3,204 matches
-
relațiilor. În sociologia industrială, utilizarea sistematică a feedbackului ca instrument al schimbării a devenit una dintre metodele cele mai importante. Foarte adesea se organizează cercetări asupra stării diferitelor componente ale sistemului social al întreprinderii, rezultatele acestora fiind utilizate ca un feedback generator de schimbare (Mann, 1961). Pe această linie s-a dezvoltat întreaga metodologie de schimbare a organizației, originară în teoria lui Rensis Likert (1961, 1967). În fine, sociologia poate oferi informații despre experiențele sociale științifice sau practice realizate în alte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nervoase a introdus practica de a solicita lunar de la fiecare spital numărul pacienților cărora li se pune „cămașa de forță”. Rezultatul a fost că numărul acestora a scăzut spectaculos lună de lună, datorită unei mai atente și mai eficace îngrijiri. Feedbackul asupra performanțelor, asupra realizării obiectivelor reprezintă un instrument esențial al dezvoltării și perfecționării sistemelor sociale. El motivează efortul de perfecționare, în lipsa acestuia sistemele neputând să-și estimeze eficiența activității. Putem considera, în acest sens, că un obiectiv social despre realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
neputând să-și estimeze eficiența activității. Putem considera, în acest sens, că un obiectiv social despre realizarea căruia nu există date sistematice și clare va rămâne, într-o mare măsură, slab realizat. Există în societatea actuală o tranziție clară de la feedbackul material asupra performanțelor la cel informațional. Sistemele rudimentare se modifică doar ca rezultat al efectelor negative, obiective ale lipsei de performanță. Evoluția speciilor are loc prin intervenția forțelor brutale ale selecției naturale. Întreprinderea capitalistă se dezvoltă sub amenințarea concurenței. Feedbackul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
feedbackul material asupra performanțelor la cel informațional. Sistemele rudimentare se modifică doar ca rezultat al efectelor negative, obiective ale lipsei de performanță. Evoluția speciilor are loc prin intervenția forțelor brutale ale selecției naturale. Întreprinderea capitalistă se dezvoltă sub amenințarea concurenței. Feedbackul material este, în general, unul al supraviețuirii. El este tot mai mult înlocuit cu un feedback informațional, al perfecționării. Motivația perfecționării nu este susținută de reacția brutală, negativă a mediului, ci de informațiile sistematice asupra performanței. Din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
negative, obiective ale lipsei de performanță. Evoluția speciilor are loc prin intervenția forțelor brutale ale selecției naturale. Întreprinderea capitalistă se dezvoltă sub amenințarea concurenței. Feedbackul material este, în general, unul al supraviețuirii. El este tot mai mult înlocuit cu un feedback informațional, al perfecționării. Motivația perfecționării nu este susținută de reacția brutală, negativă a mediului, ci de informațiile sistematice asupra performanței. Din acest punct de vedere, putem să înțelegem mai bine disputaactuală asupra rolului pieței economice în calitate de stimulent al performanțelor întreprinderilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu este susținută de reacția brutală, negativă a mediului, ci de informațiile sistematice asupra performanței. Din acest punct de vedere, putem să înțelegem mai bine disputaactuală asupra rolului pieței economice în calitate de stimulent al performanțelor întreprinderilor. Concurența pe piață reprezintă un feedback tipic material, care acționează eficient în lipsa unor mecanisme sistematice și adecvate de feedback informațional. Același lucru este valabil și în legătură cu variatele consecințe laterale ale sistemelor. Conștientizarea lor prin informațiile oferite de cercetarea științifică reprezintă un motivator extrem de important pentru perfecționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra performanței. Din acest punct de vedere, putem să înțelegem mai bine disputaactuală asupra rolului pieței economice în calitate de stimulent al performanțelor întreprinderilor. Concurența pe piață reprezintă un feedback tipic material, care acționează eficient în lipsa unor mecanisme sistematice și adecvate de feedback informațional. Același lucru este valabil și în legătură cu variatele consecințe laterale ale sistemelor. Conștientizarea lor prin informațiile oferite de cercetarea științifică reprezintă un motivator extrem de important pentru perfecționarea sistemelor. Evidențierea consecințelor ecologice ale activității productive a reprezentat baza tendinței de transformare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce are drept scop promovarea unui număr mare de indicatori privitori la starea colectivității, pe lângă