4,972 matches
-
în jur, neștiind ce să mai zică. — Și eu, repetă, care credeam că s-a întors... — Într-un fel, spuse Jenică, fără să se clintească, s-a întors... Femeia își mai făcu de lucru câteva clipe, curăță aragazul și puse farfuriile la uscat, apoi își șterse mâinile ude de capot și hotărî : — Mergem în sufragerie, începe serialul. Ce-am mai plâns data trecută, nu ? Atunci când fata îi dă un ban la colț de stradă, fără să știe că e taică-su
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spui, bodogăni Maca, nu și-i asumă, din păcate, nimeni. Ușa se deschise iarăși, cu o opinteală care aproape că o scoase din balamale. Namila râdea ca de o mare izbândă. Ținea în mâini și pe brațele cât niște burlane farfuriile cu mâncare. Le lăsă pe masă cu aceeași îndemânare cu care adusese și berea. — Atât de greu e să numeri până la trei ? îl întrebă Maca. Namila râse din nou, semn că nu înțelesese nimic. Îl bătu pe umeri cu prietenie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care adusese și berea. — Atât de greu e să numeri până la trei ? îl întrebă Maca. Namila râse din nou, semn că nu înțelesese nimic. Îl bătu pe umeri cu prietenie, zguduindu-l : — Om bun, hârâi. Privi cu satisfacție masa cu farfuriile grămadă și mușamaua umedă și le făcu semn spre halbele de bere. Tili încuviință și namila râse din nou. Erau cu toții oameni buni. Înainte de a ieși, se opri o clipă pentru a domoli clătinarea becului pe care îl lovise cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
i-o întinseră și și-o puse după ureche. Se apăsă cu degetul pe creștet, acolo unde se lovise de bec. — Lumina, spuse. Arde. Mai bună lumânarea. Sau deloc. Dădu ocol becului și ieși hohotind. Maca se trase mai aproape de farfuria cu cârnați. Jenică se simți iarăși stingher. — Moartea nu e așa de rea, spuse. Mai rău e când încep să moară amintirile celorlalți despre tine. Atunci e ca și cum nici nu te-ai fi născut. De-aia mă gândesc că trebuie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai mult pe Luca, spuse Tili. — Are vreo importanță ? Vreau să spun, ordinea asta în care l-am iubit pe Luca ? — Nu totul trebuie să fie important ca să conteze, spuse Tili, ștergând cu un miez de pâine unsoarea de pe fundul farfuriei. Uite, adăugă, ți-am lăsat o bucățică de cârnat, dacă te încumeți, măcar de poftă... Jenică înghiți în sec și-și trase mâinile de pe masă, adunându-le în poală. — E păcat, spuse, să trăiești și pe urmă să uiți. Ca și cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Călăul e mai greu să-l găsești. Victimele îți stau la îndemână, pentru că nu se ascund. — Eu zic să-l întrebăm și pe bătrânul Coropciuc, insistă Jenică. Ușa trosni și namila se ivi iar în prag. Văzând halbele pline și farfuriile încă negolite, îi privi întrebător. — Nu pe tine te-am chemat, spuse Maca. Unde e bătrânul ? Spune-i că avem o vorbă cu el. Poate că a pus-o pe fetiță dinadins să ne citească povestea aia, spuse Jenică, după ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scaun, în capătul unei mese lungi dintr-o cameră alăturată, ceva mai mică. Pe masă erau cești de porțelan ornamentate cu dragoni albaștri (ceramică autentic orientală) pentru ceai, precum și largi feligene pentru cafea, căci "ceaiul" la Saferian era eclectic. În farfurii, la mijloc, erau expuse și unele gustări. Mai multe erau tăvile cu migdale, stafide, năut, smochine și un fel de corăbioare. El, Saferian, nu bea ceai, ci cafea, iar între două cafele mânca migdale. Odaia avea un mobilier de sufragerie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
găsea inofensivă, necesară, distinsă. Simțea că se află într-o situație ridicolă. Dar motivul principal de agasare îl constituia faptul că uitase cauza inițială a supărării, cu toate că n-avea nici o îndoială de soliditatea ei. Dacă acum Ioanide sta absorbit în farfurie ori în jurnal, la masă, acesta era un fenomen nu de distracție, de astă dată, ci de concentrare. Ioanide căuta să-și rememoreze ordinea conflictului, să meargă la originile lui. Văzîndu-l astfel încordat, doamna Ioanide îl credea încă supărat, dar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
