor personajelor, caracterul lor ciclic, repetabilitatea experiențelor”. Ș. este și autorul câtorva cărți de proză fantastică (Fantastica Deltă, 1976, Fantastice, 1978, Tărâm necunoscut, 1983), unde realitatea capătă o dimensiune mai mult misterioasă decât magică. Acestea sunt axate pe topografia dobrogeană, loc adăpostind taine ce fascinează, dar neezitând să îi terorizeze pe neinițiații imprudenți care se aventurează
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
o comoară în Munții Dobrogei, iar finalul deschis al acestui roman picaresc sugerează - după cum observă Dan Culcer - „posibilitatea unei reluări, în alt timp, a peripețiilor personajelor, caracterul lor ciclic, repetabilitatea experiențelor”. Ș. este și autorul câtorva cărți de proză fantastică (Fantastica Deltă, 1976, Fantastice, 1978, Tărâm necunoscut, 1983), unde realitatea capătă o dimensiune mai mult misterioasă decât magică. Acestea sunt axate pe topografia dobrogeană, loc adăpostind taine ce fascinează, dar neezitând să îi terorizeze pe neinițiații imprudenți care se aventurează în preajma
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
Munții Dobrogei, iar finalul deschis al acestui roman picaresc sugerează - după cum observă Dan Culcer - „posibilitatea unei reluări, în alt timp, a peripețiilor personajelor, caracterul lor ciclic, repetabilitatea experiențelor”. Ș. este și autorul câtorva cărți de proză fantastică (Fantastica Deltă, 1976, Fantastice, 1978, Tărâm necunoscut, 1983), unde realitatea capătă o dimensiune mai mult misterioasă decât magică. Acestea sunt axate pe topografia dobrogeană, loc adăpostind taine ce fascinează, dar neezitând să îi terorizeze pe neinițiații imprudenți care se aventurează în preajma lor. SCRIERI: Provinciale
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
axate pe topografia dobrogeană, loc adăpostind taine ce fascinează, dar neezitând să îi terorizeze pe neinițiații imprudenți care se aventurează în preajma lor. SCRIERI: Provinciale, București, 1971; Expediția, București, 1972; Dezacorduri, București, 1973; Figuranții. Baltazar, București,1974; Povestiri senine, București, 1975; Fantastica Deltă, București, 1976; Fantastice, București, 1978; Vizita de adio, București, 1979; Inocentul, București, 1980; Satirice, cu desene de Tia Peltz, București, 1982; Tentative, București, 1982; Tărâm necunoscut, București, 1983; La iarbă verde, București, 1985. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Provinciale”, RL
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
loc adăpostind taine ce fascinează, dar neezitând să îi terorizeze pe neinițiații imprudenți care se aventurează în preajma lor. SCRIERI: Provinciale, București, 1971; Expediția, București, 1972; Dezacorduri, București, 1973; Figuranții. Baltazar, București,1974; Povestiri senine, București, 1975; Fantastica Deltă, București, 1976; Fantastice, București, 1978; Vizita de adio, București, 1979; Inocentul, București, 1980; Satirice, cu desene de Tia Peltz, București, 1982; Tentative, București, 1982; Tărâm necunoscut, București, 1983; La iarbă verde, București, 1985. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Provinciale”, RL, 1971, 21; Ion Vlad
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
Anca Midia, „Dezacorduri” VR, 1973, 12; Valentin Tașcu, Ingeniozitate și risc în proza limitativă, ST, 1976, 7; Ardeleanu, Opinii, 91-98; Valentin F. Mihăescu, Furtună într-un pahar cu apă, LCF, 1976, 11; Culcer, Citind, 223-225; Titel, Pasiunea, 122-129; Mihai Coman, „Fantastica Deltă”, RL, 1977, 3; Ardeleanu, Mențiuni, 151-156; Sorin Titel, De la satiră la fantastic, RL, 1979, 12; Ștefănescu, Jurnal, 33-34; Culcer, Serii, 246-256; Moraru, Semnele, 163-167; Cosma, Romanul, I, 208-209; Popa, Ist. lit., II, 1009; Dicț. scriit. rom., IV, 449-451. A
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