cei demografici și economici. Imboldul său principal este acela de a facilita determinarea eficienței și a consecințelor multiple ale variatelor activități sociale, oferind astfel un feedback informațional necesar perfecționării organizării sociale. Terapia directivătc "Terapia directivă" În ultimele decenii, pe baza acumulărilor realizate, sociologia a făcut un pas mai departe decât oferirea de cunoștințe și informații despre starea sistemelor sociale și despre performanțele și consecințele activității lor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-o direcție sau alta, să pună diagnoze, să stabilească obiective de atins și mijloace de adoptat. El este un facilitator al comunicării interne, al autoanalizei și al experimentării, al deschiderii la experiența proprie, cât și la experiența celorlalți, la feedback și la autocorectare. Socioterapia nondirectivă a pus cu forță necesitatea unei definiri mai clare a „raționalității sociale”. De la început este necesar să operăm o distincție între două perspective asupra raționalității: o perspectivă de conținut și o alta de formă. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tehnici care încearcă să perfecționeze capacitățile sistemului însuși în procesul funcționării sale, să-l scoată din rutina procedurilor cristalizate, să-i creeze oportunități de a reflecta critic asupra lor, de a explora alternative, de a obține și utiliza constructiv feedbackul asupra efectelor activității sale, de a stabili obiective de perfecționare și de a urmări sistematic realizarea acestora. Sociologul sprijină direct sistemul să-și formuleze obiective de dezvoltare, să-și perfecționeze procedurile de soluționare a problemelor. Este cazul unora dintre programele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru a declanșa un șir de evenimente distincte. Nu este cred nevoie de a argumenta mai mult în favoarea acestei teze. Sunt împrejurări în care evenimentul poate fi creator de structură, împingând dezvoltarea socială într-o direcție distinctă. În cibernetică, schema feedbackului pozitiv sugerează tocmai o asemenea posibilitate. Ea explică mecanismele prin care apariția unei diferențe inițial mici, neimportante, accidentale, în anumite condiții poate declanșa un proces rapid de amplificare, ducând la constituirea unei noi structuri. În istoria comunităților umane există probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suplimentarea lui. În timp, felurile nesolicitate nu mai sunt produse, cele solicitate sunt mereu comandate și deci produse. Este clar că acest al doilea mod, selectarea felurilor de mâncare, nu se face pe baza cunoștințelor despre gusturile și preferințele consumatorilor; feedbackul (consumul, solicitarea efectivă) este selectorul soluției. Să generalizăm aceste două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se face pe baza cunoștințelor despre gusturile și preferințele consumatorilor; feedbackul (consumul, solicitarea efectivă) este selectorul soluției. Să generalizăm aceste două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
selectorul soluției. Să generalizăm aceste două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și procesul de formulare a alternativelor poate fi diferit de cel decizional. Cel mai adesea, alternativele nu sunt formulate „teoretic” și apoi experimentate. Ele pot fi rezultatul pur al întâmplării. Datorită întâmplării, experimentez o acțiune oarecare ce apoi se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de formulare a alternativelor poate fi diferit de cel decizional. Cel mai adesea, alternativele nu sunt formulate „teoretic” și apoi experimentate. Ele pot fi rezultatul pur al întâmplării. Datorită întâmplării, experimentez o acțiune oarecare ce apoi se poate fixa prin feedback. Acest lucru este clar dacă examinăm un alt exemplu. Mă simt obosit și într-o stare de tensiune (problema). Întâmplător trec, în drumul spre casă, printr-un parc. Plimbarea prin parc (soluția) îmi face bine, mă relaxează. Ea nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bine, mă relaxează. Ea nu a fost concepută însă ca o soluție la problemă, ci a reprezentat un comportament întâmplător în raport cu aceasta. Efectul ei nu este estimat printr-o analiză cognitivă (efectele complexe ale plimbării asupra organismului), ci printr-un feedback material: am experiența relaxării. Dacă o asemenea experiență se repetă în mod întâmplător, ea se poate fixa. De câte ori voi avea o stare de tensiune (problema), spontan va apărea tentația de a ieși la plimbare. Ceea ce în sociologie se numește mecanism
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