beurre d'anchois. Gonzalv Ionescu făcu notă discordantă, cerând din nos specialites roumaines: ciorbă de potroace. Gaittany strâmbă imperceptibil din nas la oroarea de a mânca seara ciorbă, nu zise cu toate astea nimic și, făcând elogii cu mâinile în jurul farfuriei sale, ceru adeziunea celorlalți la cega pe grătar, Smărăndăchioaia dădu ghes lui Smărăndache să spună chestia cu găina. - Spune întîmplarea cu găina, îndemnă și Hagienuș, care o știa și el. Smărăndache zise că Conțescu căpătase de acasă o găină și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Mai târziu, când vor veni cei tineri, ajutați de sacrificiile noastre etc." Pomponescu își compuse o fizionomie așa de filozofică, încît toată lumea, afară de Ioanide, care alegea unele părți mai dure de friptură și le punea cu grijă alături pe marginea farfuriei, aprobă pe Pomponescu prin gesturi (Gonzalv, privindu-l, făcea simultan un gest detestabil: își ștergea foarte serios buzele de sucul fripturii cu miez de pîine). Toți păreau a se regăsi în această condiție fatală, care îi obliga să nu producă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puțin balonată, contribuind la asta și rochiile comode, croite fără căutarea liniei, cu unica excepție a câte unui guler foarte atent brodat și a unei camee. Erminia mânca abundent la masă, chiar cu oarecare lăcomie de copil, plecîndu-și capul deasupra farfuriei. Felul îngrijit cu care mânuia tacâmurile, gesturile supravegheate și discrete distrăgeau atenția celor de față, mai ales că se ridica des pentru a inspecta bunul mers al serviciului. Erminia semăna mult cu o călugăriță rumenă, căreia olandele scrobite din jurul capului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prescrisese un G. Călinescu depurativ, niște prafuri, pe care Erminia le și lua pe vârful unei lingurițe înaintea mesei. O altă specialitate a celibatarei era dantela. Erminia n-ar fi pus un pahar cu apă fără a strecura pe dedesubtul farfuriei un rotocol de horbotă. Cana cu apă din mansarda lui Ioanide era acoperită de asemenea cu o dantelă. Pernele, imaculate, aveau ochiuri de broderie, nicăieri o suprafață textilă albă nu apărea ca o materie plată, ci dematerializată prin orificii. Rufărie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
A bea apă i se păru lui Ioanide a însemna: "Mi-e foame, mă predau!" și nu bău. Obosit, se lăsă pe pat și adormi scuturat de frigurile anemiei. Când se sculă, Indolenta ședea încă la masă, cu fața în farfuria din care mâncase, cu capul în mâini. Anomalia purtării lui Ioanide o pusese pe gânduri, în cele din urmă, ideea care i se fixase în minte era că arhitectul avea "evident" o nouă relație. Ioanide se dădu jos pe scara
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a lungi operația. Era leneș și cu oroare de muncă obligată; plăcerea de a sta cu nasul în material critic era totul pentru el. Pe masă, în jurul manuscrisului, ședeau strânse ad-hoc volume savante cu zăloage în ele, iar deasupra lor, farfuria cu prăjituri, pe care o transporta din dormitor. Suflețel scotea dintr-un dulăpior, practicat în raftul de cărți, un flacon de lichior și un păhărel de cristal gros și trăgea o dușcă. Numai după aceea se spăla bine în odaia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cataloage, prevăzute cu introduceri asupra artei respective și cu reproduceri de tipuri. Semnalase însă un mare număr de porțelane, vase, căni, pe care nu spera a le vinde. Din atâtea cumpărături de fonduri globale rămăsese acest depozit stânjenitor. Pentru veselă, farfurii cu peisaje etc., Sultana găsi un sistem. Comandă câteva bufete pentru veselă expusă și etajere, după modele franțuzești, și le umplu de farfurii și căni, vînzîndu-le cu totul. Vasele mai mult sau mai puțin chinezești le prefăcu în lămpi electrice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu spera a le vinde. Din atâtea cumpărături de fonduri globale rămăsese acest depozit stânjenitor. Pentru veselă, farfurii cu peisaje etc., Sultana găsi un sistem. Comandă câteva bufete pentru veselă expusă și etajere, după modele franțuzești, și le umplu de farfurii și căni, vînzîndu-le cu totul. Vasele mai mult sau mai puțin chinezești le prefăcu în lămpi electrice cu abajur și le G. Călinescu expuse pe toate, aprinzîndu-le seara în magazin. Succesul fu fulgerător. Aceste ocupații avură înrîurire asupra fizicului. Sultana