sintezelor, Legende și oameni, plute, păduri sau Bistrița urcă pe trepte de aramă, amestec de relatare reportericească și exaltare poetică. Munții din peisajul bucovinean, considerați „niște făpturi mărețe și vii”, figurile oamenilor, legendele spațiului rural în relația lui cu contemporaneitatea, fantasticul, obiceiurile folclorice pigmentate cu vocabule specifice, conduc spre alcătuirea unei „monografii sentimentale”. SCRIERI: Luceferii de sub grindă, București, 1950; Inima gospodăriei, București, 1951; Învățătoarea, București, 1951; Tinerețe, București, 1953; Păpușoii, București, 1955; Oameni din satul de azi, București, 1956; Vulpile, Iași
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
Cezar Petrescu (Noapte de toamnă, în satele anului jubiliar, fragment din romanul 1907), Victor Ion Popa, Dragoș Protopopescu, Alexandru Călinescu. În sumar este inclusă sporadic o pagină de literatură, cronică și critică literară, în care sunt prezenți Vintilă Horia (Reabilitarea fantasticului, articol despre Mircea Eliade, Mateiu I. Caragiale, Răposatul Sadoveanu), Ovidiu Papadima (Creangă și mitul românesc, Poezia lui Lucian Blaga, În actualitatea literaturii noastre), Nichifor Crainic (Actualitatea gândirismului), Ștefan Baciu (Esențele romantismului german), Ion Șiugariu (Octavian Goga dramaturg și eseist, articol
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
de un autor „care nu putea lipsi din istoria noastră literară” (Șerban Cioculescu). În manuscris au rămas alte culegeri - Joagărul Marghitei, Din vina motanului, Întâmplări din război -, proiectate să includă o nuvelistică de un larg evantai tematic: „nuvele comice, tragice, fantastice, unele cu caracter etnografic, altele mistice sau de moravuri”, cum le caracterizează S. într-o notă. SCRIERI: Sub semnul paloșului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1989; Ma-ho, fiul bufniței, îngr. Constantin Măciucă și Getta Săvescu-Slătineanu, București, 1993. Repere bibliografice: Irina
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
în lumină figuri din spațiul istoric ori cultural-literar românesc. SCRIERI: Mișcarea sămănătoristă, pref. Nicolae Iorga, București, 1933; Organizarea națiunii, f.l., 1940; Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1864-1964. 100 ani) (în colaborare cu Ovidiu Varga, Octavian L. Cosma și Vasile Dinu), București, 1964; Fantastica aventură, București, 1969; Drumurile lui Ion Neculce, București, 1984; Convorbiri cu Dimitrie Cuclin (în colaborare cu Ella Istratty), București, 1985; Eșafodul din Bosfor, București, 1995; Amintiri din lumea cealaltă, București, 1996; Titanul Nicolae Iorga, București, 1996. Ediții: Cronica faptelor regale
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
modul prin care sunt puse în valoare, un portret credibil și plin de culoare al unui scriitor vizionar, preocupat de încărcătura metafizică, de percepția poetică a universului, de intruziunea irealului în real, prezente în opera sa, unde dimensiunea onirică sau fantastică își află firesc locul. Cu Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea S. schimbă, într-un fel, centrul de greutate al demersului. Renunță la comentariul aplicat, destinat să valorizeze trăsăturile fiecărui autor, pentru a proceda la
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
prin aceea că: - eul recunoaște traumatismul pe loc, ca aparținând unei experiențe trăite anterior; - eul se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat de o acțiune preparatorie, fapt care face să nu-l poată reprezenta într-un scenariu fantastic cu o încărcătură emoțională indusă. Psihanaliza consideră că există o relație strânsă între acțiunea traumatismului psihic și starea de angoasă. Angoasa este legată de așteptare, putând ca, în cazul prelungirii sale, să devină, la rândul ei, un veritabil potențial psihotraumatizant
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