zboară mai mult sau mai puțin întâmplător până când un miros, o culoare o atrag într-o direcție sau alta. Dacă în modelul decizional selecția unei soluții se face pe bază de cunoștințe, în modelul cibernetic selecția se face pe baza feedbackului material, prin întărire sau extincție, datorităexperimentării consecințelor practicării respectivei soluții. • În contrast cu modelul decizional, care se referă strict la secvența care precedă acțiunea, modelul cibernetic nu poate funcționa decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune. Este ceea ce Ross W. Ashby (1972
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelul cibernetic selecția se face pe baza feedbackului material, prin întărire sau extincție, datorităexperimentării consecințelor practicării respectivei soluții. • În contrast cu modelul decizional, care se referă strict la secvența care precedă acțiunea, modelul cibernetic nu poate funcționa decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune. Este ceea ce Ross W. Ashby (1972) desemna prin termenul de „reglare prin eroare”. Consecințele acțiunii reprezintă selectorul, și nu cunoștințele despre soluții existente anterior acțiunii. Exemplul pe care îl dă Ashby este sugestiv: reglarea unei căzi cu apă cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relevantă aici. Dimpotrivă, într-un asemenea mediu, mecanismul decizional, fundat pe cunoaștere, poate prevedea schimbările și găsi reacții noi, adecvate. Dar și modelul cibernetic prezintă unele avantaje. În primul rând, el este fundat pe un mecanism de selecție centrat pe feedback, pe experiența acțiunii și care poate fi mult mai eficace decât selecția pe bază de cunoștințe, ca în cazul deciziei. O decizie adoptată pe baza unor cunoștințe eronate poate duce la catastrofe, în timp ce feedbackul cibernetic este un selector cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un mecanism de selecție centrat pe feedback, pe experiența acțiunii și care poate fi mult mai eficace decât selecția pe bază de cunoștințe, ca în cazul deciziei. O decizie adoptată pe baza unor cunoștințe eronate poate duce la catastrofe, în timp ce feedbackul cibernetic este un selector cu un grad ridicat de exactitate. În al doilea rând, nepresupunând pentru funcționarea sa cunoștințe decât într-un sens limitat, el poate funcționa eficient și la niveluri scăzute de cunoaștere. În fine, lipsa incertitudinii reprezintă de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trăiți viața cu adevărat în Armonie și Adevăr, în Bunătate și Frumusețe, în Credință și Demnitate. Managementul achizițiilor publice 10 În ceea ce mă privește, aș vrea să credeți că prin tot ceea ce facem împreună la MAP intenționez să dezvoltăm acel feedback viu profesor-student, din care să învățăm să construim omul-specialist în MAP capabil să transforme această funcție a administrației publice și în țara noastră într-o veritabilă componentă a guvernării prin oameni și pentru oameni. Autoarea Capitolul 1 Managementul și funcția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
sau nu și eficacitatea sau neeficacitatea sistemului; b) Activitățile: − totalitatea acțiunilor întreprinse pentru atingerea rezultatelor dorite de sistem; c) Resursele (inputuri sau intrări): − totalitatea categoriilor de resurse antrenate de derularea activităților în vederea atingerii obiectivelor (resurse materiale, umane, financiare, informaționale); d) Feedbackul (reacția inversă): − informația, pozitivă sau negativă, generată de sistem, care indică gradul de realizare a rezultatelor dorite; − indică necesitatea intervenției și aducerea de corecții în realocarea resurselor, în derularea activităților sau în formularea obiectivelor urmărite; e) Distribuția: − presupune încadrarea în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și favorizează avantajele. Concluzii Metodele terapiei comportamentale și cognitive sunt, în esență, colaborative, și alianța terapeutică cu pacienții este prima etapă indispensabilă pentru a demara procesul. Pacienții participă activ la desfășurarea terapiei, care presupune un dialog permanent, numeroase rezumate și feedback-uri, sarcini stabilite indispensabile și evaluarea progresului. Utilizarea unor metode specifice pentru stabilirea relației colaborative este utilă pentru a angaja, a dezvolta și a menține în cele mai bune condiții efortul comun. Aceste metode presupun a avea cunoștințe în legătură cu: - autoobservarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt observate și controlate, dialogul socratic pentru evidențierea gândurilor alternative mergând până la scenariile catastrofice nu este operant... Pacienții trăiesc mai intens sentimentul eficienței terapiei atunci când ședința permite: - să se verifice dacă exercițiile au fost realizate, ca pacientul să transmită un feedback, să se realizeze cu acesta un debriefing în legătură cu ceea ce ar fi putut să facă, cu cauza problemei sale, cu anxietatea și cu emoțiile pe care le-a resimțit; - să se lucreze asupra scenariilor catastrofice; - să se lucreze asupra distorsiunilor cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]