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era păcat s-o las să și le strice curățind cartofi. Mi-a mărturisit că vrea neapărat să învețe a găti ceva, pentru orice împrejurare, fiindcă mamă-sa o dădea mereu afară din bucătărie, zicând că e zburdalnică și sparge farfuriile. . - Într-adevăr, nu-mi închipui pe Pica cu șorț înainte. . G. Călinescu . - I-am pus unul de farmacie al lui frate-meu, îi ședeafoarte bine, încît am luat-o de mână și am dus-o la el s-o vadă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pătarea dantelei, ar fi încercat atâtea procedee să scoată pata, încît s-ar fi văzut îndată că pentru ea întîmplarea echivala cu o catastrofă. La fel, Hergot ar fi ridicat foile scuturate de jos, le-ar fi adunat pe o farfurie și le-ar fi mirosit oftând cu atâta insistență, încît ar fi ghicit oricine că și-a pierdut buna dispoziție. Hergot și Erminia aveau amândoi obsesia de a ține parchetul bine lustruit. Când aveau covoare mai multe, preocuparea era mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gura lui era gaură în cer. Ceea ce-și permitea Hangerlioaica nu-și îngăduia Pomponescu, om dintr-o clasă care se supraveghează și se ține de reguli mai degrabă decât de instincte. Prețuia grațiosul în toate. Nu suferea paharele grele, farfuriile masive, prefera paharele de baccarat pe picior, tacâmurile de argint. Petrecerile cu zgomot îl enervau, gusta o forfotă în surdină, de așa natură încît oricând glasul său să fie auzit. În general, stilul vieții zilnice a lui Pomponescu era acela
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
hainele agățate pe o sârmă instalată tot în acest scop în fața casei. Însă nu există o utilizare directă, aceste obiecte nu sunt folosite. ▪ La un grad superior de acumulare, aceste bunuri încep, cu timiditate, să fie utilizate: pe mese apar farfurii, hainele sunt purtate (se vor cumpăra mai ales pantaloni, cămăși, rochii, și nu "piese", adică bucăți de stofă necroită care nu se vor transforma niciodată în haine). Este și momentul în care haina e ameliorată și în care oamenii se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de demarcație separă aproximativ jumătate din populație. Această utilizare tardivă a mărfii rămâne secundară; utilizarea este un epifenomen provenind din natura obiectelor de import fabricate în Europa în cadrul unei economii integral monetarizate și destinate utilizării. La Okelataka, cel care utilizează farfurii o spune sus și tare, deschide larg ușile casei pentru ca tot satul să-l vadă mâncând; el se dă în spectacol; utilizarea furculiței pentru toate înlesnirile pe care un astfel de instrument le poate aduce în servirea mesei nu are
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
petrol 35 franci Săpun 100 franci Sticlă de bere 110 franci Kilogram de zahăr 110 franci Lampă acoperită 400 franci Pantalon 960 franci Șort 350 franci Cămașă 350 franci Cuvertură între 450 și 900 franci Bucată de stofă 1000 franci Farfurie 250 franci Cratiță 490 franci Pachet de țigări 50 franci Cutie de chibrituri 10 franci Investigație psihosociologică Ne-am pomenit în fața unei probleme metodologice serioase: experimentasem deja sistemul clasic al chestionarului de opinii și nu fuseserăm satisfăcuți. Obstacolul limbii face
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bântuie, că acceptăm imaginile violenței care ne trec prin minte: să le aruncăm pe fereastră, să le călcăm în picioare, să le strivim sub roțile mașinii etc. "Acceptarea în sinea noastră a acestor imagini ale violenței are efectul mormanului de farfurii aruncate pe jos sau al scaunului trântit de perete: liniștește și servește drept mijloc de eliberare a excesului de energie generat de furie, care ne împiedică să ne acultăm pe noi înșine. Numai după ce ne vom liniști puțin, vom putea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
evitat să vorbească în public sau să aibă conversații cu ceilalți de frica de a fi judecat. Oamenii cu fobie socială pot evita chiar să mănânce sau să bea în public, de frică că vor face gălăgie, vor da pe lângă farfurie mâncarea sau ceilalți îi vor stânjeni. Ei, de asemenea evită să scrie în public, nici măcar să semneze, de frică să nu fie văzuți de ceilalți cum le tremură mâna. Bărbații cu fobie socială vor evita chiar să folosească toaletele publice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de la o vreme, îi spune el lui Noica. Pesemne că sînteți frizerul stațiunii?" Joi, 14 decembrie 1978 I-am lăsat aseară lui Noica textul lui Freud despre interpretarea primei amintiri a lui Goethe în Poezie și adevăr, cea cu aruncarea farfuriilor pe geam. Așteptam reacția explozivă, fiind vorba, în două sensuri diferite, de două patimi, Goethe și Freud. Lucrul s-a petrecut întocmai. Eroarea i s-a părut dublă: nu numai că ar fi vorba despre o simplă explicație ("asta și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]