teamă, inițiativă/vinovăție, valorizare/inferioritate, identitate/confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și F.B. Holmes, având în vedere stadiile formării și maturizării afective ale individului: frica (de întuneric, singurătate, locuri străine, zgomote, abandon), separarea/părăsirea, imaginile de personaje fantastice; animale, teama (de eșecuri școlare, ridiculizare, desfigurare, boală, moarte), sentimentul penibil de a fi diferit (fizic, social, intelectual, sexual etc.). Fiecăreia dintre etapele de creștere și dezvoltare mai sus descrise îi corespund tulburări specifice ale stării de sănătate mintală, după cum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la intervale egale de timp, separate între ele prin etape de acalmie. Perioadele constau din succesiunea regulată a fazelor, cum se poate vederea din următoarele situații: toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către o periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice); dezordinile afective severe (folie à double forme, folie alternante); periodicitatea unor simptome ce stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufee halucinatorii, debutul schizofreniei). Pe lângă cele de mai sus, în legătură cu evoluția bolii psihice, K. Jaspers mai vorbește
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuale, dar mai ales pentru a fi eficientă, ea trebuie ridicată la nivelul unei arte, căci, este o adevărată să iei hotărâri. "-" Metoda sinectică constă în unificarea unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogia personală, analogia directă, analogia simbolică, analogia fantastică. Aceasta se realizează în baza transformării necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut. "-" Metoda de stimulare prin tehnica 6/3/5, ca variantă a brainstorming-ului presupune împărțirea clasei în 6 grupuri. Fiecare membru al grupului notează pe o
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
de află lângă acest oraș. Castelul Regal nu se vede din oraș și prin urmare călătorul trebuie să urce până la locul unde este ridicat pentru a-l putea vedea. Pe o poiană dincolo de izvor, castelul de înalță ca o apariție fantastică cu turnurilor și crenelurile lor, cu pavilioanele, galeriile și verandele lui pierdute sub iederă și viță. Acoperișul castelului este înalt, cu mansarde și cu ferestre în forme elegante, ce dă reședinței regale un caracter de locuință intimă și familiară. Stilul
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Victor Hugo. Poematicul este supus cu mai multă insistență epicului și conflictului propriu-zis, iar portretul e cultivat cu voluptate și pasiune. Alte două mici romane-povestiri, Ce-a văzut Ilie Pânișoară (1940) și Zdrulă și Puhă (1948), anexează epicii de structură fantastică o problematică socială, cu accent pe grotescul tragicomic, cu reeditarea procedeului narațiunii burlești. În literatura lui T. o pondere mare are studiul avatarurilor erotice, ca în romanele Crăciunul de la Silivestri (1934), Lorelei (1935), Secretul Anei Florentin (1937), Hai, diridam (1945
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
a provoca suspans și a-l prelungi, nelăsând să se întrevadă deznodământul. Cele mai antrenante texte deschid o enigmă, invitând cititorul să participe la dezlegarea ei, ca în Plicul verde (1987), unde narațiunile părăsesc tărâmul realității și au o turnură fantastică. Romanele lui T. sunt de alt tip prozastic. Narând întâlnirea unor foști absolvenți ai Liceului Militar din Craiova, Întâlnirea pierdută (1982) punctează, prin rezumarea și reproducerea de fragmente din conversațiile ce se încing, atât momente din viețile comesenilor, cât și
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
prin lentila suficienței, ca o ființă infantilă (Băieții de sub tribunele circului) ori Iulia, fetița marcată de scena împușcării unor porumbei (Chermeza vânătorilor). În ciuda diversității tematice - romanul Domnul Marius și Doamna cea mică (1995) e o călătorie aflată nu sub imperiul fantasticului, ci al straniului, o călătorie inițiatică -, unitatea tonului prozatorului este evidentă: o voce discretă, melancolică, încărcată de un lirism de bună calitate. SCRIERI: Un pahar de cinzano, Bucuresti, 1969; Domnul Marius și Doamna cea mică, postfață Gabriel Alexandrescu, București, 1995
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]