3,956 matches
-
cu mașina dintr-un oraș în altul. Părinții lui erau din Cernăuți. El, tânăr, a fost cantor. Mă lua într-o mașină mare, confortabilă, stăteam amândoi în spate, iar șofer era un domn cu pălărie, foarte solemn. Era unul dintre feciorii lui! Nu scotea o vorbă. M-am simțit cam prost și am încercat să leg o conversație cu amândoi. Richard însă se uită la mine și îmi face doar atât: Shhhhh... Dar cine ne ascultă?" Nu, trebuie să ne menajăm
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
naturale. Sunt un biet fiu de țăran, categorisit cu gospodărie mijlocie, cum erau considerați țăranii într-o perioadă istorică, nu prea îndepărtată, dar care ținea cîte un cârd de animale în gospodărie. Eu fiind cel mai mare dintre cei trei feciori pe care-i dăruise mama, Dumnezeu să o ierte acolo sus și pe dânsa,trebuia să le asigur existența la toate aceste animale,plus treburile în gospodărie. Vă rog să mă credeți că nici la școală nu puteam să merg
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-mi exprim câteva amintiri și fapte din vremurile de demult pe care le-am trăit, în speranța că vor dura mai mult.Plimbându-mă prin cimitir, am discutat, în gândul meu cu verii, unchii, prietenii și fostele iubite, de când eram fecior în sat și majoritatea dintre ei, mi-au spus că au fost uitați de cei dragi, că nu-și mai amintesc nimeni de dânșii. Bine mi-am zis în gândul meu, eu nu am să fac ca voi, să nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a poetului G.Coșbuc, dar nu am putut. Când începeam să recit, îmi apăreau în față moșul Vasile și mătușa Maria plângând și începeam și eu să plâng la râmdul meu. Cum puteam oare să spun " Avea și dânsul trei feciori. Si i-au plecat toți trei deodată" când eu știam că nu s-au mai întors acasă, sărmanul tată... Mai departe scrie poietul "..Si rând pe rând veneau în sat, Si ieri și astăzi câte unul, Din cei care-au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
importante în apărarea intereselor statului român, putea să se mândrească toți de realizările copiilor. Acum, mai supravețuiește Mariana, care a sărit peste bariera de 75 m.pardon, ani, dar tot așa este plină de viață, veselă, se bucură de succesele feciorului ei Neluțu, care conduce cîteva societăți din astea noi ce le numesc comerciale, a abandonat și el armata cu care nu se mai înțelegea după ’90 și o plimbă pe maică-sa peste tot prin țară și străinătate pe unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
adică cu tatăl care-l înregistrase, pe numele lui. Acum ce să-ți mai spun dragă Ionică, timpul a trecut, noi am îmbătrânit, evenimentele care la un moment dat mă adusese pe muchie de cuțit, s-au uitat de către cei mai mulți, feciorul a crescut mare, acum este în anul patru la facultate în București. Este mândria familiei și-l prețuiesc ca pe un sfânt, de fapt au și cu ce se mândri, este frumos ca mamă-sa și deștept ca "taicăsu-l" iar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vine să crezi ce a răsărit pe acest munte. Vizită, care cu 20 de ani în urmă le făceam invers, din Ardeal spre Moldova, la rudele mele apropiate:mamă, frați, cumnați, nepoți, pe care acuma-i întlnesc foarte rar, doar feciorul, cu care mă întâlnesc des cu el și cu care de multe ori mă cert, alteori mă consult, ne ajutăm reciproc în multe probleme, eu cu sfaturi, el cu ce poate, cu transport,bani, apă minerală, clever și uneori și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
am continuat cu întâlnirile mai departe, când prindeam ocazia de rămâneam singuri, mușcam din mărul păcatului, care era tare plăcut. Când nu aveam altă posibilitate, fătuca,inventase un fel de pârlaz, tot la propunerea mea, care-l practicasem când eram fecior acasă, săream gardul înalt de doi metri, fără să afle părinții și fugeam în sat, la câte o Mărie. Dânsa, pusese un scăunel la geamul meu,pe care-l lăsam numai lipit, profita de mamă-sa când dormea mai profund
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să meargă să adape și să le dea de mâncare cailor, eu stăteam și păzeam marfa. De când au început concentrările, urmate de perioada războiului, am fost aghiotantul mamei,util și folosit la toate treburile gospodărești, eu fiind cel mai vârstnic fecior al tatei. Nici în perioada secetei, a foametei, nu am avut prilejul să plec nicăieri, că tata a avut grijă să strângă alimentele încă din primăvara anului 1946 și nu am dus lipsă de nimic, ba mai dădeam și la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de mitropolit și de toți cei de față, prin care se comută pedeapsa cu moartea cuvenită boierilor furi. Înfățișând tatei documentul, el nu s-a lăsat nici cuprins de emoție, nici nu s-a arătat convins de ceva. Dânsul era feciorul unui funcționar de căi ferate, Gheorghe pe numele său mic, și al soției acestuia, Filofteia (1874-1963), fiica restauratorului Ioniță Dimitriu din Slatina și a soției lui, Sultana, în casa cărora s-a născut și nepotul lor, ce avea să-mi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
departe de acolo, dar ceva mai departe de centru, în casa pe care și-au cumpărat-o. Încă o „afacere“ a popii din Diug! El voia să lase fiecăruia dintre urmași, să-l înzestreze pe fiecare din ei, fete sau feciori, cu câte un apartament, dar, banii câți adunase din ceea ce mai avea și lichidase la țară neajungându-i pentru realizarea serioasă a acestui proiect, s-a oprit la o lungă casă „vagon“ (într-adevăr ca un tren, date fiind numeroasele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
gura în pernă, mă excitam repetând cu voluptate ceea ce învățasem de la dânșii și n-a intrat în propriu-mi vocabular decât la maturitate. Cu excepția unui evreu lungan, îmbrăcat ca lumea, dar cam bleg, adică blând, modest și la locul său, fecior de comerciant din urbe, toți erau români. Ceea ce însă mă deosebea categoric de ceilalți, ceea ce căsca o prăpastie de netrecut între noi era vocația mea intelectuală, cunoștințele mele extrașcolare din domeniul culturii. Eu aveam bibliotecă personală, îngrijită de tata și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
două făpturi famelice, uscate și posace ca două păstăi căzute și uitate lângă o ladă de gunoi, încât nu puteai să-ți dai seama de-ți pot rezerva ceva bun: părinții lor, preotul și preoteasa. Celălalt camarad, propriul meu prozelit, fecior de țăran, îmbrăcat și el pe jumătate țărănește (mie mi se părea că hainele lor erau confecționate din pături), ca toți de aceeași proveniență, inclusiv băiatul popii, fusese premiantul clasei înainte de venirea mea la Aiud și am avut mereu impresia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care n-a mai părăsit doliul până când a sfârșit și ea (modestă angajată undeva, în Sibiu), cu o resemnare crâncenă pe fața totuși luminată de ochii profunzi, ce te lăsau să înțelegi că nu încetează să comunice cu sărmanii ei feciori, devreme plecați atât de departe. În lumea colegilor de clasă, la Liceul „Dr. C. Angelescu“, unde, pe lângă români, se numărau și câțiva unguri, evrei și sași, n-am avut decât un singur prieten, dacă „prieten“ se poate numi cineva care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ceea ce presupunea aceasta, în materie de drepturi asupra părților devălmașe și asupra pământului ce aparținea până atunci tatălui. Principiul egalitar de împărțire a pământului între tiaglo-urile existente în comunitatea rusească se regăsește și în lumea satelor devălmașe românești, unde fiecare fecior avea dreptul să primească o parte din pământul tatălui egală cu cea a fraților săi. În timp ce respectarea drepturilor tiaglo-urilor în satul rusesc garanta menținerea pe termen lung a principiului egalitar de distribuire a terenurilor, împărțirea egală a pământului între frați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
primarului și a consiliului comunal Voinești pentru rezolvarea primelor urgențe în stoparea declinului satului Stâncășeni: drum, fie și semimodernizat, de legătură a satului cu sediul comunei Voinești și cu șoseaua județeană Bârlad-Bacău, precum și un local nou de școală generală pentru feciorii acestui sat mândru de trecutul său. După informațiile preotului Gh.Tomșa, am reținut detalii privind legenda și biserica satului Stâncășeni. Legenda, care mi se pare a conține multe adevăruri, spune că în una dintre năvălirile tătarilor au fost arse cătunele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în publicistica eminesciană, jurnalistul valorificând valențele persuasive ale istorisirii: "Și când ne întoarcem la pseudocultura noastră și vedem pe bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru clase primare, pe vestita vivandieră a regimentului de muschetari din Moldova, pe onor. Costinescu, redijând una din cele mai răspîndite foi, "Pseudo-românul", când vedem nulitatea și ignoranța servind ca titlu de recomandație pentru înaintare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ei. S-a sculat măicuța-n zori Și a strâns în brațu-i flori Pentru cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț, I-a strâns mama-iasomie! Iasomie și lalele Să n-aibă amar și jele Nici tristețe, nici durere. Dragii mamei feciorași De părinți să nu uitați! Pe tata să respectați! Pe mama să mângâiați! C-amândoi viață v-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sau poate mare răzeș) cu numele de Simion Tansa, care a stăpânit întreaga vatră a vechiului sat Brudurești, de la care apoi și-a luat și numele, de Tansa. Dreptul de stăpânire asupra satului Brudurești este întărit de Ștefan cel Mare feciorilor lui Simion Tansa, frații Petrea, Oană și Duma Brudur. Ferindu-se din calea năvălitorilor, satul Brudurești și-a schimbat vatra inițială, mutânduse către NE, către originea pârâului Tansa, unde pădurea existentă forma o adevărată perdea de protecție. Pe locurile bisericii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vă bucurați Cu păstorii di'mpreună Să ne facem voie bună. Că ni s'a născut Cristos, Să ne fie de folos. După fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă Cu parutzul retezat, Ziurel de ziuă În carjiuță rezemat, Ziurel de ziuă Unde S-a născut Hristos, Ziurel de ziuă Mesia, chip luminos, Ziurel de ziuă Sus în deal la Galieei, Ziurel de ziuă La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ziurel de ziuă Sus în deal la Galieei, Ziurel de ziuă La casa lui Dumnezeu, Ziurel de ziuă Mititel și înfășețel, Ziurel de ziuă În scutec de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat Cu păruțu’ retezat În cârjuță rezemat Unde s-a născut Hristos Mesia, chip luminos Sus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat Cu păruțu’ retezat În cârjuță rezemat Unde s-a născut Hristos Mesia, chip luminos Sus în deal la Galileu La casa lui Dumnezeu Mititel și-nfășețel În scutec de bumbăcel Vântul bate, nu-l răzbate Fașa-i dalbă de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În frunte țintăței, Mânați flăcăi! Hăi, hăi! Și au arat joi vaile, Vineri coastele, Sâmbata apele. Și s-o oprit plugul Într-un os de râmă S-a făcut fărâmă. Și nu s-a găsit nimeni Să-l dreagă Decât feciorul Caldărarului Din fundul iadului. Bune pluguri mai făcea! Zurgălăi și clopoței, Strigați ceată măi flăcăi! Până la săptămână Și-a umplut cu aur mâna Și se duse că să vadă De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]